Funeraliile Papei emerit Benedict al XVI-lea8 ianuarie: Susținătorii fostului președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, asaltează Congresul Național Brazilian, Curtea Federală Supremă și Palatul Prezidențial din Planalto.28 ianuarie 2023: Alegerile prezidențiale sunt câștigate de candidatul Petr Pavel. El devine președintele Republicii Cehe de la 9 martie 2023
1 ianuarie: Croația a aderat la Schengen, devenind al 27-lea stat membru al zonei de liberă circulație.
1 ianuarie: Autoritatea de Aviație Civilă din Filipine închide spațiul aerian al țării timp de aproape șase ore din cauza unei pene de curent în centrul său de management al traficului aerian, care a afectat peste 280 de zboruri comerciale și peste 56.000 de pasageri.
1 ianuarie: Brațul britanic al grupului de protest împotriva schimbărilor climatice Extinction Rebellion anunță că va renunța „temporar” la utilizarea perturbării publice ca tactică principală.
1 ianuarie: Autoritățile australiene și cele canadiene anunță că vor solicita călătorilor din China să prezinte un test COVID-19 negativ pentru a intra în țările lor începând cu 5 ianuarie.
1 ianuarie: Canada adoptă o lege care interzice străinilor, cu excepția imigranților și rezidenților permanenți, să achiziționeze zone rezidențiale în țară timp de doi ani, ca răspuns la o bulă imobiliară.
2 ianuarie: Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, inițiază o procedură oficială de revocare a imunității parlamentare a doi europarlamentari presupus implicați în scandalul de corupție în Qatar din Parlamentul European.
2 ianuarie: Curtea Supremă a Indiei susține legalitatea deciziei guvernului de demonetizare a tuturor bancnotelor de 500 ₹ și 1.000 ₹ (rupii) din seria Mahatma Gandhi în 2016.
2 ianuarie: Malawi suspendă deschiderea școlilor din Lilongwe și Blantyre din cauza unui focar de holeră, care a ucis până acum 595 de persoane, inclusiv 19 persoane în noaptea de Revelion.
2 ianuarie: Protestele continuă pentru a cincea zi în Las Anod, Somaliland, protestatarii cerând ca orașul să fie guvernat de Puntland și nu de Somaliland. Douăzeci de oameni sunt uciși în confruntările dintre protestatari și forțele de securitate.
3 ianuarie: Începe cel de-al 118-lea Congres al Statelor Unite, cu alegerile Președintelui Camerei îndreptându-se către mai multe tururi de scrutin pentru prima dată în 100 de ani, după ce Kevin McCarthy nu reușește să primească numărul necesar de voturi la primele trei tururi.
3 ianuarie: Guvernul Pakistanului ordonă închiderea tuturor centrelor comerciale și piețelor cu amănuntul până la ora 20:30 (PKT) zilnic, ca parte a unui plan de conservare a energiei pentru a compensa creșterea prețurilor la energie.
3 ianuarie: Vizita ministrului israelian al Securității Naționale Itamar Ben-Gvir la Muntele Templului din Ierusalim are ca rezultat proteste ale palestinienilor, precum și condamnarea vizitei mai multor țări arabe, care consideră locul ca fiind parte a Moscheei Al-Aqsa.
4 ianuarie: Centrul Național pentru Uragane publică un nou Raport asupra ciclonilor tropicali pentru uraganul Katrina, scăzând numărul morților de la peste 1800 la 1392.
4 ianuarie: Comisia pentru Concurență din India respinge un recurs din partea Google cu privire la decizia sa din octombrie 2022, potrivit căreia poziția dominantă a Google pe piața motoarelor de căutare și controlul magazinului de aplicații Android a încălcat legile antitrust din India.
4 ianuarie: Meta Platforms este amendată cu 390 milioane de euro de către Uniunea Europeană, colectarea de către companie a datelor personale din conturile Facebook și Instagram pentru reclame personalizate a încălcat legile UE privind confidențialitatea.
4 ianuarie: Actorii Leonard Whiting și Olivia Hussey, care au jucat în adaptarea cinematografică din 1968 a filmului Romeo și Julieta al lui William Shakespeare, depun un proces la Curtea Superioară a Județului Los Angeles împotriva Paramount Pictures pentru 500 milioane de dolari, acuzând abuz sexual, hărțuire sexuală și fraudă și pentru că a fost filmat nud fără știrea lor.
5 ianuarie: Guvernul Ciadului raportează că un complot de „tentativă de destabilizare” condus de militari și activiști pentru drepturile omului a eșuat. Declarația spune că arestările celor 11 persoane implicate au avut loc mai târziu de 8 decembrie 2022.
5 ianuarie: Grecia anunță că călătorii din China vor avea nevoie de un test COVID-19 negativ pentru a intra în țară.
5 ianuarie: Armata îl arestează pe Ovidio Guzmán López, fiul narcotraficantului încarcerat Joaquín „El Chapo” Guzmán, în Culiacán, Sinaloa, Mexic. Arestarea este urmată de tulburări la nivel de stat, multe școli și aeroporturi fiind închise. Zece soldați și 19 membri ai bandei sunt uciși în timpul tulburărilor.
6 ianuarie: Poliția de securitate de stat din Uzbekistan arestează patru persoane din cauza morții a 19 copii care au consumat un produs cu sirop de tuse fabricat de producătorul indian de medicamente Marion Biotech săptămâna ce a trecut.
6 ianuarie: Autoritățile din Arabia Saudită condamnă doi administratori Wikipedia la 32, respectiv 8 ani de închisoare, în legătură cu activitățile lor pe site.
6 ianuarie: Talibanii și compania chineză de petrol și gaze din Xinjiang din Asia Centrală au convenit asupra unui acord pe 25 de ani pentru a permite companiei chineze să foreze pentru petrol în bazinul râului Amudaria. Este primul acord major de extracție de energie al Afganistanului cu o firmă străină de când talibanii au revenit la putere în 2021.
8 ianuarie: China își redeschide granițele pentru vizitatorii internaționali, marcând sfârșitul restricțiilor de călătorie care au început în martie 2020.
10 – 17 ianuarie: Un val de frig mortal în Afganistan a ucis 166 de oameni și aproape 80.000 de animale.
14 – 28 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Cehia. Generalul Petr Pavel a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-se pe liberalul Andrej Babiš, urmând să preia funcția de președinte al Cehiei pe 9 martie 2023.
27 ianuarie: Tulburări larg răspândite izbucnesc în Israel în urma unui raid militar israelian la Jenin, care a provocat moartea a nouă palestinieni. Baloane cu aer incendiar sunt lansate în zonele populate israeliene după el. Israelul răspunde cu lovituri aeriene țintite. Mai târziu în aceeași zi, șapte evrei sunt împușcați mortal într-o sinagogă într-un atac de răzbunare.
30 ianuarie: Are loc un atentat sinucigaș la Jamaat-ul-Ahrar în interiorul unei moschei din Peshawar, Khyber Pakhtunkhwa, Pakistan, unde au murit cel puțin 101 de persoane și au fost răniți peste 220 de persoane.
3 februarie - Un presupus balon de supraveghere chinez este depistat ]n spațiul aerian al Statelor Unite. Balonul este doborât.6 februarie – Un cutremur devastator de 7,8 grade are loc în sudul și centrul Turciei și nordul și vestul Siriei
1 februarie – Criza financiară libaneză: Banca centrală dn Liban scade valoare lirei libaneze.[1]
3 februarie - SUA anunță că monitorizează un balon chinezesc de spionaj care a pătruns în spațiul aerian al Americii de Nord. [4] Un balon care plutește din Yukon către Carolina de Sud este doborât a doua zi, iar al doilea plutește peste Columbia și Brazilia.[5][6][7]
3 februarie: Oficialii din apărarea Statelor Unite anunță că baloane de supraveghere chineze suspectate sunt urmărite în vestul Statelor Unite și Americii Latine.
3 februarie: Chile își extinde starea de urgență din cauza incendiilor care au ars până la 8.000 de hectare și, de asemenea, declară o catastrofă în regiunea Biobío pe fondul unui val de căldură de vară.
6 februarie – Un cutremur de 7,8 grade are loc în sudul și centrul Turciei și nordul și vestul Siriei, urmat de replici de 7,7 grade în aceeași zi, provocând pagube pe scară largă și peste 59.000 de morți și 121.000 de răniți.[11][12][13]
14 februarie – Parlamentul European aprobă interzicerea vânzării de noi vehicule pe bază de benzină și diesel în Uniunea Europeană începând cu 2035, invocând combaterea schimbărilor climatice în Europa și promovarea vehiculelor electrice. [14]
Revista Time a plasat pe coperta o captură de ecran a unei conversații cu ChatGPT, scriind despre „Cursa înarmărilor AI care schimbă totul” și „Cursa înarmării AI este pornită. Începeți să vă îngrijorați”.
În urma alegerilor prezidențiale din Republica Populară Chineză, Congresul Național Popular îl realege pe Xi Jinping îl realege pe Xi Jinping ca președinte pentru al treilea mandat.[21]
2 aprilie: Alegerile parlamentare din Finlanda sunt câștigate de Coaliția Națională de centru-dreapta a lui Petteri Orpo, care devine noul premier al țării din 10 iunie. Pe 4 aprilie, Finlanda aderă la NATO 4 aprilie: Finlanda a devenit în mod oficial al 31-lea stat membru NATO14 aprilie: Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) este lansat de către Agenția Spațială Europeană
15 aprilie: A început un război în Sudan după ce în 15 aprilie RSF (Forțele de sprijin rapid) a atacat capitala Sudanului Khartoum decesele oamenilor care au murit sunt mari, iar mai apoi au început și lupte în Regiunea Darfur cucerind și Aeroportul internațional din Khartoum, între timp Antony Blinken, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, a cerut armistițiu pentru 24 de ore, apoi mai mulți civili au murit, iar RSF a cucerit orașul Nyala, iar mai apoi au cucerit orașul Geneina avansând câtre nordul Sudanului lupte crâncene au continuat iar Marea Britanie, Canada au evacuat civili.
6 mai 2023: Are loc încoronarea regelui Charles al III-lea și a reginei Camilla.9–13 mai: Are loc Concursul Muzical Eurovision 2023 în Liverpool, Regatul Unit. Concurenta din partea Suediei, Loreen, câștigă concursul cu piesa „Tattoo" 20 mai 2023: Bakhmut este cucerit de forțele ruse după un asediu de 10 luni și pierderea a 20.000 de soldați 21 mai 2023: Summitul G7 de la Hiroșima, oraș bombardat nuclear în al Doilea Război Mondial. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, este invitat să participe.
1 mai – Criza bancară din SUA: First Republic Bank din San Francisco intră în faliment și este vândută de Corporația Federală de Asigurare a Depozitelor către JPMorgan Chase pentru 10,7 miliarde de dolari. Este a doua mare prăbușire bancară după Silicon Valley Bank din anul 2023.[25]
2 mai: Formația Aerosmith a anunțat un turneu de adio numit "Peace Out".
3 mai: Are loc un masacru la o școală gimnazială din Belgrad, Serbia, în care un elev de 13 ani a deschis focul și a ucis 9 elevi și portarul școlii. Este cel mai tânăr elev care a săvârșit un masacru într-o școală. Elevul a fost arestat ulterior.[26] These events leave 19 people dead, causing the government to increase regulations on gun ownership[27]
4 mai: Un bărbat sârb de 21 de ani, înarmat cu o pușcă de asalt, a deschis focul dintr-o mașină în satele Dubona și Šepšin din comuna Mladenovac, districtul Belgrad, Serbia și în Malo Orašje, Semendria, omorând 8 persoane, inclusiv un ofițer de poliție, și rănind alte 14. Făptașul a plecat după aceea cu mașina înainte de a fi arestat în ziua următoare lângă Kragujevac. Atacul a avut loc a doua zi după masacrul de la o școală gimnazială din Belgrad.
5 mai: Evgheni Prigojin, liderul companiei de mercenari Wagner, s-a filmat alături de zeci de cadavre ale luptătorilor săi și a trimis un mesaj video către șefii armatei ruse, criticându-i că trupele sale nu mai au mumiție. [30]
20 mai: Orașul ucrainean Bakhmut a fost capturat de forțele ruse după 10 luni și 60.000 de militari pierduți (20.000 uciși, restul răniți). Aproximativ în aceeași perioadă, pe 25 mai, Prigojin și-a retras trupele de mercenari din oraș, fiind în mijlocul unor dispute interne între conducerea Wagner și înaltul comandament rus.
21 mai: Alegeri legislative în Grecia. Scrutinul este câștigat de Partidul Noua Democrație.[34][35]
25 mai – Rusia și Belarus semnează un acord la Minsk. Aleksandr Lukașenko permite Federației Ruse să staționeze arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului. [36]
12 iunie 2023: Marcel Ciolacu, liderul PSD, devine premierul României18 iunie: Un submersibil numit Titan, cu 5 pasageri la bord, a naufragiat în urma unei implozii din cauza presiunii, iar toți pasagerii au murit.Tineri ruși cu un tanc care are emblema grupării de mercenari PMC Wagner. Pe 23 iunie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Șeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat un „Război Civil” împotriva Rusiei. Pe 24 iunieGrupul Wagner a intrat în orașul Rostov-pe-Don cucerind orașul și regiunea.
2 iunie: Un accident de tren a provocat 288 de morți și 900 de răniți în statul Odisha din India. Bilanțul morților a crescut la 300, iar cel al răniților la 1000.
2 iunie: Regele Charles al III-lea a sosit în România, într-o vizită privată cu o durată de cinci zile.
12 iunie: În urma unui acord de rotație de schimbare a fostului premier al româniei Nicolae Ciucă în 2021 aceasta a fost programată pe 25 mai 2023 dar a fost amânată din cauza unei greve generală (În educație) iar a fost amânată până când greva s-a încheiat pe 12 iunie 2023 iar fostul premier al româniei Nicolae Ciucă a fost schimbat cu noul premier al româniei Marcel Ciolacu.
14 iunie: O navă cu migranți din Libia s-a răsturnat în largul coastei Peloponezului; cel puțin 80 de persoane au murit iar alte 500 sunt date dispărute.
18 iunie: Un submersibil numit Titan, cu 5 pasageri la bord, a naufragiat în urma unei implozii din cauza presiunii, iar toți pasagerii au murit.
25 iunie: Au loc alegerile legislative grecești; Kyriakos Mitsotakis devine prim-ministru după ce partidul său de centru-dreapta , Noua Democrație, a câștigat majoritatea locurilor în parlamentul grec.
3 iulie: În cea mai mare incursiune a Israelului în Cisiordania de la a A doua Intifadă, Armata Israeliană desfășoară forțe terestre și drone armate în Tabăra Jenin, ucigând 13 persoane și rănind peste 100. Un atac revendicat de Hamas ca represalii pentru incursiune se întâmplă în Tel Aviv a doua zi, rănind 9 persoane.
3 iulie: Rafinăriile indiene de petrol încep plăți pentru importurile de petrol rusești în Yuan chinezești ca alternativă la Dolarul american din cauza sancțiunilor în creștere împotriva Rusiei.
10 iulie: O persoană a murit și alte 7 au fost date dispărute după o alunecare de teren în China.
14 iulie: SAG-AFTRA a anunțat că va începe o grevă împotriva marilor studiouri de film și TV în semn de protest față de compensarea scăzută, proprietatea asupra muncii și IA generativă.
15 iulie: Mai multe alunecări de teren și inundații în Coreea de Sud au făcut 7 morți iar peste 1.000 de persoane au fost evacuate.
20 iulie: Bolivia și Iran semnează un memorandum de înțelegere în cadrul unei îmbunătățiri a relațiilor bilaterale extinzând cooperarea în sectoarele de securitate și apărare.
21 iulie: Sunt lansate filmele Barbie și Oppenheimer în aceeași zi în cinematografele din toată lumea. Asocierea celor două filme în media declanșează un fenomen cultural major pe internet numit „Barbenheimer”. Filmul „Oppenheimer” regizat de Christopher Nolan obține numeroase premii: șapte premii Oscar , inclusiv pentru cel mai bun film , cel mai bun regizor, cel mai bun actor pentru și cel mai bun actor în rol secundar. Filmul „Barbie” obține mai multe încasări -1,446 miliarde dolari îm comparație cu filmul lui Nolan care obține 976,2 milioane dolari.
23 iulie: În insula Rodos din Grecia au loc incendii de vegetație. Zeci de mii de turiști fug din insulă pe fondul acestor incendii și a unui val de căldură major, în ceea ce oficialii spun că este cea mai mare evacuare din istoria țării, iar MAE al României a anunțat că este un grad 5 de incendiu în Grecia.
1 august: Încălzirea globală: Oceanele lumii ating o nouă temperatură record de 20,96°C, depășind recordul anterior din 2016. Iulie este, de asemenea, confirmată ca fiind cea mai fierbinte lună înregistrată pentru temperatule medii ale aerului de suprafață cu o marjă considerabilă (0,3°C).
2 august: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Drone rusești au atacat orașul Ismail, aproape de granița cu România. Au atacat un terminal de cereale făcând daune. Acest atac a provocat daune și în România, geamurile locuitorilor fiind sparte sau avariate din cauza bombardamentului.
6 august: În Norvegia a fost anunțat un cod roșu de ploi. S-au semnalat inundații în mai multe sate din această țară. De asemenea, furtuna care a fost numită „Hans” a lovit și Suedia, făcând un tren să deraieze.
8 august: 17.000 de acri de pământ sunt arși și cel puțin 115 oameni sunt uciși, iar aproape 1.300 dispăruți, când o serie de incendii de vegetație izbucnesc pe insula Maui din Hawaii.
9 august: Politicianul și candidatul la președinție ecuadorian Fernando Villavicencio este asasinat de oameni înarmați, la un miting de campanie la Quito.
15 august: Un incendiu considerat intenționat a izbucnit în insula Tenerife, din arhipelagul Insulele Canare, Spania. Flăcarile au afectat 2600 de hectare, iar peste 3.000 de persoane au fost evacuate din Insulele Canare.
26 august: O explozie a avut loc, la o stație GPL din Crevedia, pe DN1A. Aceasta a fost urmată de o explozie mult mai puternică, chiar în timpul intervenției pompierilor. Cel puțin 5 persoane au murit în spital, iar una a murit din cauza unui Infarct miocardic și alte 54 sunt spitalizate, dintre care 10 intubate. Dintre răniți, 43 sunt pompieri, polițiști și jandarmi, unii în stare gravă. România a activat Mecanismul european de protecție civilă pentru transferul victimelor în străinătate. Unele din victime au fost transportate în Italia și Austria.
21 septembrie 2023: Etnicii armeni sunt evacuați din casele lor din Nagorno-Karabakh.
1 septembrie: Alegerile prezidențiale din Singapore 2023 : Economistul și fostul vicepremier Tharman Shanmugaratnam este ales președinte cu peste 70% din voturi.
30 septembrie 2023: Alegerile parlamentare din Slovacia sunt câștigate de partidul SMER–SD. Populistul eurosceptic pro-rus Robert Fico. El este numit premier pe 25 octombrie 2023
2 septembrie: India și-a lansat prima sa misiune de observare a Soarelui, la doar câteva zile după ce a făcut istorie devenind prima țară care a aterizat lângă Polul Sud al Lunii. Prima misiune spațială a Indiei de a studia cel mai mare obiect al Sistemului Solar poartă numele de Surya-zeul hindus al Soarelui, cunoscut și sub numele de Aditya.
8 septembrie: Cutremurul din 2023 din Marrakesh-Safi: Un cutremur cu magnitudinea de 6,8-6,9 pe scara Richter și o intensitate maximă de VIII pe scara Mercalli, a lovit regiunea Marrakesh-Safi din Maroc, unde au decedat 2122 de persoane și alte 2421 au fost rănite, și distrugând clădiri istorice importante.
10 septembrie: Furtuna Daniel a provocat inundații devastatoare în orașul Derna din Libia, unde au decedat cel puțin 5.000 de oameni, iar alte 10.000 până la 100.000 au fost date dispărute.
24 septembrie – Președintele Franței Emmanuel Macron anunță că trupele franceze își vor înceta prezența pe teritoriului statului Niger. [45]
25 septembrie – 170 oameni sunt uciși și peste 300 sunt răniți în urma unei explozii de la o stație de gaz din Nagorno-Karabakh, în Stepanakert. [46]
30 septembrie: Alegerile parlamentare din Slovacia sunt câștigate de partidul SMER–SD. Populistul eurosceptic pro-rus Robert Fico. El este numit premier pe 25 octombrie 2023, fiind la al treilea mandat. [47][48]
7 octombrie 2023: Hamas lansează cel mai mare atac împotriva Israelului din ultimele decenii.Militant Hamas înarmat pătrunde prin poarta Kibuțului AluminDistrugeri în Fâșia Gaza provocate de bombardamentele israelieneCea mai înaltă clădire din Fâșia Gaza este distrusă de bombardamentele israeliene.
7 octombrie: Război Israel-Hamas: Gruparea islamistă, Hamas, care controlează Fâșia Gaza, a masacrat civili israelieni în orașele de la frontieră și la un festival muzical. Potrivit datelor furnizate de armata israeliană, numărul israelienilor uciși este de peste 1.200, în timp ce numărul răniților este de peste 3.000.
9 octombrie: Partidul Popular Creștin Social (CSV) de centru-dreapta din Luxemburg a câștigat alegerile generale din 8 octombrie cu 29% din voturi, câștigând 21 dintre cele 60 de locuri din Parlament.
14 octombrie: Președintele armean Vahagn Khachaturyan aprobă oficial aderarea țării la Curtea Penală Internațională.
15 octombrie: Alegerile generale din Noua Zeelandă din 2023: Prim-ministrul Chris Hipkins recunoaște înfrângerea Partidului Național din Noua Zeelandă, care a câștigat cele mai multe locuri, dar nu o și majoritate. Se așteaptă ca liderul opoziției Christopher Luxon să formeze un guvern de coaliție cu ACT Noua Zeelandă.
15 octombrie: Alegeri legislative în Polonia, 2023: Polonezii aleg membri ai Senatului și ai Sejm-ului. Se votează și în cadrul unui referendum privind migrația, eliminarea zidului de graniță dintre Belarus și Polonia și vârsta de pensionare. Sondajele la ieșire din sondaj sugerează că partidele de opoziție din Polonia, conduse de Coaliția Civică sub fostul prim-ministru Donald Tusk, sunt gata să obțină o majoritate parlamentară, putând pune capăt guvernării de opt ani a partidului Lege și Justiție (PiS). Prezența la vot la exit poll atinge un record de 73%.
16 octombrie: Comitetul Olimpic Internațional aprobă includerea în Jocurile Olimpice de vară din 2028 a următoarelor sporturi (crichet, Flag Football, lacrosse, squash și softball). Crichetul va reveni pentru prima dată din 1900, lacrosse din 1908 și softball din 2020, în timp ce squash-ul și flag football vor debuta în 2028.
17 octombrie:Război Israel-Hamas: O explozie are loc la Spitalul Arab Al-Ahli, unde palestinienii strămutați se refugiază. Sunt raportate multe decese (posibil 500+), dar estimările variază semnificativ.
Soldați israelieni în Fâșia Gaza19 noiembrie – Alegerile prezidențiale din Argentina sunt câștigate de populistul libertarian de dreapta Javier Milei
1 noiembrie – Primul summit global referitor la siguranța inteligenței artificiale (AI) are loc în Marea Britanie. 28 de țări semnează primul acord mondial privind combaterea formelor de risc ale inteligenței artificiale. [49][50]
5 noiembrie: Aurora boreală a fost vizibilă pe cerul României la ora 19:00. Specialiștii spun că aurora boreală a fost cea mai strălucitoare și cea mai extinsă pe teritoriul României din ultimii ani 20 de ani.
9 noiembrie – Medicii din SUA anunță realizarea primului transplant de ochi la un pacient. [53]
14 noiembrie–17 noiembrie – Președintele american Joe Biden găzduiește Summitul APEC în San Francisco, unde este invitat și președintele chinez Xi Jinping.[54] China și SUA se angajează să lupte împotriva crizei climatice. [55][56]
19 noiembrie – Alegerile prezidențiale din Argentina sunt câștigate de candidatul populist libertarian de dreapta Javier Milei, economist de profesie [57]
Israel și Hamas semnează primul armistițiu pentru schimbul de prizonieri.[58]
Alegerile legislative din Țările de Jos sunt câștigate de Partidul pentru Libertate condus de Geert Wilders, politician de extremă dreaptă și anti-islam. [59]
30 noiembrie: Brazilia anunță că se va alătura OPEC+ la o reuniune a organizației pentru a discuta strategia de producție de petrol în 2024.[60] Brazilia este cel mai mare producător de petrol din America de Sud, producând 4,6 milioane de barili pe zi de petrol și gaze.[61]
5 decembrie – Google DeepMind lansează modelul de limbaj cu inteligență artificială Gemini (model lingvistic)18 decembrie 2023: SUA declanșează „Operațiunea Prosperity Guardian” în Marea Roșie. O rachetă este lansată de pe o navă a Marinei SUA împotriva rebelilor Houthi.
3 decembrie – Tensiunile dintre Guyana și Venezuela iau amploare. În urma unui referendum, Venezuela decide să anexeze teritoriul Guayana Esequiba disputat cu statul învecinat Guyana. [62]
12 decembrie – La Summitul Climatic COP28 din Dubai, majoritatea țărilor ajung la un consens pentru reducerea emisiilor de carbon și tranziția la energiile verzi. [64][65]
17 decembrie – Alegerile parlamentare din Serbia sunt câștigate de Partidul Progresist Sârb (SNS) al președintelui Aleksandar Vucic. Opozanții acuză guvernul de fraudarea alegerilor și organizează proteste. [67]
18 decembrie – Mai multe companii comerciale anunță suspendarea operațiunilor în Marea Roșie ca urmare a atacurilor rebelilor Houthi din Yemen asupra vaselor. [68] SUA, cu sprijinul Marii Britanii, Canadei, Franței, Spaniei, Norvegiei, Țărilor de Jos,Republicii Seychelles, Italiei și Bahrainului, lansează Operațiunea „Prosperity Guardian” pentru a răspunde atacurilor conduse de rebelii Houthi asupra transportului maritim din Marea Roșie. [69]
29 decembrie – Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Rusia lansează cel mai mare atac cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene de la începutul invaziei la scară largă. 39 de persoane sunt ucise și alte 160 sunt rănite. [72][73] Ca ripostă, Ucraina lansează un atac cu drone în ziua următoare, ucigând 21 de persoane, inclusiv trei minori și rănind alte 110 persoane în Belgorod .[74][75][76]
31 decembrie –Regina Margareta a II-a a Danemarcei anunță că abdică după 52 ani de domnie.[77]
6 aprilie: Nicolae Cernomaz, diplomat din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru de stat (1997-1999) și apoi de ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova (2000-2001) (n. 1949)
22 iunie: Victor Pușcaș, jurist din Republica Moldova, ministru pentru relațiile cu Parlamentul (1994–1995), președinte al Curții Supreme de Justiție (1995–2001), președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (1998–2001) și președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova (2001–2007) (n. 1943)
29 iunie: Semion Odainic, pictor din Republica Moldova, autor al imaginilor distincțiilor de stat, al medaliilor și insignelor jubiliare și comemorative (n. 1938)
4 august: Tudor Deliu, politician, profesor, conferențiar universitar și lector din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2009–2019) (n. 1955)
8 august: Bryan Cassidy, om politic britanic, membru al Parlamentului European în perioadele 1984-1989, 1989-1994 și 1994-1999 din partea Regatului Unit (n. 1934)
15 august: Francisc Tobă, politician român ales deputat în legislatura 2020-2024 pe listele AUR (n. 1953)
18 august: Nicolas Trifon, eseist, lingvist, om de cultură, scriitor și editor de limbă franceză, de origine aromână (n. 1949)
20 august: Constantin Bălăceanu-Stolnici, om de știință român, medic neurolog, profesor, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România (n. 1923)
3 septembrie: Alexandru Dicusar, inginer moldovean, specialist în electrofizică și electrotehnologie, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1942)
4 septembrie: Murray G. Hall, germanist și profesor asociat de literatură germană modernă la Universitatea din Viena (n. 1947)
16 octombrie: Martti Ahtisaari, politician finlandez, președinte al Finlandei (1994–2000), diplomat și mediator ONU, laureat al Premiul Nobel pentru Pace (2008) (n. 1937)
16 octombrie: Francisc Balla, luptător român, medaliat cu argint la Campionatele Mondiale (1965, 1967), medaliat cu argint și bronz la Campionatele Europene (1967, 1968) (n. 1932)
2 decembrie: Mica Ertegun, designeră de interior și filantroapă româno-americană, recunoscută pe scară largă pentru munca ei influentă în design și contribuțiile semnificative aduse artei și educației (n. 1926)
5 decembrie: Denny Laine, textier englez, multi-instrumentalist, chitarist și vocalist principal pe albumul de debut al formației The Moody Blues (n. 1944)
6 decembrie: Illia Kyva, politician ucrainean, membru al Radei Supreme a Ucrainei (2019–2022) (n. 1977)
7 decembrie: Sylvia de Swaan, artistă vizuală și fotografă evreică originară din Bucovina, care a activat în Mexic și Statele Unite ale Americii (n. 1941)
10 decembrie: Philip Bushill-Matthews, om politic britanic, membru al Parlamentului European în perioadele 1999-2004 si 2004-2009 din partea Regatului Unit (n. 1943)
10 decembrie: David Drake, scriitor american de literatură științifico-fantastică în genul științifico-fantastic militar și de fantezie (n. 1945)
10 decembrie: Edna Mazia, dramaturgă, scriitoare, scenaristă și regizoare de teatru israeliană (n. 1949)
15 iunie: Glenda Jackson, actriță britanică de film, dublă laureată a premiului Oscar
22 iunie: Victor Pușcaș, jurist din Republica Moldova, ministru pentru relațiile cu Parlamentul, președinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova
19 septembrie: Per Gahrton, politician suedez, membru al Parlamentului European
19 septembrie: Gianni Vattimo, filozof și politician italian, membru al Parlamentului European
22 septembrie: Giorgio Napolitano, politician italian, președinte al Republicii Italiene, președinte al Camerei Deputaților din Italia, ministru de interne al Republicii Italiene
^Shortell, David (). „Venezuelans approve takeover of oil-rich region of Guyana in referendum”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . In a news conference announcing preliminary results from the first tranche of counted votes, the Venezuelan National Electoral Council said voters chose “yes” more than 95% of the time on each of five questions on the ballot.
.jpg)
_(cropped).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
01.JPG)
,_frame_15989.jpg)
_(cropped).jpg)
_(100_cycles_-_08._ext_daytime).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.webp)
.jpg)
2 ianuarie: Dumitru Radu Popescu, scriitor, prozator, dramaturg, scenarist de film, membru titular al Academiei Române
3 ianuarie: Mitică Popescu, actor român important de film, radio, teatru, televiziune și voce
6 ianuarie: Gianluca Vialli, antrenor de fotbal și fotbalist profesionist italian
9 ianuarie: Karl Alexander Müller, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel
10 ianuarie: Constantin al II-lea, fost rege al Greciei între 1964-1973
10 ianuarie: Jeff Beck, chitarist britanic
12 ianuarie: Lisa Marie Presley, cântăreață americană
16 ianuarie: Gina Lollobrigida, actriță italiană de film
21 ianuarie: George Banu, teatrolog și profesor universitar român stabilit la Paris
21 ianuarie: Marek Plura, politician polonez, membru al Parlamentului European
Hossein Shahabi, regizor de film, scenarist și producător de film iranian
22 ianuarie: Agustí Villaronga, regizor, scenarist și actor spaniol
28 ianuarie: Xavier Rubert de Ventós, politician și scriitor catalan și spaniol, membru al Parlamentului European
2 februarie: Jean-Pierre Jabouille, pilot francez de Formula 1
2 februarie: Ioannis Zizioulas, mitropolit ortodox de Pergamon
4 februarie: Sherif Ismail, politician egiptean, fost prim-ministru
5 februarie: Pervez Musharraf, politician pakistanez, fost președinte al Pakistanului
6 februarie: Răzvan Theodorescu, istoric de artă, politician român, membru titular al Academiei Române
8 februarie: Ivan Silaev, politician rus, ultimul prim ministru al Uniunii Sovetice
10 februarie: Carlos Saura, regizor spaniol
11 februarie: Hans Modrow, om politic german, membru al Parlamentului European
13 februarie: José María Gil-Robles, om politic spaniol, președinte al Parlamentului European
15 februarie: Paul Berg, chimist american, laureat al Premiului Nobel
15 februarie: Raquel Welch, actriță americană
16 februarie: Giorgio Ruffolo, politician italian, membru al Parlamentului European
18 februarie: Petăr Jekov, antrenor și jucător de fotbal bulgar
21 februarie: Amancio Amaro, antrenor și jucător de fotbal spaniol
21 februarie: Nadja Tiller, actriță austriacă
23 februarie: Slim Borgudd, pilot suedez de Formula 1
24 februarie: Juraj Jakubisko, regizor de film slovac
25 februarie: Victor Babiuc, politician român
25 februarie: Mihai Șora, filosof și eseist român
26 februarie: Betty Boothroyd, politiciană britanică, membră al Parlamentului European
1 martie: Just Fontaine, fotbalist și antrenor de fotbal francez
2 martie: Joachim Zeller, politician german, membru al Parlamentului European
3 martie: Argentina Menis, atletă română, vicecampioană olimpică
3 martie: Kenzaburō Ōe, romancier japonez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură
3 martie: Tom Sizemore, actor (Salvați soldatul Ryan) și producător de film american
8 martie: Chaim Topol, actor israelian de teatru și filme
14 martie: Richard Wagner, scriitor și publicist de limba germană originar din România
17 martie: Dubravka Ugrešić, scriitoare croată
19 martie: Marisol Malaret, fotomodel portoricană
20 martie: Virginia Zeani, solistă română de operă
23 martie: Tomoko Naraoka, actriță și o seiyu japoneză
24 martie: Gordon Moore, fizico-chimist și om de afaceri american, fondator al corporației Intel
26 martie: Karl-Josef Rauber, arhiepiscop romano-catolic, diplomat emerit al Sfântului Scaun
7 aprilie: Benjamin Ferencz, jurist american, procuror șef în procesele de la Nürnberg
13 aprilie: Mary Quant, designer englez, cunoscută pentru inventarea fustei mini și a pantalonilor scurți pentru femei
27 aprilie: Jean-Paul Costa, politician tunisian, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului
3 mai: Nikica Valentić, politician croat, prim-ministru al Republicii Croate
5 mai: Philippe Sollers, scriitor francez
7 mai: Soňa Červená, mezzosoprană cehă
24 mai: George Maharis, actor și cântăreț american
24 mai: Tina Turner, cântăreață, actriță, scriitoare și compozitoare pop-rock americană
28 mai: Harald zur Hausen, medic german, laureat al Premiului Nobel
3 iunie: Jim Hines, atlet american, campion olimpic la alergări pe distanțe scurte
8 iunie: Guido Bodrato, om politic italian, membru al Parlamentului European
8 iunie: Pat Robertson, magnat media și evanghelist american
12 iunie: Silvio Berlusconi, politician italian, prim-ministru al Italiei
12 iunie: Francesco Nuti, actor italian
12 iunie: Treat Williams, actor american
13 iunie: Cormac McCarthy, autor de romane american
15 iunie: Glenda Jackson, actriță britanică de film, dublă laureată a premiului Oscar
22 iunie: Victor Pușcaș, jurist din Republica Moldova, ministru pentru relațiile cu Parlamentul, președinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova
25 iunie: John B. Goodenough, fizician și profesor american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie
27 iunie: Carmen Sevilla, actriță și cântăreață spaniolă
29 iunie: Alan Arkin, actor și regizor american de scenă, deținător al Premiului Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar
6 iulie: Arnaldo Forlani, politician italian, prim-ministru al Italiei
9 iulie: Luis Suárez Miramontes, jucător și antrenor de fotbal spaniol, deținător al Balonului de Aur, Campion European
11 iulie: Milan Kundera, romancier și eseist francez de origine cehă
16 iulie: Jane Birkin, actriță și cântăreață engleză
16 iulie: Oleg Horjan, politician separatist din Transnistria, membru al „Sovietului Suprem al Republicii Moldovenești Nistrene”
20 iulie: Dan Matei Agathon, politician român, deputat român, ministru al Turismului
21 iulie: Tony Bennett, cântăreț american de muzică jazz
21 iulie: Ann Clwyd, politiciană britanică, membru al Parlamentului European
21 iulie: Petru Marta, luptător și antrenor moldovean, campion european
21 iulie: Rachid Sfar, politician tunisian, prim ministru al Tunisiei
24 iulie: Charles W. Misner, fizician american
26 iulie: Sinéad O'Connor, cântăreață, textieră și militantă civică irlandeză, deținătoare a Premiului Grammy
29 iulie: Vittorio Prodi, politician italian, membru al Parlamentului European
30 iulie: Paul Reubens, actor de film, televiziune și voce american
1 august: Henri Konan Bédié, politician ivorian, președinte al Coastei de Fildeș
4 august: Boniface Alexandre, avocat și politician haitian, Președinte al statului Haiti
4 august: Tudor Deliu, politician, profesor, conferențiar universitar și lector din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova
5 august: Hélène Carrère d'Encausse, politiciană și istorică franceză, membră al Parlamentului European
7 august: William Friedkin, regizor de film, producător și scenarist american, laureat al Premiului Oscar
9 august: Harrij Notenboom, politician olandez, membru al Parlamentului European
9 august: Véronique Trillet-Lenoir, politiciană și medic francez, membră al Parlamentului European
10 august: Antonella Lualdi, actriță italiană de film
22 august: Toto Cutugno, cântăreț și compozitor italian de muzică ușoară
22 august: Mathilde van den Brink, politiciană din Țările de Jos, membră al Parlamentului European
23 august: Evgheni Prigojin, om de afaceri rus, oligarh, personalitate publică, militară și politică
24 august: Bray Wyatt, wrestler american
26 august: Bob Barker, producător american de televiziune
1 septembrie: Jimmy Buffett, cântăreț și compozitor american
14 septembrie: Mircea Snegur, politician moldovean, primul președinte al Republicii Moldova
14 septembrie: Basil van Rooyen, pilot sud-african de Formula 1
15 septembrie: Fernando Botero, pictor și sculptor columbian
15 septembrie: Franco Migliacci, textier si actor italian
19 septembrie: Per Gahrton, politician suedez, membru al Parlamentului European
19 septembrie: Gianni Vattimo, filozof și politician italian, membru al Parlamentului European
22 septembrie: Giorgio Napolitano, politician italian, președinte al Republicii Italiene, președinte al Camerei Deputaților din Italia, ministru de interne al Republicii Italiene
27 septembrie: Christoph, Prinț de Schleswig-Holstein, prinț german
28 septembrie: Ion Druță, scriitor și dramaturg moldovean, membru de onoare al Academiei Române
28 septembrie: Michael Gambon, actor englez de origine irlandeză
7 octombrie: Tjerk Westerterp, politician olandez, membru al Parlamentului European
8 octombrie: László Sólyom, politician maghiar, președinte al Ungariei, Președinte al Curții Constituționale a Ungariei
13 octombrie: Prințesa India a Afganistanului, membră a familiei regale afgane
13 octombrie: Louise Glück, poetă americană
16 octombrie: Martti Ahtisaari, politician finlandez, președinte al Finlandei, diplomat și mediator ONU, laureat al Premiul Nobel pentru Pace
21 octombrie: Bobby Charlton, fotbalist englez
27 octombrie: Li Keqiang, politician chinez, premier al Chinei
28 octombrie: Matthew Perry, actor (Prietenii tăi), comedian, scenarist, producător executiv și dramaturg canadiano-american
2 noiembrie: Kaia Iva, politiciană estonă
7 noiembrie: Frank Borman, pilot al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, inginer aeronautic, pilot de încercare și astronaut NASA
10 noiembrie: Marcel Schlechter, om politic luxemburghez, membru al Parlamentului European
10 noiembrie: Mihai Timofti, regizor, actor, profesor universitar, nuvelist și muzician moldovean
11 noiembrie: Dimitrie Popescu, canotor olimpic român
11 noiembrie: Karel Schwarzenberg, politician ceh, ministru de externe al Republicii Cehe
16 noiembrie: A.S. Byatt, scriitoare britanică
19 noiembrie: Marisa Jossa, actriță și fotomodel italian, Miss Italia
23 noiembrie: Rona Hartner, actriță de film, cântăreață, compozitoare și textieră română de origine germană
26 noiembrie: Alberto da Costa e Silva, istoric, poet și fost diplomat brazilian
27 noiembrie: Pawel Huelle, prozator polonez, ziarist
29 noiembrie: Henry Kissinger, politician american, laureat al Premiului Nobel pentru pace
29 noiembrie: Michèle Rivasi, politiciană franceză, membră al Parlamentului European
30 noiembrie: Shane MacGowan, muzician irlandez (The Pogues)
30 noiembrie: Vassilis Vassilikos, scriitor și politician grec
1 decembrie: Shlomo Avineri, politolog social-democrat și istoric israelian
1 decembrie: Sandra Day O'Connor, politiciană americană
2 decembrie: Maria Lisa Cinciari Rodano, politiciană italiană, membră al Parlamentului European
3 decembrie: Glenys Kinnock, politiciană britanică, membră al Parlamentului European
5 decembrie: Prințul Constantin de Liechtenstein, membru al Casei Princiare a Liechtensteinului și om de afaceri
5 decembrie: Denny Laine, textier englez, multi-instrumentalist, chitarist și vocalist principal
6 decembrie: Marisa Pavan, actriță franceză de origine italiană
8 decembrie: Ryan O'Neal, actor american
16 decembrie: Nawaf Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, politician din Kuwait, emir al Kuwaitului
17 decembrie: Otar Iosseliani, scenarist, regizor și producător de origine georgiană
17 decembrie: Robert Solow, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru științe economice
26 decembrie: Wolfgang Schäuble, om politic german, membru proeminent al CDU
27 decembrie: Jacques Delors, politician francez, Președinte al Comisiei Europene, membru la Parlamentului European
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(1).jpg)
_1.jpg)
.jpg)
.jpg)
,_Bestanddeelnr_914-7221.jpg)
.jpg)
.JPG)
.jpg)
_cropped.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
.jpg)
_(1).jpg)
_(cropped).jpg)
.jpg)
.png)
.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
