Calea ferată Teiuș–Brașov

cale ferată din România

Calea ferată Teiuș–Brașov este o cale ferată principală în România, dată în folosință succesiv, în anii 1870. Ea traversează fostul Pământ Crăiesc, teritoriul locuit de sași în Transilvania, pe valea râurilor Târnava Mare și Olt.

Teiuș–Brașov
Gara din Teiuș
Gara din Teiuș
Gara din Teiuș
Hartă cu Calea ferată Teiuș–Brașov
Hartă cu Calea ferată Teiuș–Brașov
Magistrala:CFR: 300
Lungime:229,759 km
Ecartament:1435 mm
Voltaj:25 kV / 50 Hz ~
STR
de la Târgu Mureș
BHF
399,6 Teiuș
hKRZWae
Geoagiu
ABZgr+r
spre Alba Iulia
HST
396,2 Podu Mureș
hKRZWae
Mureș
HST
394,6 Mihalț
HST
391,0 Cistei
HST
383,4 Crăciunel
hKRZWae
Târnava Mică
BHF
378,5 Blaj
ABZgl
spre Praid
HST
375,9 Câmpu Libertății
HST
371,0 Mănărade
HST
366,1 Valea Lungă
HST
361,9 Lunca
HST
358,5 Micăsasa
hKRZWae
Târnava Mare
HST
353,3 Șeica Mică
hKRZWae
Vișa
ABZg+r
de la Sibiu
BHF
348,2 Copșa Mică
hKRZWae
Târnava Mare
hKRZWae
Târnava Mare
HST
342,9 Târnava
BHF
337,8 Mediaș
HST
332,7 Brateiu
HST
327,0 Ațel
HST
319,8 Dumbrăveni
HST
313,9 Luna
HST
308,9 Daneș
TUNNEL1
Tunel Daneș (969 m)
TUNNEL1
Tunel Sighișoara (401 m)
hKRZWae
Târnava Mare (135 m)
BHF
298,5 Sighișoara
hKRZWae
Târnava Mare
HST
293,7 Albești Târnava
HST
288,6 Vânători
ABZgl
spre Odorheiu Secuiesc
HST
281,4 Mureni
HST
272,1 Archita
HST
268,0 Dârjiu
HST
263,4 Beia
HST
258,8 Paloș
HST
253,4 Cața
hKRZWae
Homorodul Mare
BHF
244,8 Rupea
hKRZWae
Homorodul Mic
HST
234,9 Mateiaș
HST
230,8 Racoș
hKRZWae
Olt
HST
220,1 Augustin
HST
213,4 Ormeniș
HST
207,7 Apața
HST
201,6 Măieruș
HST
198,5 Vadu Roșu
HST
194,6 Rotbav
HST
191,9 Feldioara
hKRZWae
Bârsa
HST
183,0 Bod
HST
176,5 Stupini
ABZg+r
de la Făgăraș și de la Zărnești
BHF
169,9 Brașov (565 m)
ABZgl
spre Târgu Secuiesc
STR
spre Ploiești
 
Tren Intercity în Gara Mediaș (2006)

La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. În 1868 a fost pusă în funcțiune prima cale ferată din Transilvania (Arad–Alba Iulia). Cu toate acestea, nu exista nici o legătură feroviară între cele mai mari orașe din Transilvania.

În 1868 statul ungar a început construcția mai multor trasee feroviare în Transilvania, concesionând lucrările la scurtă vreme unei companii englezești private conduse de antreprenorul englez Charles Waring.[1] Mai întâi a fost pus în funcțiune în noiembrie 1871 un traseu feroviar de la Alba Iulia la Târgu Mureș, care mergea pe valea râului Mureș.[2] Din Gara Teiuș a fost construită o cale ferată spre Brașov, prin Mediaș. Tronsonul de la Teiuș la Mediaș a fost deschis la 6 mai 1872, iar cel de la Mediaș la Sighișoara la 8 iulie 1872.[3] La 1 iunie 1873 a fost finalizat întregul traseu până la Brașov.[4]

Ca urmare a dificultăților de ordin financiar, compania a fost naționalizată în 1876, iar calea ferată Teiuș–Brașov a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV.[1]

La sfârșitul Primului Război Mondial Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR.

Situația actuală

modificare

Întreaga cale ferată este cu linie dublă și electrificată cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). Ea este intens frecventată atât de trenuri de călători, cât și de trenuri de marfă. Principalele orașe străbătute sunt Teiuș, Blaj, Copșa Mică, Mediaș, Sighișoara și Brașov.

În anii 2013-2018 urma să fie reabilitată această linie ferată, cu finanțare din partea Uniunii Europene.[5] Din cei circa 250 de km de cale ferată Brașov-Teiuș au fost reabilitați, până în decembrie 2019, doar aproximativ 100 km (între Blaj și Sighișoara).[necesită citare]

Pe data de 4 martie 2020 CFR SA și asocierea Railworks a semnat contractul de 2,97 miliarde de lei (610 mil. euro) pentru reabilitare căii ferate Brașov-Sighișoara(lot 1 Brașov-Apața și lotul 3 Sighișoara-Cața) , lucrările de reabilitare au început pe 16 aprilie 2020. Iar în luna august s-au apucat să demonteze infrastructura actuală pe lotul 1(mai exact de la ieșirea din gara Brașov).

  1. ^ a b „Despre istoria căilor ferate din regiunea Alpi-Dunăre-Marea Adriatică, accesat la 14 aprilie 2009”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Situl CFR, accesat la 13 aprilie 2009”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Mediaș on line, accesat la 13 aprilie 2009”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Situl CFR, accesat la 13 aprilie 2009”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Calea ferată de mare viteză care trece prin Alba, finalizată în proporție de 95%, alba24.ro, 6 octombrie 2018.