Wu Zetian

Wu Zetian
Imparatul Dinastiei Zhou
Date personale
Nume la naștere	Wu (武)Mei (媚) Zhao (曌/瞾) Zhao (照)
Născută	17 februarie 624,Lizhou, Sichuan Guangyuan⁠(d), Dinastia Tang
Decedată	16 decembrie 705 (81 ani )Luoyang Luoyang, Republica Populară Chineză
Înmormântată	Qianling Mausoleum[*][[Qianling Mausoleum (mausoleum of Emperor Gaozong and Wu Zetian)|​]]
Cauza decesului	boală
Părinți	Wu Shihuo, ducele Ding de Ying doamna Yang
Frați și surori	Wu Shun[*][[Wu Shun (Lady of Han during the Tang Dynasty)|​]] Wu Yuanqing[*][[Wu Yuanqing (brother of Wu Zetian)|​]] Wu Yuanshuang[*][[Wu Yuanshuang (Tang dynasty person CBDB = 24644)|​]]
Căsătorită cu	Taizong, Gaozong
Copii	Li Hong[*][[Li Hong (Tang Dynasty crown prince)|​]] Li Xian[*][[Li Xian (Tang Dynasty crown prince)|​]] Emperor Zhongzong of Tang[*][[Emperor Zhongzong of Tang (emperor of the Tang Dynasty)|​]] Emperor Ruizong of Tang[*][[Emperor Ruizong of Tang (emperor of the Tang Dynasty)|​]] Princess Taiping[*][[Princess Taiping (Chinese princess (665-713))|​]] Princess Si of Anding[*][[Princess Si of Anding (daughter of Wu Zetian)|​]]
Etnie	Chinezi Han
Religie	Budism
Ocupație	împărăteasă consoartă[*]​ poet empress regnant[*][[empress regnant (female monarch of Imperial Rank who rules an Empire in her own right)|​]]
Limbi vorbite	limba chineză
Apartenență nobiliară
Titluri	împărat împărăteasă consoartă[*]​
Familie nobiliară	Wu Casa lui Li (casatorie)
Domnie
Domnie	16 octombrie 690 – 22 februarie 705
Predecesor	nimeni, imparatul Ruizong ca imparat al dinastiei Tang care a fost abolita
Succesor	dinastie abolita,imparatul Zhongzong al dinastiei Tang restaurata

Ca majoritatea civilizațiilor, China a fost dominată în istoria sa, de bărbați. Până foarte recent, femeile si-au emancipat drepturile, dar in niciun caz dreptul de-a conduce. Pentru o femeie, a atinge rangul de împărat și a deveni cel mai puternic om din China, era ceva nemaiauzit. Doar o singură persoană în întregime în istoria Chinei a fost în măsură să facă acest lucru. Această persoană a fost Wu Zetian, unul dintre cei mai remarcabili lideri văzut vreodată. Mulți istorici o compară cu faraonul Hatshepsut, cu regina Elisabeta I si cu țarul Ecaterina a II-a, care au fost capabile să-și conducă singure statul.

Concubina Wu

O fetiță frumoasă la doar 13 ani (în aproximativ 639 d.Hr.), Wu a devenit concubina împăratului Taizong. Ea nu i-a făcut nici un copil împăratului și la moartea acestuia, în anul 649 d.Hr, ea a părăsit palatul, pentru a deveni o calugăriță budistă, așa cum obișnuiau toate concubinele să procedeze, când nu făceau copii. Așa ar fi trebuit să fie sfârșitul vieții ei. Cu toate acestea, soarta a fost să-i dea o altă șansă la glorie. Politica Chinei devine extrem de complicată. Împărătesei Wang, soția împăratului curent, Gaozong (fiul împăratului Taizon), i-a fost teamă că Gaozong devenise prea îndrăgostit nebunește de consoarta Xiao. Aceasta a fost într-adevăr o chestiune de îngrijorare, cum se stia ca consoartele erau cunoscute pentru ca le inlocuia pe împărătese, care au fost ucișe ulterior ca rezultat. Pentru a redirecționa atenția soțului ei de la consoarta Xiao, împărăteasa i-a porunci lui Wu - care era încă tânără și frumoasă,sa revena la palat și sa se reinstaleze ca consoarta. Această tactică a fost de un succes complet - prea completă, de fapt.In câțiva ani,Wu le-a înlocuit atât pe consoarta Xiao și pe împărăteasa Wang, din cauza ca Wu Zetian a devenit in scurt timp favorita lui Gaozong, iar lupta pentru putere a inceput sa se dea intre cele femei: Imparateasa Wang, Wu Zetian si concubina Xiao. Wu Zetian a dat nastere unei fetite ce a murit la scurt timp. Gaozong si oficialii de la curte au acuzat-o pe imparateasa de uciderea copilului. Ca urmare, Gaozong a inlocuit-o pe aceasta cu Wu Zetian, ca imparateasa. In anul 655, concubina Xiao si fosta imparateasa Wang au fost acuzate de vrajitorie si au fost executate la ordinul lui Wu Zetian.Astfel,ea a atins rangul de împărăteasa. Unii istorici cred că ea si-a ucis propria ei fiica ca sa ajunga ea imparateasa. În timp ce acest lucru nu este dovedit, evenimentele ulterioare au sugerat că un astfel de act i-a atins scopul .

Mausoleu inchinat lui Wu Zeitan si sotului ei,imparatului Gaozong

Împărăteasa consoarta Wu

Ca Împărăteasa Consort, Wu s-a instalat rapid pentru a-si consolida puterea . A exilat si executat numerosi functionari puternici. Ea a fost un consilier în măsură sa-l sfatuiasca pe împărat . In 660 d.Hr., împăratul a început să sufere de o boala ( unii istorici presupun ca a fost cauzată de otrăvirea lentă de catre Wu). Wu a demonstrat a fi un administrator capabil, cu spirit ascuțit și cunoștințe vaste de istorie și literatură. Ea a arătat, de asemenea, o capacitate remarcabilă de a cauta si distruge pe cei care au complotat împotriva ei, precum și pe cei care ar putea constitui într-o zi o amenințare. Când împăratul Gaozong a murit în 683 , ea a fost incontestabil cel mai puternic om din China.

Împărăteasa văduvă Wu

După moartea lui Gaozong, Zhongzong ,fiul lui Wu , a devenit împărat. El a început imediat afișarea semnelor ingrijoratoare de independență, inclusiv de numire a funcționarilor pe posturi importante, fără a se consulta cu mama sa. Acest lucru submina baza de putere a lui Wu, iar ea a luat o acțiune decisivă. Zhongzong a fost demis și exilat, și fiul cel mai mic Wu, Ruizong, a devenit împărat. Cu toate acestea, Wu si-a păstrat noul impărat într-o izolare,fara sa faca nimic pentru a ofensa pe impărăteasa văduvă.

Împăratul Wu

În 690 d.Hr., Wu a preluat tronul însăși, fiului ei, Ruizong,fiindu-i redusa titulatura,devenind doar un print incoronat . Acest lucru a determinat multe nemultumiri în rândul tradiționaliștilor, pe care Wu le-a manipulat în mod eficient, de obicei, in mod brutal. Ea a extins competențele poliției secrete, și sute de opozanti au fost exilați, închiși sau chiar uciși. Si-a trimis generalii numit sa cucereasca Coreea. A influentat raspandirea budismului în China si a făcut aceasta religie oficiala, înlocuind Taoismul. A redus taxele si a crescut producția din agricultură.Ea a tinut acest post de imparat pentru aproximativ 15 ani, până când, la vârsta de 80,fiind grav bolnava, a fost destituita. A murit mai târziu, în același an. Desi,domnia sa a fost extrem de sangeroasa, ea ramane in istorie ca o fascinanta personalitate si ca unicul imparat de sex feminin al Chinei. Wu Zetian este descris în Wu Shuang Pu (無雙 譜, Tabelul eroilor fără egal) de Jin Guliang.

Legături externe

• Beckwith, Christopher I. (2009): Empires of the Silk Road: A History of Central Eurasia from the Bronze Age to the Present. Princeton: Princeton University Press. ISBN 978-0-691-13589-2.
• Book of Tang, vol. 6.[1] Arhivat în 25 decembrie 2007, la Wayback Machine.
• Cotterell, Yong Yap and Arthur Cotterell (1975). The Early Civilization of China. New York: G.P.Putnam's Sons. ISBN 399-11595-1
• Empress of China: Wu Ze Tian, by Jiang, Cheng An, Victory Press 1998
• Kang-i Sun Chang,Haun Saussy,Charles Yim-tze Kwong (1999). Women writers of traditional China: an anthology of poetry and criticism. Stanford University Press. Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
• Fairbank, John King (1992), China: A New History. Cambridge, Massachusetts: Belknap Press/Harvard University Press. ISBN 0-674-11670-4
• Murck, Alfreda (2000). Poetry and Painting in Song China: The Subtle Art of Dissent. Cambridge (Massachusetts) and London: Harvard University Asia Center for the Harvard-Yenching Institute. ISBN 0-674-00782-4.
• New Book of Tang, vols. 4,[2] Arhivat în 11 octombrie 2007, la Wayback Machine. 76.[3] Arhivat în 19 februarie 2008, la Wayback Machine.
• Paludan, Ann (1998). Chronicle of the Chinese Emperors: The Reign-by-Reign Record of the Rulers of Imperial China. New York, New York: Thames and Hudson. ISBN 0-500-05090-2
• Scarpari, Maurizio (2006). Ancient China: Chinese Civilization from the Origins to the Tang Dynasty. Vercelli: VMB Publishers. ISBN 88-540-0509-6
• Watson, Burton (1971). CHINESE LYRICISM: Shih Poetry from the Second to the Twelfth Century. (New York: Columbia University Press). ISBN 0-231-03464-4
• Yu, Pauline (2002). "Chinese Poetry and Its Institutions", in Hsiang Lectures on Chinese Poetry, Volume 2, Grace S. Fong, editor. Montreal: Center for East Asian Research, McGill University.
• Zizhi Tongjian, vols. 195, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208.