Vincenzo I, Duce de Mantua

Vincenzo I, Duce de Mantua
Date personale
Născut	21 septembrie 1562(1562-09-21) Mantua
Decedat	9 februarie 1612 (49 de ani) Mantua
Înmormântat	9 februarie 1612 Biserica Sant'Andrea
Părinți	Guglielmo Gonzaga Arhiducesa Eleanor de Austria
Frați și surori	Margherita Gonzaga, Duchess of Ferrara[*][[Margherita Gonzaga, Duchess of Ferrara (Italian noble, sponsor of the arts (1564-1618))|​]] Anna Juliana Gonzaga
Căsătorit cu	Margherita Farnese Eleonora de Medici
Copii	Francesco IV Gonzaga Ferdinando Gonzaga Guglielmo Domenico Margherita Gonzaga Vincenzo II Gonzaga Eleonora Gonzaga
Ocupație	colecționar de artă[*]​ protector al artelor[*]​
Locul desfășurării activității	Mantova
Apartenență nobiliară
Titluri	duce
Familie nobiliară	Casa de Gonzaga
Duce de Mantua și Montferrat
Domnie	14 august 1587-9 februarie 1612
Încoronare	22 septembrie 1587
Predecesor	Guglielmo Gonzaga
Succesor	Francesco IV Gonzaga
Semnătură

Vincenzo Gonzaga (21 septembrie 1562 – 9 februarie 1612) a fost conducător al Ducatului de Mantua și Montferrat din 1587 până în 1612.

Biografie

El a fost fiul lui Guglielmo Gonzaga, Duce de Mantua și a Arhiducesei Eleanor de Austria. Bunicii materni au fost Ferdinand I, Împărat Roman și Anna a Boemiei și Ungariei.

Vincenzo a fost un important patron al artelor și științelor și a transformat Mantua într-un vibrant centru cultural. La 22 septembrie 1587 Vincenzo a fost încoronat ca cel de-al 4-lea Duce de Mantua printr-o ceremonie ostentativă. El l-a angajat pe compozitorul Claudio Monteverdi și pe pictorul Peter Paul Rubens. În 1590 Monteverdi a devenit interpret de viola da gamba și dascăl în capela lui Vincenzo; în 1602 Vincenzo l-a numit maestru al muzicii după decesul lui Benedetto Pallavicino. De asemenea, Vincenzo a fost prieten cu poetul Torquato Tasso. O carte mică publicată la Verona în 1589 descrie cum un actor comic numit Valerini în serviciul lui Vincenzo își imaginează o galerie ideală de artă, în care sunt prezentate mai degrabă statuile celor mai importanți colecționari de artă decât activitatea artiștilor însăși. Vincenzo a fost descris ca un colos care va domina întreaga galerie ideală.

Astronomul Giovanni Antonio Magini a servit ca tutore pentru fii lui Vincenzo, Francesco și Ferdinando. Lucrarea cea mai importantă a lui Magini a fost pregătirea Atlante geografico d'Italia (Atlas Geografic al Italiei), publicat postum de fiul lui Magini în 1620. Vincenzo, căruia Atlasul i-a fost dedicat, l-a ajutat în acest proiect și a permis ca hărți ale diferitelor state ale Italiei să-i fie aduse lui Magini.

În iarna 1603-1604, Galileo a vizitat Curtea din Mantua într-un efort de a obține o poziție acolo și i s-a oferit un salariu, dar nu a putut conveni asupra termenilor cu Vincenzo.

Obiceiurile risipitoare ale lui Vincenzo sunt considerate a fi accelerat declinul economic și cultural al Mantua. S-a spus că Vincenzo era impotent și că a trimis o expediție secretă în Lumea Nouă pentru a obține un afrodisiac legendar.[1]

Căsătorii și copii

Eleonora de Medici.

Vincenzo s-a căsătorit cu Margherita Farnese în 1581; mariajul a rămas fără copii și s-a terminat prin divorț. La 29 aprilie 1584 el s-a căsătorit cu verișoara lui primară Eleonora de Medici, fiica lui Francesco I de Medici și a Ioanei de Austria.

Vincenzo și Eleonora au avut șase copii:

• Francesco (7 mai 1586 – 22 decembrie 1612), care a condus sub numele de Francesco al IV-lea Gonzaga, Duce de Mantua și Montferrat între 9 februarie și 22 decembrie 1612.
• Ferdinando (26 aprilie 1587 – 29 octombrie 1626), care a condus sub numele de Ferdinando I Gonzaga, Duce de Mantua și Montferrat din 1612 până la moartea sa.
• Guglielmo Domenico (1589–1591), a murit tânăr
• Margherita Gonzaga (2 octombrie 1591 – 7 februarie 1632), soția lui Henria al II-lea, Duce de Lorena
• Vincenzo (7 ianuarie 1594 – 25 decembrie 1627), a condus sub numele de Vincenzo al II-lea Gonzaga, Duce de Mantua și Montferrat din 1626 până la moartea sa.
• Eleonora Gonzaga (23 septembrie 1598 – 27 iunie 1655), a doua soție a lui Ferdinand al II-lea, Împărat Roman

A avut și câțiva copii nelegitimi, printre care:

• cu nobila Agnes Argotta, soția lui Prospero del Carretto:
  • Francesco Gonzaga (1588-1673), episcop de Nola în 1657
  • Silvio (1592-1612), cavaler de la Malta, poet de curte și marchiz Cavriana
  • Giovanni (? -1679), ministru al lui Ferdinando Carlo Gonzaga
  • Eleanora, călugăriță.
• cu nobila Felicita Guerrieri, fiica lui Tullo Guerrieri:
  • Francesca.