Vechiul Regat
Vechiul Regat este numele dat teritoriilor românești reunite în Regatul României înainte de 1918, adică teritoriul format din Moldova și Ținutul Herța (fără Bucovina și Basarabia), Muntenia, Oltenia și Dobrogea, inclusiv Cadrilater. Locuitorii acestor ținuturi sunt numiți regățeni.[1]
| Vechiul Regat | |||||
| Vechiul Regat | |||||
| |||||
| |||||
| Imn național | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Imnul Regal | |||||
.svg) Localizare | |||||
| Capitală | București | ||||
| Limbă | limba română | ||||
| Guvernare | |||||
| Formă de guvernare | monarhie constituțională | ||||
| Legislativ | Parlamentul României | ||||
| Istorie | |||||
| În prezent parte din | |||||
 România Ucraina Bulgaria | |||||
Modifică date / text  | |||||
Nu întregul teritoriu al Vechiului Regat este situat astăzi în România. Ținutul Herței, Insula Șerpilor și unele insule dunărene (Tătarul Mic, Tătarul Mare, Daleru Mic, Daleru Mare, Maican și Limba) aparțin astăzi Ucrainei, iar Cadrilaterul aparține Bulgariei.
În urma anexării Cadrilaterului în anul 1913, România deținea un teritoriu de 137.903 km2.[2]
Galerie
modificare-
Regatul României în perioada 1881-1913 -
Regatul României în perioada 1913-1918 -
Stema României în perioada 1881-1921 -
Regele Carol I (a domnit între anii 1866-1914)
Note
modificare- ^ https://dexonline.ro/definitie/regățean/855379
- ^ Ioan Scurtu (). „Istoria contemporana a României (1918-2005)”. București. Accesat în .
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.