Muharem Serbezovski

Date personale
Muharem Serbezovski
Născut	2 mai 1950 (74 de ani) Skopje, RS Macedonia, RSF Iugoslavia
Cetățenie	Macedonia de Nord
Ocupație	cantautor, scriitor
Limbi vorbite	limba macedoneană limba romani^[1]
Alte nume	Mumo
Studii	Universitatea din Sarajevo[*]
Gen muzical	muzică romă, pop-folk, turbo-folk, disco
Instrument(e)	vocal, chitară
Ani de activitate	1962-prezent
Case de discuri	PGP-RTB Jugoton
Colaborare cu	Esma Redžepova Stevo Teodosievski
Discografie
Listă completă	Muharem Serbezovski discography[*]
Prezență online
pagină Facebook Instagram account canal YouTube
Modifică date / text

Muharem Serbezovski (în macedoneană Мухарем Сербезовски, n. 2 mai 1950, Šuto Orizari^⁠(d), Orașul Skopje^⁠(d), Macedonia de Nord), supranumit Mumo, este un cântăreț bosniac de origine romă macedoneană, popular în fosta Iugoslavie. Este și scriitor, traducător, iar în anii 2000 a fost implicat în politică o scurtă perioadă de timp. S-a născut la Macedonia, dar locuiește la Sarajevo din 1975.

Debutul lui Muharem Serbezovski în muzică a avut loc în anii 1960, primul album fiind lansat la doar 12 ani. A devenit unul dintre cei mai populari cântăreți romi din Iugoslavia, mai ales în anii 1970-1980. A lansat 12 albume și 22 de single-uri și EP-uri. Profilul său este muzica romă, dar a explorat și amestecat și alte stiluri în creația sa, în special muzica turcească.

Începând cu anii 1980, Serbezovski s-a impus ca scriitor și traducător, publicând mai multe cărți și traducând Coranul în limba romani. Fiind un influent activist romani, a fost ales în parlamentul bosniac în anii 2000 pentru un mandat.

Biografie

Viață timpurie

Muharem Serbezovski s-a născut la 2 mai 1950 în Topaana, cea mai veche așezare romă din Skopje, la acea vreme capitala Republicii Socialiste Macedonia.^[2] Familia sa aparținea minorității rome și avea 11 membri.^[3] Tatăl său era imam și i-a insuflat lui Muharem un mare interes pentru islam și cultura musulmană.^[4] Întrucât părinții erau săraci, tânărul Muharem a fost nevoit să cânte de la o vârstă fragedă pentru a se întreține.

Cariera muzicală

Muharem Serbezovski și-a lansat primul single, Kalajđiljar Kalaj Japar, în 1962, la vârsta de 12 ani. Discul conținea melodii în limba turcă.^[5] A devenit mai cunoscut la sfârșitul anilor 1960 datorită lui Stevo Teodosievski, compozitor și regizor al unui ansamblu de romi, și soției sale Esma Redžepova, cântăreață, la fel romă. Cei doi îndrumau în muzică mai mulți artiști romi din regiune. Faima lui Serbezovski a crescut în 1968, la vârsta de 18 ani, odată cu lansarea celui de-al doilea single, care includea două cântece, Džemile (în sârbocroată) și Gili e halisake (în romani). La interpretarea pieselor a participat și clarinetistul Medo Čun, un alt discipol al cuplului Teodosievski. Single-ul demonstrează un stil ornamentat de interpretare și o influență turcă, caracteristici care au însoțit opera cântărețului de-a lungul carierei sale.^[6]

În 1969, Serbezovski a plecat din Skopje, la fel ca majoritatea artiștilor romi din regiune. Mai întâi i-a urmat pe Stevo și Esma la Belgrad, la acea vreme capitala și principalul centru cultural al Iugoslaviei. S-a mutat apoi definitiv în orașul Sarajevo în 1975.^[3] În capitala bosniacă mișuna atunci o viață culturală bogată, cântărețul fiind atras de atmosfera cosmopolită de acolo. Decizia de a se muta la Sarajevo a avut un rol în depărtarea stilului său artistic de cel al Esmei Redžepova. În timp ce Redžepova era inspirată de muzica pop mainstream și de moștenirea indiano-romă, Serbezovski dorea să compună și să interpreteze cântece mai apropiate de cultura turcească și cea arabă.^[6]

Cu toate acestea, Muharem Serbezovski a încercat întotdeauna să aibă acces la un public larg și a explorat diverse tipuri de muzică, inclusiv cea indiană. La acea vreme, Iugoslavia și India făceau parte din Mișcarea de Nealiniere, iar Iosip Broz Tito a încercat să apropie cele două țări exploatând originea indiană a poporului rom; acest lucru era evident mai ales prin promovarea cinematografiei indiene în rândul romilor iugoslavi. Multe din cântecele lui Serbezovski au o influență indiană, cele mai bune exemple fiind Ramu, Ramu și Ramajana, ambele lansate în 1974. Primul cântec face referire la un personaj al filmului indian omonim, iar al doilea invocă poemul epic hindus Ramayana.^[6] Muharem Serbezovski a fost în India în 1978 pentru a participa la festivalul romilor din Chandigarh. Cu această ocazie, a făcut cunoștință cu premierul Indira Gandhi și a făcut o fotografie alături de fiul ei Rajiv Gandhi fiind îmbrăcat în același costum indian pentru a evidenția asemănarea dintre poporul indian și cel rom.^[5]

Muharem Serbezovski a lucrat cu mai mulți artiști iugoslavi pop-folk, printre care propriul frate Ajnur Serbezovski, cu care a lansat un single în 1976 și un album în 1982. A colaborat, de asemenea, cu idolul său, muzicianul Toma Zdravković, cei doi mergând în turnee timp de 7-8 ani. A colaborat și cu cântărețul Sinan Sakić.^[3]

Deși se mândrește cu originea sa romă, Muharem Serbezovski a lansat puține piese în limba romani, cea mai mare parte a operei sale fiind în sârbocroată. În timpul Războiului Bosniac, el se identifica pe deplin bosniac și cânta multe cântece patriotice.^[7]

Literatură

Muharem Serbezovski se autodefinește ca unul dintre puținii intelectuali romi. El a realizat prima traducere în romani a Coranului și a publicat câteva romane și poezii scrise de el însuși. Cariera de scriitor și traducător a început-o în anii 1980, preluând sarcina de a traduce Coranul de la tatăl său. Serbezovski declara că intenționează să traducă în romani și alte lucrări de referință, precum Vechiul și Noul Testament, Hadis și operele literare Război și pace, Crimă și pedeapsă și Un veac de singurătate.^[8]

Primul roman al lui Serbezovski, Šareni dijamanti („Diamante colorate”), a fost publicat în 1983. Au urmat Cigani A categoria („Țigani de primă clasă”) în 1985, Za dežjem orgoliul sonce : dva romana („După ploaie vine soarele: două romane”) în 1986 și volumul de poezie Nitko ne zna puteve vjetrova i Cigana („Necunoscute sunt căile vântului și ale țiganului”) în 1999. De asemenea, a publicat în 2000 eseul Cigani i ljudska prava („Țiganii și drepturile omului”). Lucrările sale de ficțiune se concentrează asupra identității rome; el le vede ca o modalitate de a documenta cultura romă. Serbezovski consideră că opera sa oferă o perspectivă mult mai autentică asupra romilor decât romanele scriitorilor de alte etnii, care recurg la personaje rome de obicei doar pentru a crea o atmosferă.^[3]

Activitate politică

Pentru o scurtă perioadă de timp, Serbezovski s-a implicat în politica bosniacă în anii 2000. Cariera politică a fost strâns legată de activismul său rom și asimilarea sa în cultura bosniacă. El s-a alăturat Partidului pentru Bosnia și Herțegovina condus de Haris Silajdžić și a fost ales ca membru al parlamentului bosniac în 2007 pentru un mandat de 4 ani. Nu intenționase niciodată să devină un politician profesionist, dar a dorit să reprezinte oamenii romi pe scena politică bosniacă.^[3] Mandatul său a fost marcat de declarațiile pe care le făcea în legătură cu maltratarea femeilor: în 2009, el a declarat că consideră violența împotriva femeilor un lucru normal care face parte din tradiția balcanică. Acest lucru a provocat reacții negative în rândul publicului și al ONG-urilor bosniace.^[9] El și-a dat demisia din partid în 2010 invocând discriminări din partea liderilor grupului.^[10]

Operă

Discografie

Albume

Muharem Serbezovski, PGP-RTB, 1973
Hej, čergari, hej, drugari , PGP-RTB, 1976
Muharem i Ajnur Serbezovski, Jugoton, 1982 (cu Ajnur Serbezovski)
Disko Orijent, Jugoton, 1982
Dođi mi u godini jedan dan, Jugoton, 1983
Zašto su ti kose pobelele druže, PGP-RTB, 1984
Teška beše našata razdelba, PGP-RTB, 1985
Muharem Serbezovski, Jugoton, 1986 (cu ansamblul Crni Dijamanti)
Zaljubih se..., Diskoton, 1987 (cu ansamblul Crni Dijamanti)
Srećan 8. Mart, Diskoton, 1989 (cu ansamblul Crni Dijamanti)
Bože, Bože, kakva je to žena, Diskoton, 1989
Lejla, Diskoton, 1991 (cu ansamblul Crni Dijamanti)

EP-uri

Kalajđiljar Kalaj Japar, Jugoton, 1962
Džemile, PGP-RTB, 1968
Šta će mi bogatstvo, PGP-RTB, 1969
Još uvek te volim, PGP-RTB, 1970
Alisa ne idi, PGP-RTB, 1971
Šeherezada, PGP-RTB, 1971
Spavaj, čedo, spavaj, PGP-RTB, 1972
Osman Aga, PGP-RTB, 1973
Srce cigansko, PGP-RTB, 1973
Ramajana, PGP-RTB, 1974 (cu ansamblul lui Medo Čun)
Ramu, Ramu, PGP-RTB, 1974

Single-uri

Ciganin sam i umem da volim, PGP-RTB, 1970
Ciganko vatrenog oka, PGP-RTB, 1971
Čekaću te ja, PGP-RTB, 1973
Zeleno, zeleno, PGP-RTB, 1975
Hajde svi da pevamo, PGP-RTB, 1975
Da li hoćeš, brate, Aliju, PGP-RTB, 1976 (cu Ajnur Serbezovski)
Ramajana, PGP-RTB, 1977
Zašto su ti kose pobelele druže, PGP-RTB, 1977 (cu ansamblul Crni Dijamanti)
U haremu, Jugoton, 1979
Suzana, volim te, Jugoton, 1979
Pesma prijatelju, Jugoton, 1980

Compilații

Muharem Serbezovski, PGP-RTB, 1975
Braća Serbezovski, PGP-RTB, 1983 (cu Ajnur Serbezovski)
Legende narodne muzike, Extra Music, 2008 (cu Novica și Toma Zdravković)
39 velikih hitova, Extra Music, 2012

Opere literare

Šareni dijamanti. Sarajevo: Veselin Masleša. 1983. (cu Dino Malović)
Cigani "A" kategorije. Sarajevo: Veselin Masleša. 1985.
Za dežjem pride sonce : dva romana. Murska Sobota: Pomurska založba. 1986.
Cigani i ljudska prava. Sarajevo: Vijeće kongresa bošnjačkih intelektualaca. 2000.
With Jusuf Ramić and Mehmedalija Hadžić (2005). Kurʼani. Sarajevo: Romano lil.

Note

^ https://www.rferl.org/a/1062583.html, accesat în 12 noiembrie 2021 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Carol Silverman (2012). Romani Routes: Cultural Politics and Balkan Music in Diaspora. Oxford University Press. p. 203. ISBN 9780195300949.
^ ^a ^b ^c ^d ^e Jovana Gligorijević (17 mai 2012). „Nama je veselje razlog da se isplačemo”. Vreme.
^ „'Roman' dilinde Kur'an-ı Kerim”. Bugün. 14 octombrie 2010. ^{[nefuncțională]}
^ ^a ^b „Sviđa mi se Laslo Havel”. Dani. 22 martie 2002. Arhivat din original la 22 septembrie 2016. Accesat în 12 aprilie 2020.
^ ^a ^b ^c Philip Knox and Nathaniel Morris (8 mai 2012). „"O father, what have you done?" Recovering the golden age of Yugoslavia's Roma music”. Eurozine. Arhivat din original la 15 septembrie 2016. Accesat în 29 octombrie 2015.
^ Josh Hall (12 august 2013). „Stand Up, People! Yugoslavian Gypsy Pop Explored”. The Quietus.
^ Janja Franko (2 februarie 2010). „Prevodim Bibliju na romski jezik”. Globus. Arhivat din original la 15 februarie 2010. Accesat în 29 octombrie 2015.
^ Lejla Mazlic (19 mai 2009). „When a woman is slapped, she forgets that she was the cause of it”. Human Rights House. Arhivat din original la 23 aprilie 2018. Accesat în 12 aprilie 2020.
^ „Muharem Serbezovski podnio ostavku na članstvo u SBiH”. Klix. 14 aprilie 2010.

Legături externe

Discografie la Discogs

[565fa083e5711776bbf9d7b70c8d4465-1] ttps://www.rferl.org/a/1062583.html, accesat în 12 noiembrie 2021 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[Romani_Routes_p49-2] Carol Silverman (2012). Romani Routes: Cultural Politics and Balkan Music in Diaspora. Oxford University Press. p. 203. ISBN 9780195300949.

[Vreme-3] Jovana Gligorijević (17 mai 2012). „Nama je veselje razlog da se isplačemo”. Vreme.

[4] „'Roman' dilinde Kur'an-ı Kerim”. Bugün. 14 octombrie 2010. ^{[nefuncțională]}

[Dani-5] „Sviđa mi se Laslo Havel”. Dani. 22 martie 2002. Arhivat din original la 22 septembrie 2016. Accesat în 12 aprilie 2020.

[Eurozine-6] Philip Knox and Nathaniel Morris (8 mai 2012). „"O father, what have you done?" Recovering the golden age of Yugoslavia's Roma music”. Eurozine. Arhivat din original la 15 septembrie 2016. Accesat în 29 octombrie 2015.

[Quietus-7] Josh Hall (12 august 2013). „Stand Up, People! Yugoslavian Gypsy Pop Explored”. The Quietus.

[8] Janja Franko (2 februarie 2010). „Prevodim Bibliju na romski jezik”. Globus. Arhivat din original la 15 februarie 2010. Accesat în 29 octombrie 2015.

[9] Lejla Mazlic (19 mai 2009). „When a woman is slapped, she forgets that she was the cause of it”. Human Rights House. Arhivat din original la 23 aprilie 2018. Accesat în 12 aprilie 2020.

[10] „Muharem Serbezovski podnio ostavku na članstvo u SBiH”. Klix. 14 aprilie 2010.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]