Utilizator:Minisarm/recuperare

Aici se află o listă de fraze uzuale în diferite limbi. Scopul listei este de a prezenta o serie de cuvinte şi expresii utile atât turiştilor cât şi celor care doresc să îşi formeze o impresie despre aceste limbi.

Transcrierile fonetice se dau de preferinţă în Alfabetul Fonetic Internaţional. În lipsă se pot face şi folosind simboluri SAMPA.

Numele fiecărei limbi este urmat în paranteză de familiile de limbi corespunzătoare.

Română (romanică)

De exemplu, aici se află pronunţia românească pentru frazele comune:

• română: română /rom1'n@/, limba română /'limba ro'm1n@/
• România, Bucureşti: /rom1'ni:a/, /bu ku rEshtⁱ/
• bună: Bună /'bun@/
• la revedere: La revedere /la reve'dere/
• vă rog: Vă rog /v@ 'rog/
• mulţumesc: Mulţumesc /multsu'mesk/
• cât (costă)?: Cât (costă)? /k1t 'kost@/
• da: da /da/
• nu: nu /nu/
• nu înţeleg: Nu înţeleg /nu 1ntse'leg/
• toast generic: Noroc! /no'roc/
• unde este baia?: Unde e baia? /'unde je baja/

Albaneză (ilirică)

• albaneză: shqip /Sk_jip/
• România, Bucureşti: Rumani, Rumania; Bukuresht
• bună, salut: ç’kemi!; përshëndetje!
• salut (la Kosovo): tungjatjeta /tun g_jat jE ta/
• bun venit: mirëseerdhët!
• la revedere: mirupafshim /mi ru paf Sim/
• vă rog: ju lutem /ju 5lu tEm/
• te rog: të lutem
• mulţumesc: faleminderit /fa lE min dE rit/
• foarte mulţumesc: shumë faleminderit / fa lE min dE rit/
• sunt român, româncă: jam rumun, rumune
• suntem români, românce: ne jemi rumuni, rumunja
• română: rumanisht /ru man isht/; rumanishte, rumanishtja
• acela, aceea: atë /a t@/
• cât (costă)? sa është? /sa @S t@/
• da: po /po/
• nu: jo /jo/
• scuze: më fal /m@ fal/
• nu înţeleg: nuk kuptoj /nuk kup toj/
• unde este baia?: ku është banjoja? /ku @S t@ ba Jo ja/
• toast generic: gëzuar /g@ zu ar/; Shëndeti tuaj!
• vorbiţi româna?: flisni rumanisht? /flis ni ru man isht/

Arabă (semitică)

NOTĂ: “Araba colocvială” este un termen generic prin care sunt desemnate varietăţile dialectele vorbite în întreaga lume arabă. Araba colocvială, aşa cum s-a mai spus, diferă destul demult de araba literară. Principala diviziune dialectală se face între dialectele nord-africane şi cele din Orientul Mijlociu, urmată de distincţia dintre dialectele sedentare şi dialectele nomade, care sunt mult mai conservatoare.

Principalele grupări dialectale sunt:

• Araba mesopotamiană (vorbită în Irak, Anatolia, estul Siriei, Khuzistan) cu diferenţe mari între dialectele gilit din sud, şi dialectele mult mai conservatoare qeltu, dialectele din zonele nordice.
• Araba levantină (شامي): dialectul sirian, libanez şi palestinian de vest, iordanian din vest şi araba cipriotă maronită.
• Araba din estul Peninsulei Arabe estul Arabiei Saudite, Irakul de vest, Siria de est, Iordania şi regiuni din Oman.
• Araba din Golf sau Khalīji (خليجي): Bahrein, Provincia Saudită de Est, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar şi Oman.
• Araba egipteană (مصري): vorbită de aproape 76 de milioane de egipteni, fiind, varietatea înţeleasă poate cel mai mult, datorită popularitaţii filmelor şi emisiunilor de televiziune egiptene.
• Araba magrebită (مغربي) (araba algeriană, marocană, tunisiană şi malteză şi dialectul libian din vest). Dialectele marocan şi algerian sunt vorbite de câte 20 de milioane de oameni.

Alte varietăţi includ:

• Hassānīya: în Mauritania şi Sahara de Est
• Araba sudaneză: cu un dialect care se prelungeşte până în Ciad
• Araba din Hijaz (حجازي): coasta de vest a Arabiei Saudite, Nordul Arabiei Saudite, estul Iordaniei, vestul Irakului
• Araba din Nejd (نجدي): regiunea Nejd din centrul Arabiei Saudite
• Araba din Yemen (يمني): din Yemen până în sudul Arabiei Saudite
• Araba andalusă (Iberia până în sec. XVII).
• Araba siciliană (Sicilia, sudul Italiei până în sec XIV).
• Malteza, care se vorbeşte în insula mediteraneană Malta, este singura care s-a format ca limbă de sine-stătătoare, cu norme literare independente. Pe lângă fonologie, malteza se aseamănă destul de mult cu varietăţile urbane ale arabei tunisiene, deşi, pe parcursul istoriei, limba a adoptat numeroase împrumuturi, trasături fonetice şi fonologice, dar şi câteva tipare gramaticale din italiană, siciliană şi engleză. De asemenea, este singura limbă semitică care se scrie în alfabet latin.

Transcrierile arabe sunt care mai de care mai sofisticate dar niciuna nu corespunde realitătii. Cele mai multe transcripţii se adresează vorbitorilor de engleză. Pronunţuia este dificilă pentru simplul fapt că araba literara (اللغة العربية؛الفصحى) (al-lugatu-l-ʿarabīyatu-l-fuṣḥā — limba arabă pură) este înţelesă, în scris, de toţi arabii dar în diverse zone se pronunţă diferit acelaş cuvânt. Unde nu am avut transcrierea IPA am încercat o transcriere simplă adaptată pentru români. În scris, literele diferă după poziţie, iniţiale, finale sau în interiorul cuvântului. Mai diferă şi după legătura cu precedenta, următoarea sau este independentă, nelegată. Considerate separat, majoritatea sunetelor nu diferă mult de cele româneşti doar că anumite consoane sunt perechi, cele pronunţate palatal sau labial, sună ca în româneşte dar îşi au perechea lor guturală care se pronunţată din gât. Acestea sunt: k/q, h/kh (ca în Bach), ch/gh. ch (aminteşte r-ul francez dar este surd) transcris aici ^r (r-ul normal este bine rulat). De ex. (limba) arabă (العربيّة) se pronunţă al-a^rabīa (al fiind articolul), th se pronunţă ca în eng. think, dh ca în eng. that. Mai există un "stop glotal" (închiderea coardelor vocale) care constă într-o mică pauză marcată cu semnele ʔ şi ' iar ʕ fiind o fricativă faringeală sonoră. Vocalele arabe pot fi lungi, care se scriu şi scurte care nu se scriu dar apar doar în transcrieri. Am notat vocalele lungi cu ā, ī, ū şi cele scurte cu a, i, u. Vocalele sunt sunt a ا ('alif), care poate avea valorile 'a/'u/i/a, u و cu valoarea w/u (wāw) şi i ي cu valoarea y/i (yā'). Accentul cade de obicei pe penultima silabă. Verbele a fi şi a avea nu se traduc. Expresiile se acordă cu genul şi numărul interlocutorilor.

Expresii arabe frecvent folosite de arabi drept răspuns. Sunt menţionate doar pentru a fi înţelese. Nu se recomandă ca un nemusulman să le folosească, chiar dacă ar vrea să câştige simpatia interlocutorului. De EVITAT STRICT este crezul musulman „La ilah illAllah ...” care nu poate fi spus de un „necredincios”. În schimb salutul „As-salaamu alaykum (السلام عليك) (Pace peste toata lumea)” poate fi spus de oricine şi este apreciat. Pentru „necredincioşi” numele lui Dumnezeu nu este Allah ci Tuhan.

• Alayhis-Salaam (عليه السلا) (Pace lui – când se vorbeşte de Profet, de ex.) prescurtat "PBUH" sau "SAW"
• Alhamdulillah (الحمد لله) (Slavă Domnului)
• Allahu Akbar (الله اكبر ) (Dumnezeu este [cel mai] mare)
• Allahu Alim (الله أعلم) (Dumnezeu ştie mai bine)
• Astaghfirullah (أستغفر الله) (Să mă ierte Dumnezeu)
• Bismillah (بسم الله ) (În numele Domnului)
• Insha'allah (ان شاء الله ) (Voinţa lui Dumnezeu)
• Jazakh Allahu Khairan (جزك الله خيرن) sau (جزاك الله خيراً ) (Să te răsplătească Dumnezeu [după faptele tale])
• La ilaha illa Allah (لا إلّه الا الله) (Nu există alt Dumnezeu decât Allah)
• Crezul complet: La ilaha illAllah Muhammed an rasoolullah! (Nu există alt Dumnezeu decât Allah şi/iar Muhamed este profetul său)
• Masha'allah (ما شاء الله ) sau (مع شاء الله) (Aşa a vrut Dumnezeu)
• Sallalahu aleyhi wasallam (ﷺ  ; صلى الله عليه وسلم) (Să-l binecuvânteze Dumnezeu şi să-l odihnească în pace).
• Subhan Allah (سبحان الله) (Slavă Domnului)
• Ya Allah (يا الله ) (O, Doamne)

• arabă (limba): العربيّة ، العربيّ / alʔara'biːjja / (al-a-ra-bī-ya)
• România: رومانيا (Rūmāniyā); Bucureşti: بوخارست (Būḫārist), بوخرست (Būḫarist)
• salut: مرحبًا ، مرحبً / marhaba / (mar-hha-ba); أهلا / ahlan /; سلام / salam / (pace!)
• salut: عليكم السلام / assaˈlaːm ʕaˈlejkum / (pace asupra ta!)
• salut (răspuns) وعليكم السلام! كيف الحال؟ / waʕaˈlejkumu ssaˈlaːm. kejfa lħaːl/
• Bună dimineaţa! صباح الخير / sabah el kheer /
• Bună seara! مساء الخير / masaa el kheer /
• Noapte bună! تصبح/ تصبحين على خير / tosbeho/ tosbehīna (femeie) 'ala khair /
• Bun venit! مرحبا / marhaban /
• Bun venit: أهلاً وسهلاً بكم / ahlan wa'sahlan bikum /
• ce faci?: كيف الحال؟ / kejfa lħaːl /
• Ce faci? Cum îţi merge?: كيف حالك؟ (keifa ʔāl-luk? – unui bărbat; keifa ʔāl-lu-ki – unei femei; kaifa ʔāl-lu-kom – plural)
• Bine, dar tu? بخير، الحمد لله. وكيف أنت؟ / biˈxejrin, alˈħamdu lilˁˈlˁahi. waˈkejfa ʔint /
• Sunt bine, mulţumesc! أنا بخير شكرا / Ana bekhair, shokran! /
• Şi tu? و أنت؟ / wa ant? / wa anti? (ptr. femeie) /
• Bine جيد / jayed / (jaied)
• Dar tu ce faci?: وكيف أنت؟ / waˈkeifa ʔint /
• sunt obosit: أشعر بالتعب //
• sunt bolnav: أنا مريض. / ʔanaː ma'riːdˁ/
• mi-e foame: أنا جائع / ʔanaːjae’ /
• mi-e sete: انا عطشان / ʔanaː‘atshaan /
• la revedere: إلى اللّقاء / ilalli'qa / (ila-lliqa); مع السلامة / maʕa ssa'laːma / (ma-a ssa'la:ma)
• la revedere, bai bai: ودعا / wada:ʕan /
• te rog: من فضلك (min faðlik) (min 'fad lak)
• mulţumesc: شكرًا / ʃukran / (şukran)
• Mulţumesc (foarte mult)! شكرا (جزيلا) / shokran (jazeelan) /
• Cu plăcere! ألعفو / al'afw / (al afu)
• cu plăcere: عفوا! / ʔafoan / (pentru orice afară de mâncare);
• cu plăcere (să-ţi fie de bine): صحة / sahā / (pentru mâncare)
• Poftă bună! شهية طيبة / shahia tayebah! /
• Scuză-mă, scuzaţi-mă (pentru greşală): إسمحلي! / ismahli /; !أسف / āsef /
• Scuză-mă, scuzaţi-mă (pentru a atrage atenţia): لو سمحت / lu samaht /
• Pardon, scuză-mă, scuzaţi-mă: انا اسف/ ana asif – spune bărbatul / şi انا اسفه / ana asifa – spune femeia /
• Nu face nimic: لامشكلة / lā moʃkela / (la moşkela)
• Ce este acesta?: ما هذا؟ / ma maða /
• acesta: ذلك / ˈðalika /
• cine?: من / man /
• ce?: ما / maa /
• unde?: اين / ayna /
• de ce? لماذ / li-maadha /
• cât?, cât de mult?: كمّ؟ / kam / (kam)
• cât de mult?: بكم / biKam /
• cât costă asta?: بكم هذا / biKam Hadha /
• da: نعم / naʕam / (nā-ām)
• nu: لا / laː/ (lā)
• poate: يمكن / mumkin /
• De unde sunteţi?: من اين انت / min ayna ant /
• Cum vă numiţi? Cum te numeşti?: ما إسمك؟ / 'maː ʔismuk /; ma ismuka (bărbat), ma ismukee (femeie)
• Mă numesc: إسمي.... / esmī, ísmee /
• Nu ştiu: لا أعرف. / la: 'ʔaːrifu /
• Ma bucur să vă cunosc: تشرفنا / taşarafna /
• Nu-mi amintesc: لا أتذكر. / laː ʔata'ðakkar / (la: ata'Dakkar)
• Nu înţeleg: لا أفهم. / laː 'ʔafham /
• Vă rog vorbiţi mai rar: egipteană: ممكن تتكلّم بالرّاحة (mumkin titkallim bilrrāha); marocană: تكلم بشوية عفاك (tkellem beshwīya afak!)
• Cum se spune în limba araba: كيف تقول كلمة ... بالعربية؟ (kaifa taqoulu kalimat ... bel arabia?)

• ajutor!: مساعدة (musāda); النجدة (al-najda)
• Am nevoie de ajutor: احتاج مساعدة لو سمحت / ahtaj musa'ada lau semah't /
• Lasă-mă/lasăţi-mă în pace: marocană: !عطيني التيساع (ʿteinī ttīsaʿ); standard: femeia spune: اتركيني (otrokini); bărbatul spune: اتركني (otrokni)
• chemati politia!: standard: ناد الشرطة! (nādi şşariṭah); egipteană: إتّصل بالبوليس! (itaṣṣal bil bulīs); marocană: عيط علي البوليس! (ʿayyeṭ ʿla lbūlīs)
• româneşte: الرومانية (ar-rūmānīyâ)
• engleză: الإنجليزيّة /alʔinʒliː'zijja/ (oficial), /alʔinʤliː'zijja/ (oficial), /alʔingliː'zijja/ (familiar) (al-in-glī-zī-yya)
• Vorbiţi englezeşte?: هل تتكلم الإنجليزية؟ / hal tatkallamu l-ingliiziiyata /
• Vorbeşte cineva engleza, franceza, germana, spaniola?: هل هنا اي شخس يتكلم الانجليزية؟ Ḥal huna ay shakhs yatakalam al-inglizia, الفرنسية (alfrinsia), الالهنية (alalmania), الإسبانية (alisbaniya)?
• Unde este aeroportul?: أين المطار؟ /ʔejnalmthar/
• Unde este toaleta?: أين الحمّام؟ /ʔainalhammaːm, ʔeinalħamˈmaːm/ (a-ī-nal-hham-maam); modernă standard:أين الحمّام؟ (ain al-ḥammām?); egipteană: فين التواليت؟ (fayn il tawalīt?); kuwaitiană: وين الحمّام؟ (uään il-hhammám?) (unde este baia?); unde este un loc de relaxare?: وين بيت الرّاحة؟ (uään bäät ir-ráhha?); marocană: فين كان البيت الماء؟ (fīn kein lbīt lma?)
• Noroc!: Belsalamati; Shereve!; egipteana:في صحتكم! (fī saḥitkum) (sănătate); في صحتك (fi sahitak, fisehatak) (în sănătatea ta / a voastră); kuwaitiana: بالعافية! (bil-'áfiya) (mănâncă sănătos); marocană: بالصحة (be seha); بالصحة و العافية (bi saha ua'l afiya); siriană: Kull Sinneb Wo Enteb Salem

Armeană (indo-europeană)

gfdgf NOTĂ: Armeana de vest este vorbită în diasporă: în Iran, Israel, Liban, SUA, Rusia, România etc. Armeana de est este vorbită în Armenia, Iran, Georgia, SUA, Canada. Accentul cade, mereu, pe ultima silabă. fd Unde este folosit IPA (/Estic/ - /Vestic/) (e&v = est&vest) bdfgdf

• armeană: Հայերեն Hayeren /hajɛɹɛn/ - /hajɛɹɛn/
• Armenia: Հայաստաdfgfbն, Հայք Hayastan, Hayq
• Erevan: Երևան Yerevan
• România: Ռումինիա Ṙouminia
• Bucureşti: Բուխարեստ Bouĥarest
• salut, bună ziua (familiar): բարև barev /baɹɛv/ - /paɹɛv/
• alo (la telefon): ալլո /alo/ alò
• bună dimineaţa (până la prânz): բարի լույս bari louys / bari luis / (est); բարի լույս pari louys / pari luis / (vest)
• bună ziua (după prânz): բարի օր /bari or / - /pari or/
• bună ziua (politicos): բարի օր /bari ör / bari ör /; բարև ձեզ barev dzez (est); բարի օր pari or / pari or / (vest)
• bună seara: bari yereko (բարի երեկո) bari yereko / bari iereko / (est); բարի իրիկուն /pari irigun/parirgoun (vest);
• bun venit: բարի գալուստ /bari galust/barov eq yekel (pl.) - բարի եկար / բարի եկաք pari yegar / pari yegak (pl.);
• noapte bună: բարի գիշեր /bari gişer/ (est); գիշեր բարի kişer pari / kişer pari / (vest);
• noapte bună (răspuns): լույս բարի luis bari / luis bari / (să ai o dimineaţă bună!)
• la revedere : ցտեսություն /ts'tesutyun /ʦʰtɛsutʰjun/ - /ʦtɛsutjun/ (est); հաճոխ had-iokh (vest)
• ne vedem: կհանդիպենք /khandipenq/
• ce e nou?: ինչ կա? /inci ka/ sau /encika cika/
• ce mai faci?: Ինչբես ես / ես՞ Ինչպե՞ս եք / ես՞/ eencibess eq/ess? /; վոնտս ես /vonts éss/, / vonţăş /
• ce mai faceţi?: Ինչբես եք՞ / eencibess ek?, incibèses /; vonts ég? / vonţes /
• sunt bine: ես լավ եմ /yes lav em/
• bine: լավ /lav/ la:av
• foarte bine: /shat lav/ şadla:av
• rău / prost: վադ / կեսհ /vad / kesh/ va:ad / kèş
• aşa-şi-aşa: /votci şad lav/
• nu prea rău: /vocinch/
• mulţumesc: շնորհակալ եմ /shnorhak'al em /ʃnoɹhakal ɛm/ - /ʃnoɹhagal ɛm/
• mulţumesc: merci / mersí /
• mulţumesc foarte mult: շատ շնորհակալ եմ /ʃat ʃnoɹhakal ɛm/ - /ʃad ʃnoɹhagal ɛm/;
• cu plăcere: բարի գալուստ bari galust / bari galust / (est); բարի եկար pari yegar / harie'gà /; charjhe / hariè / (vest);
• vă rog: խնդրեմ khntrem / kh'ntrem, án'trem / (est); հաճիս hadjiss / há'gìs /(vest);
• poftă bună: paree ahghorshog!
• armean (persoană): Հայ / Hay /
• armenesc: Հայկական / Haykakan /
• armean din Armenia: Hayastantsi
• Diaspora Armenească: Spiurka-Hay
• străin, expatriat: Երեկ / odar /
• suntem armeni: Մենք հայ ենք /menk hay enk/
• te rog: խնդրեմ khndrem /xndɹɛm/ - /xntɹɛm/
• te rog: խնդրեմ /xndɹɛm/ /kh'ntrem/ (est); խնդրեմ /xntɹɛm/ /kh'ntrem/; յաճիս /hajis (vest);
• acesta: այս մեկը /ays mekă/
• cât?: քանի՞ս /kanis/
• cât (de mult)?: inchkan?
• câte?: kani?
• câţi bani?: inch arjhe?
• bani: փող pogh (est); Դրամ dram/tram (vest) [este şi unitatea monetară AmD]
• da: այո ayo /a'iò/ (formal) (e&v); հա ha / ha / (familiar)
• nu: ոչ voch /vo'cì/ (formal) (e&v); չէ ce / ce / (familiar)
• nimic: ոչինչ vocinci /vocinci/
• aici: estegh, aystegh (est); hos, aysdegh (vest);
• acolo: entegh, ayntegh (est); hon, ayndegh (vest);
• poliţie: ոստիկան /vostikan/
• cum vă numiţi? (care este numele?): Ի՞նչ է Ձեր (քո) անունը / tsér anoune inch é?
• mă numesc (numele este): / anounes ... é /
• pardon, scuză-mă: ներողություն / neroghutiun , nerohociun /(e&v)
• pardon, scuzaţi: k' nerek / nerek /
• nu înţeleg / eu nu înţeleg: չեմ հասկանում / cem haskanum / yess cem hasgenar / chem haskanum /
• Nu înţeleg: ʼՉհասկացա / ciʻhaskaţʻa /
• Aş vrea un interpret: tarkmanich em uzum
• Nu vorbesc armeneşte: Ես Հայերեն չեմ խոսում / Yess Hayeren cem khosum /
• Vă rog să vorbiţi mai rar: Դանդաղ խոսեք խնդրեմ / dandagh khosekʻ, khndrem /
• Vorbiţi ...?: Հայերեն՞ եք / khosum ek ... ?/
• Vorbesc ...: Հայերեն՞ եմ / khosum em .../
• Vorbiţi armeană?: Հայերեն՞ կը խոսիս / Khosum es ankleren? / (est); / Hayeren guh khosees / (vest);
• Vorbiţi englezeşte?: Անգլերեն խոսու՞մ ես / Angleren khosum es /
• Da, vorbesc puţin: Այո, գիչ մը կը խոսիմ / A-yo kitci muh gu khoseem / (vest)
• română: Ռումիներեն / Ṙoumineren /
• engleza; germana: Անգլերեն; Գերմաներեն / Ankleren; Kermaneren /
• franceza; spaniola: Ֆրանսերեն; Իսպաներեն / Franseren; Ispaneren /
• unde este toaleta?: Լվացարանը որտե՞ղ է / lvaţarană vortegh e /; our eh paghnikeh? / úrehpáhnikă /
• Noroc!: Կենացդ՜ K'enacd! / ghenáţet, ghenaţōt! /
• La mulţi ani: Ծնունդը շնորհավոր / tsnundĕ shnorhavor /
• Felicitări: շնորհավոր / sh'norhavor lini /

Bască

Notă la SAMPA: o virgulă după o fricativă indică faptul că este apicală mai mult decât laminală.

• bască: Euskara /ews ka ra/
• România, Bucureşti: Errumania; Bukarest
• bună: kaixo /kaj S,o/
• bună ziua (până la prânz): egun on /e gun on/
• bună ziua (după prânz): arratsalde on
• bună seara: gabon /ga bon/
• pe mîne: bihar arte
• pe curând: gero arte
• la revedere: agur /a gu4/
• ce mai faci?: zer moduz?
• mulţumesc: mila esker /mi la es ker/; eskerrik asko /es ke rik as ko/
• cu plăcere: ez horregatik
• vă rog: mesedez /me se des,/
• scuzaţi!: barkatu! /ba4 ka tu/; barkaidazu /ba4 kai da zu/
• acela, aceea: hori /ho 4i/
• cât (costă)?: zenbat /s,en bat/
• română: romanieraz /ro ma nie raz/
• român, româncă: errumaniar, errumaniako
• nu înţeleg: ez dut ulertzen
• vorbiţi bască, română, engleză: hitz egiten al duzu euskaraz, errumanieraz, ingelesez?
• da: bai /baj/
• nu: ez /es,/
• unde este toaleta?: non dago komuna?
• toast generic: topa!

Bielorusă (slavă)

NOTĂ: Transcrierea fonetică urmează sistemul bielorus Lacinka.

• bielorusă: беларуская мова / biełaruskaja mova /; беларускi / biełaruski / (be)
• România, Bucureşti: Румынія / Rumânija /; Бухарэст / Buẖarèst /
• salut (formal): прывітаньне! /pryvitańnie!/
• salut (informal): здароў! / zdaroŭ! /; здарова! / zdarova! /
• bună dimineaţa: добрай раніцы! / dobraj ranicy! /
• bună ziua: дзень добры / dzień dobry /; дабрыдзень / dabrydzień /
• bună seara: добры вечар! / dobry viečar /
• noapte bună: дабранач / dabranač /
• la revedere: да пабачэньня / da pabačeńnia /
• pa, ceau, baibai: Пакуль! / Pakul! /
• vă rog: калі ласка / kali laska /
• mulţumesc: дзякуй / dziakuj /
• mulţumesc foarte mult: вялікі дзякуй / vialiki dziakuj /
• pentru nimic: няма за што / niama zašto /
• scuze: прабачце! / prabačcie! /; даруйце! / darujcie! /; перапрашаю! / pieraprašaju! /
• scuzaţi-mă: выбачаюся / vybačajusia /
• permiteţi…: дазвольце / dazvolcie.../
• da: так / tak /
• nu: не / nie /
• Cum vă numiţi?: Як вас зваць? / Jak vas zvać? /; Як вас клічуць? / Jak vas kličuć? /
• Mă numesc...: Мяне завуць... / Mianie zavuć... /; Мяне клічуць... / Mianie kličuć... /
• Ce mai faci?: Як справы? / Jak spravy? /
• Mulţumesc, bine.: Вельмі добра, дзякуй! / Vielmi dobra, dziakuj. /;
• Dar dvs?: А ў вас? / A ŭ vas? /
• foarte bine: выдатна / vydatna /
• bine: добра / dobra /; цудоўна / cudoŭna /; файна / fajna /
• aşa şi aşa: ня вельмі / nia vielmi /; так сабе / tak sabie /
• prost: дрэнна / drenna / кепска / kiepska /
• acesta, acela: гэта / heta /
• taxi: таксоўка / taksoŭka /
• bagaj: багаж / bahaž /
• paşaportul meu: мой пашпарт / moj pašpart /
• viza mea: мая віза / maja viza /
• carnetul meu de conducere: мае кіроўскія правы / maje kiroŭskija pravy /
• Am o carte de credit: Я маю крэдытовую (плястыкавую) картку. / Ja maju kredytovuju (plastykavuju) kartku. /
• cât?: колькі? / kolki? /
• cât costă (asta)?: колькі гэта каштуе? / kolki heta kaštuje? /
• română: румынская мова / rumynskaja mova /; румынскай / rumynskaj /
• român, româncă: румынскай, румынская, руманская / rumynskaj, rumynskaja /
• sunt român, româncă: я румынскай, я румынская / ja rumynskaj, ja rumynskaja /
• înţeleg: я разумею / ja razumieju /
• nu înţeleg: я не разумею / ja nie razumieju /
• înţelegeţi?: разумееце? / razumiejecie? /
• Vorbiţi englezeşte?: Вы размаўляеце па-ангельску? / Vy razmaŭlajecie paanhielsku? /
• Înţelegeţi engleza?: Ці вы разумееце па-ангельску? / Ci vy razumiejecie paanhielsku? /
• Vorbeşte aici cineva engleza?: Ці хтосьці тут размаўляе па-ангельску? / Ci chtości tut razmaŭlajepa-anhielsku? /
• Eu vorbesc puţin bielorusa.: Я дрэнна гавару па-беларуску. / Ja drenna havaru pa-biełarusku. /
• vorbiţi ...?: Вы гаворыце па-…? / Vy havorycie pa-…? /
• franceza, germana, spaniola, rusa: -француску / -francusku /; -нямецку / -niamiecku /; -гішпанску / - hišpansku /; -расейску / -rasiejsku /
• Unde este...? Дзе (ёсьць)...? / Dzie (jość)...? /
• Unde găsesc...? Дзе я магу знайсьці...? / Dzie ja mahu znajści...? /
• unde este baia?: дзе тут прыбіральня (туалет)? / dzie tut prybiralnia (tualet) /
• toast generic: за здароўе / za zdaroŭje /

Bosniacă (slavă)

• Bosnia şi Herţegovina: Bosna i Hercegovina / Босна и Херцеговина /
• Saraievo: Sarajevo / Сарајево /
• bosniacă: bosanski; босански jeзик, (bosanski jezik), бошњачки jeзик (bošnjački jezik)
• România, Bucureşti: Rumunija, Rumunjska; Bukurešt
• româneşte: rumunski, румунски
• Salut: zdravo
• Bun venit: Dobro došli
• Bună dimineaţa: Dobro jutro; Sabah hajrula (pentru musulmani)
• Bună ziua: Dobar dan
• Bună seara: Dobro veče/Dobar večer; Aksam hajrula (pentru musulmani)
• Noapte bună: Laku nocy/noć
• La revedere: Doviđenja; Do vidjenja; Vidimo se; Allah imanet (pentru musulmani)
• Te rog: molim
• Vă rog: molim vas
• Mulţumesc: hvala
• Mulţumesc foarte mult: puno hvala
• Cu plăcere: Prijatno;
• Pentru nimic: nema na čemu
• Scuzaţi (pentru aa atrage atenţia): oprostite
• Scuzaţi-mă: izvinite
• Cum te cheamă? Cum vă numiţi?: Kako se zovete?
• Îmi pare bine de cunoştinţă. Drago mi je što smo se upoznali.
• Ce mai faci? Ce mai faceţi?: Kako ste?
• Bine: Dobro
• Rău, Prost: Loše
• Aşa şi aşa: Tako tako
• Cât?: koliko?
• Engleză: engleski
• Vorbiţi engleza?: govorite li engleski?
• Da: da
• Nu: ne
• Acesta, acela: to, taj
• Nu înţeleg: ne razumijem
• Cum se spune în ... ? = Kako se ovo kaže na ...?
• Vorbiţi ...?: Govorite li... ?
• engleza, franceza, germana, spaniola, italiana, româna: engleski, francuski, njemački, španski, italijanski, rumunski
• Unde e toaleta?: gdje je toalet?
• Noroc!: na zdravlje!; živjeli!; živeli!

Bretonă (celtică)

• bretonă: Brezhoneg / "bʁetɔ̃n /
• Bretania: Breizh / "bʁet /
• română: roumaneg / ʁumanek /
• România, Bucureşti: Roumania, Bukarest
• salut: salud / "saːlyt /
• salut: kenavo / kenaˈvoː /
• bună dimineaţa: demat
• bună ziua: demat
• bună seara: abardaevezh vat
• noapte bună: nozvat
• vă rog: mar plij / maʁ pliʃ /
• mulţumesc: trugarez / tʁyˈgaːʁɛs /; digarez / diˈgaʁɛs /; pegement / peˈgemɛn /; mersi dit;
• mulţumesc foarte mult: trugarez vras / tʁyˈgaːʁɛs vras /;
• cu plăcere: gant plijadur / gaːnt pliːadyʁ /
• scuzaţi: digarezit ac'hanonon / diˈgaʁɛsit acˈxanonon /; iskuzit ac'hanon / iskysit acˈxanon /
• da: ya / ja /
• nu: nann / nãn /
• Nu înţeleg.: Ne gomprenan ket / ne gɔ̃mpʁenãn ket /
• acesta: hennezh / ˈennɛs /
• Vorbiţi engleză?: Kaozeal a rit saozneg? / kozeal a ʁit saoznɛk /
• vorbiţi ...?: komz a rit ...?
• franceza, germana, spaniola, italina, româna: galleg, alamaneg, spagnoleg, italianeg, roumaneg
• Cum te cheamă? Cum vă numiţi?: Petra eo da anv?
• Imi pare bine de cunoştinţă.: Plijet bras on / pliʃɛt bʁas on /
• Ce mai faci? Ce mai faceţi?: Mont a ra?
• bine: mat / mat /
• rău, prost: fall / fal /
• aşa şi aşa: mat a-walc'h
• Unde e toaleta?: Pelec'h emañ ar sal dour ? / peˈlɛx ema aʁ zal duʁ /; Pelec'h emañ ar privezioù? / peˈlɛx ema aʁ pʁiveziù /
• Noroc!: yec'hed mat ! / jehɛt mat /

Catalonă (romanică)

• catalană: Català; /kətəˈlɑ/ /k@t@'lA/
• România, Bucureşti: Romania, Bucarest
• bună: hola /ˈɔlə/ /'Ol@/
• bun venit: de res
• la revedere: adéu /əˈðɛw/ /@'DEw/ (sing.); adéu siau /əˈðɛw siˈaw/ (pl.)
• vă rog: si us plau /sisˈplaw/ /sis'plAw/
• mulţumesc: gràcies /ˈgrɑsiəs/ /'grAsi@s/; mercès /mərˈsɛs/
• scuze: perdó /pərˈðo/ /p@r'Do/, ho sento /u ˈsentu/
• român, româncă: romanès, romanesa
• acela, aceea: aquest /əˈkɛt/ /@'kEt/ (masc.); aquesta /əˈkɛstə/ /@'kEst@/ (fem.)
• cât (costă)?: quant val? /'kwAm'bAl/; quant es? /'kwAn'tes/
• da: si /ˈsi/ /'si/
• nu: no /ˈno/ /'no/
• nu înţeleg: No ho entenc /ˈno wənˈteŋ/ /'no w@n'teN/
• vorbiţi româna?: Que parla romanès? /kə ˈparlə ro'manɛs/ /k@ 'parl@ ro'man'Es/
• vorbiti engleza?: Que parla (l')anglès? /kə ˈparlə lənˈglɛs/
• vorbiţi catalana?: Que parla (l')català? /kə ˈparləl kətəˈlɑ/ /k@ 'parl@ k@t@'lA/
• vorbeşti castiliana?: parles castellà? /ˈparləs kəstəˈllɑ/
• unde este baia?: on és el bany? /ˈonˈezəlˈβaɲ/ /'on'ez@l'BaJ/; on és el lavabo? /ˈonˈezəlˈləˈβɑβu/ /'on'ez@l'l@'BABu/
• toast generic: salut! /səˈlut/ /s@'lut/;

Cehă (slavică)

• cehă: Česky /tSEski/ (ŢES-chi)
• România, Bucureşti: Rumunsko, Bukurešť
• bună: ahoj; dobry' den /dobri dEn/ (DO-bri deen)
• la revedere: na shledanou /nas xlEdano/ (nas HLE-da-no)
• vă rog: prosím (PRO-sim)
• mulţumesc: děkuji vam (die-CUI)
• acela, aceea: tam ten (tam ten)
• cât (costă)?: kolik (colic)
• română: rumunština (rumuştina); rumunský (jazyk)
• român, româncă: rumun, rumunka
• românesc: rumunský
• da: ano /A no/ (ano)
• nu: ne /ne/ (ne)
• vorbiţi ceha, româna, engleza, germana?: mluvíte česky, rumunský, anglicky, německy?
• unde este toaleta?: kde je záchod?
• toast generic: Na zdraví

Chineză (sino-tibetană)

NOTĂ: Pronunţia chineză este extrem de complicată, foloseşte diverse tonuri pentru a deosebi diversele semnificaţii ale unei ideograme, de unde şi dificultatea transcrierii cu caractere latine. Sistemele oficiale de transcriere sunt multiple şi ele. Pe scurt, putem considera că literele latine folosite pentru transcripţia engleză a pronunţiei pot avea următoarele valori. Vocalele: a ca în ladă, e ca „ö“în fön sau ca „e“ din ten, i ca în ring sau mii dar după sh, zh, sau r, ca „ă“ în zăr iar după s sau z, acestea devin vocalice, o ca în sondă, u în ju, qu şi xu ca ü moale iar ü ca în franceză „lune”, y ca i în ied. Consoanele: p, t, şi k se pronunţa uşor explozive, b este între p şi b ca în bal or palier, c = ţ, ch aprox. kh ca în carismatic, j ca dji sau g din geam, ng ca în unghie, q ca un ci în cireş, r nevribat aduce mult cu îî, sh = ş, t uşor dental ca th englez, x = hş cam ca în ^hşi dar mai peltic, z un fel de dz şi zh =j sau tč. Exceptii: sunt extrem de multe dar câteva importante sunt: -ian ca -ien, astfel 天安門 Tian'anmen se pronounţă "Tien'anmen", wu- ca u-, astfel 五百 wubai se pronounţă "ubai", yi- ca i-, astfel 一个 yige se pronounţă "ige" iar yü- se pronounţă ca ü-. Pentru a nu crea confuzii, dacă pronunţia ratează, se cade să se arate cuvântul scris din acest text. Tonurile: în mandarină sunt patru tonuri care trebuie respectate pentru o pronunţie adecvată. 1. Primul ton (ā) este plat şi ascuţit/înalt, 2. al doilea ton (á) este jos urcător spre mediu, 3. al treilea ton (ǎ) mediu coborâtor-urcător, înmuiat, 4. al patrulea ton (à) înalt coborâtor. Mai există şi un al cincelea ton, 5. neutral, rar întrebuinţat. Unele transliterări folosesc cifre şi semne care indică tonul: Poliţia 警察 jing3cha2. http://www.csulb.edu/~txie/pcr/soundsys/introtopinyin.htm

• China, Beijing: 中國 / 中国。中華人民共和國。 中华人民共和国。(Zhōnghuá Rénmín Gònghéguó); 北京。(Běijīng);
• chineză : 汉语/漢語、中文。zhōngwén (joong-vén) tʂwə́ŋ wə̌n; Hànyǔ Pinyin: 华语/華語, (huáyǔ) sau 中文, (zhōngwén)
• chineză: mandarină 普通話。 [普通话。] pŭ-tōng-hùa | pʰǔ tʰwə́ŋ hŵa; 国语。gúo yŭ; dialectul Beijing: 北京话, pinyin: Běijīnghuà
• chineză: cantoneză 廣東話。 [广东话] 。 gwóngdōngwá (guang-dong-va) | kwɔ́ŋ dɔ́ŋ wá; 粵語/粤语 (yuet6yue5; pinyin: yueyu)
• chineză: cantoneză Hong Kong 粵語。 廣東話。粵語。 [粤语。] húayŭ hw̌a ỳ ̂
• chineză: traditională 體中文。 台灣。 zhuang (ju-ang); chuang;
• România: 罗马尼亚人。罗马尼亚。羅馬尼亞。luó-mă-ní-yă, luōmăníyà, lòhmáhnàihnga;
• Bucureşti: 布加勒斯特。 bùjiālèsītè
• bună, salut: 你好! nǐ hǎo; mandarină: nǐ hǎo; formal: nín hâo; la mai multe persoane: nǐmen hǎo; cantoneză: Néih hóu, neilhou; lay ho; ho yat; ngh on; jou san;
• bună dimineaţa: 早上好。 zǎoshàng hǎo; mandarină: ni zao; zao an; zao chen hao; zhao shang hao; cantoneză: jo san; zan san
• bună ziua (după-amiaza): 晚下午wǎn xià wǔ; mandarină: wu an; xiao wu hao; cantoneză: néih hóu; ngh on an san; ng ngon;
• bună seara: 晚上好。 wǎnshàng hǎo; mandarină: wan shang hao; cantoneză: maan ngon;
• noapte bună: 晚安。 wǎn ān; mandarină: wan an; cantoneză: jo tau; hai;
• bun venit: 不客气。 bú kèqi; mandarină: huan yin, huan ying; cantoneză: foon ying
• la revedere: 再见。 zàijiàn; mandarină: zai jian, zai hui ; bai bai; ne vedem [mâine]: min tian jian; cantoneză: joi gin; joi wooi; amical: bai-bai (bāāi bāāi);
• ce mai faci/faceţi? 你好吗？ nǐ hǎo ma? 身体好吗? shenti hao ma?
• mulţumesc, bine: 很好, 谢谢。 hěn hǎo, xièxiè;
• paşaport: 护照。hùzhào;
• cum te numeşti?, cum vă numiţi?: 你叫什么名字？mandarină: nǐ jiào shén me míng zi? ching wen gui hsing? nin gui xing? cantoneză: nei giu mut ye meng?
• care este numele mic (de botez)? 你叫什么名字？nǐ jiào shén me míng zi?
• care este numele de familie? 你姓什麼? nǐ xìng shénme?
• care este numele complet? 你叫什麼? nǐ jiào shénme?
• mă numesc ______ .: 我叫 _____ 。 wǒ jiào ______ ; mandarină: wo shi..., (numele de familie): wo xing..., wo du ming d'zi..., numele de botez): wo jiao... ; cantoneză: ngo gow mang hai..., ngo giu jo..., ngo kiu tso..., (numele de familie): ngo sing...
• mă bucur să te/vă cunosc: 遇见您很高兴。yùjiàn ní hěn gaoxìng.
• aş putea să întreb?: 请问。qǐng wèn, qǐngwèn;
• vă rog, te rog: 请。qǐng; mandarină: qǐng; cantoneză: xeng (şeng); mm goi;
• mulţumesc: 谢谢。 xìexie, chìechie; mandarină: chìechie (tsE22 tsE22), chìechie ni, chìe chie (hìe, hie); toa chie; cantoneză: pentru cadou primit: doh je (tO55 tsE22); pentru cadou cu anticipaţie: doh je sin; pentru serviciu: m goi (m22 kOi55); anticipat pentru serviciu: m goi nei sin;
• mulţumesc foarte mult: 不好意思。bù hǎo yìsi; 多謝了。duō xiè le.
• cu plăcere: 不客氣。bú kèqi;
• formidabil, perfect!: 好啊﹐沒有問題。hǎo a, méiyou wèntí;
• acesta, aceasta: 这。zhè (jè); 这个zhègè (jè-ghè)
• acela, aceea: 那。nà; 那个 nàgè (nà-ghè)
• aici: 这里。zhèlǐ;
• cât?: (cantitate) 多少。duōshǎo; (adv): 多么。duōme;
• eu am: 我有。wǒ yǒu;
• eu nu am: 我沒有。wǒ mèiyou;
• preţ: 价钱。jià qian;
• dicţionar: 字典。zìdiǎn; 词典 / 辞典。cídiǎn
• domnul Wáng: 王先生。Wáng xiān sheng; doamnă: 女士。nǚ shì (ex.Wang nü’ü şì); domnişoară: 小姐。xiǎo jiě (ex.Wang şiǎo djiě);
• doctor: 医生。yī shēng; 大夫。dài fū;
• eu: 我 wǒ; tu: 你 nǐ; Dvs.: 您 nín; el: 他 tā ; ea: 她 tā; neutral "it": 它 tā; Pentru plural se adaugă 们 ”men” de ex.: noi: 我们 wǒmen;
• română: 罗马尼亚。luōmǎníyà
• limba română: 罗马尼亚文。luōmǎníyàwén
• sunt român, româncă: 我是罗马尼亚國人。wǒ shì luōmǎníyà rén;
• eu nu vorbesc chineza: 我不会说汉语。wǒ bú hùi shūo hànyǔ.
• vorbiţi engleza?: 你会说英语吗？nǐ hùi shūo yīngyǔ ma?; mandarină: ni huì jiang ying yu ma?; ni shuo ying-wen ma?; cantoneză: nei sik msik gong ying man?
• vorbeşte cineva aici engleza? 这里有人会说英语吗？zheli you ren hùi shūo yīngyǔ ma?
• eu vorbesc româna şi, de asemenea, vorbesc engleza şi rusa. 我會說罗马尼亚语﹐也會說英語和俄語。wǒ huì shuō zhōngwén, yě huì shuō yīngyǔhé eyǔ;
• eu vorbesc, de asemenea, franceza 我還會說法語。wǒ hái huì shuō fáyǔ;
• germana, spaniola: 德语。déyǔ, dé yǔ; 西班牙语。xī bān yá yǔ;
• aşa ş-aşa: 哪裡﹐馬馬虎虎。 ná lǐ, má ma hū hū;

Chineza nu are cuvinte proprii pentru "da" sau "nu"; la întrebări se răspunde afirmativ repetând verbul. De ex. Ai mâncat? Am mâncat. Răspunsurile negative se pot formula cu “bú” sau “méi”.

• da: 是。 shì; (afirmaţie): 是的。shì de (şÂâ dă); (permisiune, OK): 行。xíng (şİing); 會。 huì; mandarină: "aşa este": shi; "correct": dui; "OK", "okay": hao; cantoneză: hai; yo'u; dau zue;
• nu: (negaţie) 不是。 bú shì (buu şÂ); (interdicţie): bù xíng (buşİng); 没 méi; mandarină: bú shì; bú shì zhe yang; bù dui; 没有 méi yǒu, méiyǒu; cantoneză: m hai
• nu înţeleg: 我听不懂。 wo ting bu dong; mandarină: (ce auzi): wo ting bu dong; (ce vezi): wo kan bu dong; (concept): wo bu dong; cantoneză: m-ming bak; ngoh m-ming; ngoh m-ming bak;
• scuzaţi (făcând atent): 请问。qǐng wèn/ laojia, qing wèn;
• scuzaţi, pardon: da jiao yi-xia ; 麻烦您一下。má fan nǐ le;
• scuzaţi, regret: 对不起。duìbùqǐ;
• cât este ceasul? 现在几点？ xiànzài jǐ diǎn?;
• unde este toaleta?: 厕所在哪里？ césǔo zài nǎli?
• toast generic: 干杯。gān bēi; cantoneză: ging jau; yam booi;
• ajutor!: 救命! jìu mìng;

Coreană (izolată)

NOTĂ: Diferitele sinonime indică diverse grade de politeţe. Cele cu semnul 요 (vă rog) sunt mai politicoase.

• coreană: 한국어, 韓國語, 한국말 / hangugeo, hankuko, hanguk-o hankugʌ, / 조선말, / chosŏnmal /; 조선어 / joseoneo /
• Coreea de Sud, Seul: 대한민국, 대한민국 大韓民國 / daehan minguk /, 서울 / sŏul /
• Coreea de Nord, Phenian : 조선민주주의인민공화국 朝鮮民主主義人民共和國 / chosŏn minjujuŭi inmin Konghwaguk /, 평양 / pyeongyang /
• română: 루마니어어 / rumanieoeo /
• România, Bucureşti: 루마니아 / rumania /, 부쿠레슈티 / Bukuresyuti /
• salut: 안녕하세요 / an-nyong Ha-se-yo /, 안녕 / se-yo /.
• Bună dimineaţa: 안녕하십니까. / an-nyong Ha-shim-ni-ka /
• Bună ziua: 안녕하십니까. / an-nyong Ha-shim-ni-ka /
• Bună seara: 안녕하십니까. / an-nyong Ha-shim-ni-ka /
• Noapte bună: 안녕히 주무십시오. / an-nyong-hi Chu-mu-ship-sio /
• La revedere: 안녕히 가십시오; 안녕히 가세요 / an-nyong-hi Ka-ship-sio /
• Bun venit!: 천만의 말씀입니다. / chon-man-e Mal-sum-im-ni-da /
• vă rog: 부디 / pu-di /, 제발, 제발요 / che-bal /;
• mulţumesc: 감사합니다, 고맙습니다. / kam-sa-ham-ni-da /
• mulţulesc foarte mult: 대단히 감사합니다. / te-dan-hi Kam-sa-ham-ni-da. /
• scuzaţi (pentru a atrage atenţia): 여기요!
• scuzaţi, regret: 죄송합니다, 미안합니다. / che-song-ham-ni-da /
• Scuzaţimă: 실례합니다. / shile-ham-ni-da /미안해요
• Cum vă numiţi? 당신 이름은 무엇입니까? / tang-shin Iru-mun Muwo-shim-ni-ka? /
• Mă bucur să vă cunosc.: 만나서 반갑습니다. / man-na-so Pan-kap-sum-ni-da /
• Ce mai faceţi?: 어떻게 지내고 계십니까? / otoke Chi-ne-go-ke-shim-ni-ka? /
• Bine: 좋습니다. / cho-sum-ni-da /
• Rău: 싫습니다. / shil-sum-ni-da /
• Aşa şi aşa: 그저 그렇습니다. / ku-jo ku-ro-sum-ni-da /
• da: 네, 예 / ne /; 응 (colocvial)
• nu: 아닙니다 / a-nim-ni-da /, 아니요 / a-ni-yo /; 안 (ca prefix de negaţie)
• cât?: 얼마예요?
• acesta: 저것
• Nu înţeleg: 잘 모르겠습니다, 잘 모르겠어요. / chal Mo-ru-ge-sum-ni-da /
• Vorbiţi engleză?: 영어 할 줄 알아요?
• Cum se spune în [engleză]? 이것을 영어로 뭐라고 합니까? / ... i-go-sul [Yong-o-ro] Mo-ra-go-ham-ni-ka? /
• vorbiţi ...?: / ...rul(ul) mal-ha-shim-ni-ka?
• engleza, franceza, germana, spaniola, chineza, româna: yong-o, pul-o, dok-il-o, spe-ino, chung-kuk-mal, rumanieoeo
• engleză: 영어 / yong-o-ro /
• japoneza: 일본어 / /
• unde este …… ?: 어디에 있습니까? / ..... O-die-i-sum-ni-ka /
• unde este toaleta?: 화장실은 어디에 있습니까?; 화장실이 어디에 있습니까? / Hwa-jang-sil-i O-die Isum-ni-ka? /
• Noroc!: 건배! / geonbae / (paharul uscat); 위하여! / wihayeo /

Daneză (germanică)

• daneză: dansk /dansk/
• România, Bucureşti: Rumænien; Bukarest
• bună: hej /hi/ /hei/, /hai/; goddag
• la revedere: farvel /fah-vel/
• mulţumesc: tak /tack/
• mulţumesc mult: mange tak
• scuze: undskyld
• acela, aceea: denne /DEN-nuh/
• cât (costă)?: hvor meget koster det? /vo MY-it/
• român, româncă: rumæner, rumænerinde
• românesc: rumænsk /ru mEnsk/
• română: rumænsk /ru mEnsk/
• engleză: engelsk /ENG-uhlsk/
• da: ja /ya/
• nu: nej /nigh/ /na:i/
• pot să fac o poză?: Maa jeg tage et billede af dig?
• unde este baia?: Hvor er der et toilet? /toa'laett/
• de unde vii?: Hvor kommer du fra?
• nu înţeleg: jeg forstår ikke
• vorbiţi româna?: Kan du tale rumænsk?
• vorbeşti româna, daneza, engleza, germana?: taler du dansk, rumænsk, engelsk, tysk?
• toast generic: skål /skal/

NB Pronunţia daneză nu este la îndemâna oricui, oricât ar fi de “perfectă” transcrierea fonetică. Incercarea de pronunţie este temerară şi poate izbi înapoi, ca un bumerang, dar de două ori, mai întâi că nu te faci înţeles şi strădania este inutilă, sau, dacă interlocutorul bănuieşte că înţelegi puţin daneza, te bombardează cu o avalanşă de cuvinte din care, cu tot respectul pentru danezi, nu auzi decât nişte sunete guturale fără să poţi desluşi cuvinte. Datorită aglutinării cuvintelor, o frază lungă, scrisă pe două rânduri se poate pronunţa “hâlup”. Danezii ştiu cum sună limba lor în urechile străinilor, ca o casetă rulată invers şi se amuză. Rezolvarea este în scris, sau textul conversaţiei imprimat şi cuvântul scris arătat interlocutorului.

Ebraică (semitică)

• ebraică: עברית /ivrith/
• România, Bucureşti: רומניה (rūmania), בוקרשט (būqareš)
• bună, salut [politicos]: שלום /şalom/
• bună, ce mai faci? [familiar]: מה נישמה /ma nişma/, האי /Hai/
• bună, ce mai faci? [unui bărbat]: מה שלומך /ma şlomHa/
• bună, ce mai faci? [unei femei]: מה שלומך /ma şlomeH/
• bună, salut [slang]: אלן /alan/
• bun venit: [bărbatului]: ברון הבא /baruH haba/; [femeii]: ברון הבא /bruHa haba'a/; [bărbaţilor]: ברונים הבאים /bruHim habayim/, /bruHim habaim/; [femeilor]: /bruHot haba'ot'/, /bruHot habaot/
• la revedere: שלום /şalom/; להתראות /lehitraot/; [familiar]: להת /lehit/
• vă rog: בבקשה /be'vakaşa/
• cu plăcere: בבקשה /be'vakaşa/
• vă mulţumesc: תודה /toda/
• vă mulţumesc mult: תודה רבה /toda raba/
• cât: כמה /kama/
• cât costă?: ? כמה זה עולה /kama ze ole?/
• da: כן /ken/
• nu: לא /lo/
• foarte bine (aşa, de acord): טוב /tov/; טוב מאוד /tov meod/
• e în regulă: זה בסדר /ze beseder/
• scuză-mă, scuzaţi: סליחה /sliHa/, סלח לי /slaH li/
• nu face nimic: לא משנה /lo meşane/
• nu înţeleg: [un bărbat spune]: אני לא מבין /ani lo mevin/; [o femeie spune]: אני לא מביןני /ani lo mevina
• vorbiţi ivrit, română, germană, engleză, franceză, spaniolă, italiană, rusă, arabă? [unui bărbat]: האם אתה מדבר /haim ata medaber ?/; [unei femei]: האם אתה מדבר /haim at medaberet ?/?עברית ,רומנית ,גרמנית ,אנגלית, צרפתית, ספרדיתא, יטַלְקִית, רוּסִית, עֲרָבִית | ivrith, romanit, germanit, anglit, ţarfatit, sfaradit, italkit, rusit, aravit?
• vorbeşte aici cineva româneşte?: ? מישהו כאן מדבר רומנית /mişehu kan medaber romanit?/
• unde este baia / toaleta?: ? איפה השרותים /eifo ha şerutim ?/
• toast generic: ! לחײם ! /lăHayim !/
• urare generică (să fie cu noroc!): ! מזל טוב /mazel tov!/

Engleză (germanică)

• engleză: english /"iN lIS/ (in-GLIŞ)
• România, Bucureşti : Romania; Bucharest
• bună ziua: hello /"hE l@U/ (he-LĂU)
• la revedere: good-bye /'gUd "baI/ (gud bai)
• vă rog: please /pli:z/ (pliiz)
• mulţumesc: thank you /"T{Nk ju:/ (senc iu)
• scuze: sorry /'sOr\`i/ (SOri)
• cât (costă)?: how much /haU "mVtS/ (hau maci?)
• da: yes /jEs/, /jEs/ (ies)
• nu: no /n@u/, /noU/ (nău)
• român, româncă: Romanian
• vorbiţi româna? /du: ju: spi:k "ro ma nI aN/ (du iu spic ru-MEI-ni-ăn?)
• vorbiţi engleza, franceza, germana, italiana, spaniola?: do you speak English, French, German, Italian, Spanish?
• nu înţeleg: I don't understand /aI'd@Unt Vnd@:s't{nd/ (ai dont an-dăr-STEND)
• unde este baia?: where's the bathroom / toilet ? /wE@z D@ "bA:T r\`Um/ (uers ză BAS-rum?)
• toast generic: cheers; bottoms up! /'bA t@mz "Vp/ (ba-TĂMZ ap!)

Esperanto (plănuită, bazată pe limbile europene)

• esperanto: Esperanto /EsperAnto/
• România, Bucureşti: Rumanujo, Bukareŝto
• bună: saluton /salut@Un/
• la revedere: ĝis /dZis/; ĝis revido
• vă/te rog: mi petas /mi@ pEtas/; bonvole
• mulţumesc: dankon /dank@on/
• cu plăcere: nedankinde
• scuzaţi: pardonon
• acela, aceea: tiu /ti@U/
• cât (costă)?: kiom /ki@Om/
• româna: la rumana /la rumana/; rumana lingvo
• român, româncă: rumano, rumana
• da: jes /jes/
• nu: ne /ne/
• nu înţeleg: mi ne komprenas
• vorbiţi româna?: Ĉu vi parolas rumane? /tSu vi parolas rumanE/
• engleză, franceză, germană, spaniolă: la angla, la franca, la germana, la hispana
• toast generic: je via sano /jE via sano/
• unde este toaleta?: Kie estas la necesejo? /kie Estas la nEtsEseIo/

Estonă (fino-ugrică)

• estonă: eesti
• România, Bucureşti: Rumeenia, Bukarest
• bună: tere
• bun venit: tere tulemast
• la revedere: head aega; nägemiseni
• vă rog: palun
• mulţumesc: aitäh; tänu;
• cu plăcere: palun
• foarte mulţumesc: ''suur tänu, palju tänu; tänan väga
• scuze: vabandage;
• mă scuzaţi, cer scuze: vabandage mind, palun vabandust
• acela, aceea: see
• cât (costă)?: kui palju
• română: rumeenia; rumeenia keel
• român, româncă: rumeenlane, rumeenlanna
• da: jah
• nu: ei
• nu înţeleg: ma ei saa aru
• vorbiţi româna?: Kas te räägite rumeenia keelt?
• estonă, engleză, franceză, spaniolă?: eesti keel, inglise keel, prantsuse keel, hispáania keel
• toast generic: terviseks
• unde este toaleta?: kus on väljakäik?

Finladeză (fino-ugrică)

• finlandeză: suomi /swo mi/
• România, Bucureşti: Romania, Bukarest
• bună: päivä /p}j v}:/; terve /tér ve/
• la revedere: näkemiin /n} ke mi:n/
• bun venit: tervetuloa /ter ve tu lo a/
• vă rog, te rog: olkaa hyvä, ole hyvä /ól ka: hü v}/ óle hü v}/  ¹
• mulţumesc: kiitos /ki: tos/
• acesta, aceasta: tämä /t} m}/
• acela, aceea: tuo /tu o/
• cât?: kuinka paljon /kujn ka pal jon/
• cât costă?: mitä maksaa /mi t} mak sa:/
• română: romania /ro ma Nia/;
• limba română: romanian kieli
• sunt român, româncă: olen romanialainen (nu există deosebire de gen)
• vorbeşti finlandeza, româna, engleza?: puhutko suomea, romaniaa, englantia?/pu hut ko swo me a/ro ma Nia:/en glan ti a?/
• da: kyllä /ky l:}/
• nu: ei /ej/
• nu înţeleg: en ymmärä /en üm m} r}/
• scuze: anteeksi /án te:k si/
• unde este toaleta?: missä on vessa? /mi s:} on ve s:a/
• toast generic: kippis /ki p:is/

Franceză (romanică)

• franceză: français /frA~ sE/ (fran-SE)
• Romania, Bucureşti: Roumanie, Bucarest
• bună: bonjour /bO~ ZuR/ (bon jur)
• la revedere: au revoir /o R@ vwaR/ (or-VOAR)
• vă rog: s'il vous plaît /sil vu plE/ (sil vu ple)
• mulţumesc: merci /mER si/ (mer-SI)
• român, români, româncă, românce: roumain, roumains, roumaine, roumaines
• sunt român, româncă: je suis roumain, roumaine
• acela, aceea: cela /s@ la/ (se-LA)
• cât (costă)?: combien /kO~ bjE~/ (com-bi-AN)
• română: roumain /Ru maiN/ (ru-MEN)
• da: oui /wi/ (ui)
• nu: non /nO~/ (non, al doilea "n" abia auzit)
• scuze: pardon /paR dO~/, excusez-moi /Eks ky ze mwa/ (ex-cu-ZE moa)
• nu înţeleg: Je ne comprends pas /Zh@ n@ co~'pRA~ 'pa/ (jă ne com-PRAND pa)
• unde este baia?: Où sont les toilettes? /u sO~ le twa lEt/ (u son le tua-LET?)
• toast generic: Santé! /sA~te/ (san-TE!)
• vorbiţi româna?: Parlez-vous roumain? /paR le vu Ru maiN/ (par-LE vu ru-MEN?)

Frizonă (germanică)

• frizonă: V(vest): (Wäästfräisk) Frysk / fri.sk /; N(nord): Friisk / fri:sk /; Noudfräisk, Nordfrasch Freesk, Fräisch, Frasche spräke, Frasch, Friisk, Fräisk
• frizonă de est: Aastfräisk, sater, Seealterfrysk, Sealterfrysk, Fräiske Sproake, Fräisk, Seelterske Sproake, Seeltersk
• Frizia: V: Fryslân; N: Noard-Fryslân
• România: V: Roemeenje; N: Rûmenië
• română: V: Roemeensk; N: Rûmeensk
• salut: goeie; V: a goeie / ɑ gujə /; N: moin / mOIn /
• bun venit: is wol klear
• Bună dimineaţa: Moarn
• Bună ziua: Middei
• Bună seara: Goejûn
• Noapte bună (somn uşor): Sliep lekker
• la revedere: V: oant sjen / ɔnt ʃɛn /; N: adjiis / Adji:s /
• vă rog: V: asjeblyft, asjebleaft / ɑʃəbli.ft /; N: weesegödj / ve:z&gödj /
• mulţumesc: tankewol
• mulţumesc mult: V: tige tank/ 'tiːɣə tɑnk /; N: foole tunk / fo:l&tunk /
• scuzaţi: V: Pardon / pədɔn /; N: Fertrüt me/ ftr^t me /
• Cum vă numiţi?: Hoe hite jo?
• Mă bucur să vă cunosc.: Yn 't wolnimmen.
• Ce mai faceţi?: Hoe giet it mei jo?
• Bine: Goed
• Rău: Min
• Aşa şi aşa; merge: No, it giet
• acesta: V: dy / di /; N: di / dI /
• cât?: V: hoefolle? / hufolə /; N: hüfoole? / h^fo:l& /
• engleză: V: Ingelsk / iŋəlsk /; N: Aingelsch / &j:ñ&lS /
• da: V: ja / ja /; N: joo / jo: /
• nu: V: nee / ne /; N: nåån / nO:n /
• Nu înţeleg: V: Ik begryp it net / ɪk bəgri.pət nɛt /; N: Ik begrip et ai / Ik b&grIp&t&j /
• Vorbiţi engleză?: V: Kinne jo Ingelsk? / kɪnə jo. ɪŋəlsk /; N: Koost dü Aingelsch? / ko:stö &jñ@lS /
• Vorbiţi română, franceză, germană, italiană, spaniolă?: Prate jo Roemeensk / Rûmeensk, Frânsk, Dútsk, Italjaansk, Spaansk?
• Cum se spune în ....: V: Hoe seisto ... yn it Westerlauwersk Frysk?; N: Hü säist dü ... aw Nordfrasch?
• Unde este toaleta?: V: Wêr is hjir it húske? / Wɛːr ɪs jɪrət hy.skə /; Wêr kin ik it húske fine?; N: Weer as heer et hüüschen? / wI:R &s hI:r &t hy.S&n /
• Noroc!: V: tsjoch / ʧoX /; N: sünhäid / sönhEId /

Galeză (celtică)

• galeză: Cymraeg /kum-REYEG/
• Romania: Romania, Rwmania
• bună: s'mae? /smy/
• la revedere: hwyl /HOO-il/
• vă rog: os gwelwch yn dda /oss GOOEL-ook 'n tha/
• mulţumesc: diolch /DEE-olk/
• acela, aceea: honno /HON-no/ (feminin); hwnnw /HOO-noo/ (masculin).
• cât (costă)?: faint? /vie-nt/
• română: Romaneg, Rwmaneg /ro-MA-neg/
• da: ⁴ie /ee-yay/ Notă: Acesta este un prieten fals pentru vorbitorii de japoneză.
• nu: ⁵na /na/, nage
• nu înţeleg: dydw i ddim yn deall
• scuzaţi: esgusodwch fi
• vorbiţi ...?: ydych chi'n siarad ...?
• engleza, franceza, germana: Saesneg, Ffrangeg, Almaeneg
• tost generic: iechyd da /YEKid dar/
• unde este toaleta?: ble mae'r toiled?

Germană (germanică)

• germană: Deutsch /dojtS/ (doici)
• România, Bucureşti: Rumänien (ru-ME-nien), Bukarest (BU-ca-rest)
• bună: hallo /h@'l:o:/ (HA-lo!)
• la revedere: auf Wiedersehen /awf '?vi:dERze:n/ (auf VI-dăr-zen)
• vă rog: bitte /'bIt:@/ (BI-te)
• mulţumesc: danke /'daNkE/ (DAN-che)
• român, româncă: Rumäne, Rumänin
• românesc: rumänisch (ru-ME-niş)
• sunt român, româncă: ich bin Rumäne, Rumänin (ihi bin ru-ME-niş)
• acela, aceea: das /'dAs/ (das)
• cât (costă)?: wie viel? /'vi '?fi:l/ (vi fiil?)
• română: Rumänisch /'RU mE: nIS/ (ru-ME-niş)
• da: ja /'ja/ (ia)
• nu: nein /'najn/ (nain)
• toast generic: prosit /pRo'zit/ sau prost /'pRo:st/
• vorbiţi româna?: Sprechen Sie Rumänisch? /'SpRECEn '?zi: 'RU mE: nIS/ (ŞPRE-hăn zi ru-ME-niş?)
• nu înţeleg: Ich verstehe nicht. /'IC ?fER'Ste:@ '?nICt/ (ihi făr-ŞTE-hă niht)
• scuze: Entschuldigung /Ent'SUldIgUN/ (en-ŞUL-di-gung)
• unde este baia?: Wo ist die Toilette? /'vo '?ist '?di: ?toi'lEt:@/ (vo ist di toi-LE-te?)

Greacă

• greacă: Ελληνική /e lI ni ki/ (e li ni chi)
• Romania, Bucureşti: Ρουμανία (Roumanía), Βουκουρέστι (Voukourésti), Βουκουρέστιον (Voukouréstion)
• hello: Γειά σας /Ja sas/ (IA sas)
• please: παρακαλω /pa ra ka LO/ (pu ra ka lo)
• mulţumesc: Ευχαριστώ /Ef xa ris to/ (ef ka ris TO)
• român, româncă: Ρουμάνος, Ρουμανίς (Ρουμάνα)
• românesc: ρουμανικός
• română: ρουμανικά /'ro ma ni k@/ (ro ma ni kA); ρουμανιστι
• acela, aceea: εκείνο (ekINo)
• cât (costă)?: Πόσο κάνει; /pOs ka ni/ (POSo cah cni)
• da: ναι /nE/ (ne) (acesta este un prieten fals pentru mulţi din vorbitorii limbilor europene)
• nu: οχι /O xi/ (au chi)
• scuze: συγγνωμη /siG'nOmi/
• nu înţeleg: Δεν καταλαβανω /'Den ka ta la 'vE no/ (den cat a la vE no)

τουαλεττες; /pu is tE i tu a lE tEs/ (pu i te tu a lE tes)

• toast generic: Γειά μας /Ja mas/
• vorbiţi româna?: Μιλάτε pουμανικά /mi la tE 'ro ma ni k@/ (mi LA te ro ma ni kA)
• unde este baia?: που εισται οι

Idiş (germanică)

• idiş: yidish יידיש /yidish/
• Romania, Bucureşti: רומעניע (rumenye, rumenie), בוקארעסט (bukarest)
• bună, salut: שלום עליכם /şolem aleyHem/
• adio, pa: שלום, אדיע /şolem, adyé/
• la revedere: צום װידער זעען /ţum vider zeen/
• bun venit: זאיט וילכום /zayt vilkum/, זאיט באגריסת /zayt bagrist/
• vă rog: ביטע /bite/
• vă mulţumesc: א דאנק אייך /a dank ayH/
• vă mulţumesc mult: איך דאנק אייך זייער /iH dank ayH zeyer/
• cât costă?: ? װיפל קאסט דאס /vifl kost dos?/
• da: יא /yo/
• nu: ניין /neyn/
• scuzaţi: אנטשולדיקט /antşuldikt/
• cu plăcere: נישטא פאר װאס /nişto far vos/
• nu înţeleg: איך פארשטיי נישט /iH ferştey nişt/
• românesc: רומעניש (rumeniş)
• vorbiţi idiş, română, germană, engleză: ? רערט איר יידיש, רומעניש, רייטש, ענגליש /redt ir yiddiş, rumeniş, daytş, engliş
• unde este baia / toaleta?: ? ווו איז דאר באד צימער /vu iz der bod ţimer?/
• toast generic: לחײם /lăHaym/; מזל טוב /mazel tov/

Ido (plănuită, versiune reformată a Esperanto)

• ido: Ido
• Romania, Bucureşti: Rumania, Bucurest
• bună: bona jorno
• la revedere: adio
• vă rog: bonvole
• mulţumesc: danko
• român: Rumaniano
• acela, aceea: co
• cât (costă)?: quanta
• română: la Rumana
• da: yes
• nu: no
• nu înţeleg: me ne komprenas
• vorbiţi ...?: ka vu parolas ... ?
• româna, engleza, franceza, germana?: la Rumana, la Angla, la Franca, la Germana?
• toast generic: Ye vua saneso!
• scuzaţi: pardonez a me, exkuzez me
• unde este toaleta?: ube esas la neceseyo?

Interlingua (plănuită, bazată pe limbile europene)

• interlingua: interlingua
• Romania, Bucureşti: Romania, Bucarest
• bună: salute
• bunvenit: benvenite
• la revedere: adeo
• vă rog: per favor
• mulţumesc: gratias
• scuze: pardona me
• acesta, aceasta: isto
• acela, aceea: cello
• cât (costă)?: quante (costo)
• vreau (să fac un lucru) io voler (facer un cosa)
• română: romaniano
• da: si
• nu: no
• nu înţeleg: io non comprende
• vorbiţi ...?: parla vos ...?
• româna, engleza, franceza, germana?: romaniano, anglese, francese, germano?
• unde este toaleta?: ubi es le w.c. (lavatorio)?

Irlandeză (celtică)

• irlandeză: Gaeilge /ge l@ gE/; Gaeilge na hÉireann
• Romania, Bucureşti: an Rómáin, Búcairist
• bunvenit: fáilte /fa:l t^j@/
• la revedere: slán /sla:n/
• vă rog: le do thoil /lE dO hil/
• mulţumesc: go raibh maith agat /g@ rEv mah a g@t/
• scuze:tá brón orm /ta: bro:n urm/
• acela, aceea: e sin /Sin/
• cât (costă)?: cé mhéad /ke: ved/
• română: Rómáinis
• da: ⁴'sea /Sa/
• nu: ⁵ní hea /ni: ha
• nu înţeleg:ní thuigim /ni:hig-im/
• vorbiţi ...?: an labharann tú...?
• româna, engleza, franceza, germana: Rómáinis, Béarla, Fraincís, Gearmánais
• unde este baia?:cá bhfuil an leithreas? /ka: vil un leh-ras/; cá bfhuil seomra na mban (f) / bfhear (m)?
• toast generic: sláinte /sla:n t^j@/

Islandeză (germanică)

• islandeză: íslenska /i:s len ska/
• Romania, Bucureşti: Rúmenía, Búkarest
• bună: góðan dag /gou: Dan da:G/
• la revedere: bless /blEs:/
• vă rog: gjörðu svo vel /gj2r TY sO vE:l/; takk, vinsamlegast
• mulţumesc mult: takk fyrir /tahk fI:rIr/
• acela, aceea: þetta /Te t:a/
• cât (costă)?: hversu mikið /xver sY mI:cID/
• română: Rúmänska /ru me:N ska/
• român, româncă: rumenari, rumeni
• românesc, româneşti: rumenski, rumenskar, rúmenskur
• da: já /jau:/
• nu: nei /nej/
• nu înţeleg: ég skil ekki
• vorbeşti ...?: talar þú ...?
• româna, engleza, franceza, germana: Rúmänsku, Ensku, Frönsku, Þýsku,
• toast generic: skál! /skau:l/
• unde este toaleta?: hvar er snyrtingin?

Italiană (romanică)

• italiană: italiano /ita'ljano/
• Romania, Bucureşti: Romania, Bucarest
• bună: ciao /'tSao/
• la revedere: arrivederci /ar:ive'dertSi/
• vă rog: per favore /per fa'vore/
• mulţumesc: grazie /'grAtsje/ gràţie
• acela, aceea: quello /'kwel:o/ (masculin); quella /'kwel:a/ (feminin)
• cât (costă)? quanto /'kwanto/; quant'è?
• română: (il) romeno /ro'mEno/; lingua romena
• român, româncă: romeno, romena (oficial), rumeno, rumena (uzual)
• sunt român, româncă: sono rumeno, rumena
• da: sì /si/
• nu: no /no/
• scuze: scusa /'skuza/; scusi /'skuzi/
• nu înţeleg: non capisco /noN ka'pisko/
• vorbiţi ...?: parla ...?
• engleza, franceza, germana: inglese, francese, tedesco
• unde este baia?: dov'è il bagno? /do'vE il 'baJo/
• toast generic: salute /salute/; cincin /tSin'tSin/

Japoneză

Accentul în limba japoneză nu se exprimă printr-o pronunţie mai puternică a anumitor silabe ca în limba română, ci prin schimbarea înălţimii sunetului. Deoarece acest accent nu este important pentru transmiterea înţelesului cuvintelor, nu a fost marcat în lista de mai jos. Pronunţia transcrisă în româneşte este numai aproximativă; amănunte în Fonetica limbii japoneze.

Română	Japoneză	Rōmaji	Transcriere fonetică românească
limba japoneză	日本語	nihongo	nihongo
România	ルーマニア	rūmania	ruumania
limba română	ルーマニア語	rūmaniago	ruumaniago
Bucureşti	ブカレスト	bukaresuto	bucaresto
Bună ziua!	こんにちは。	konnichiwa.	con-ni-ci-ua.
Alo?	もしもし？	moshimoshi?	mo-şi-mo-şi?
La revedere!	さようなら。	sayōnara.	sa-ioonara.
Vă rog sa...	...下さい。	...kudasai.	...cudasai.
Vă rog frumos.	お願いします。	onegai shimasu.	onegai şimas.
Poftiţi.	どうぞ。	dōzo.	doozo.
Mulţumesc	ありがとう。	arigatō.	arigatoo.
Iertaţi-mă.	すみません。	sumimasen.	sumimasen.
Vă rog să mă iertaţi.	ごめんなさい。	gomennasai.	gomen-nasai.
Iartă-mă.	ごめん。	gomen.	gomen.
Acela./Aceea.	それ。	sore.	sore.
Cît costă?	いくらですか。	ikura desu ka?	icura desca?
român / româncă	ルーマニア人	rūmaniajin	ruumania gin
(vin) românesc	ルーマニアの(ワイン)	rūmania no (wain)	ruumania no (uain)
Da.	はい。	hai.	hai.
Nu.	いいえ。	iie.	iie.
Unde e toaleta?	トイレはどこですか。	toire wa doko desu ka?	toire ua doco desca?
Noroc! ( la ciocnitul paharelor)	乾杯！	kanpai!	campai!
Vorbiţi engleza?	英語が話せますか。	eigo ga hanasemasu ka?	eego ga hanasemasca?
străin	外国人	gaikokujin	gaicocu gin

Laponă (uralică)

NOTĂ: Laponii sunt un popor care locuieşte în patru ţări, Norvegia, Suedia, Finlanda şi Rusia. Fiind răspândiţi pe o arie atât de mare, este natuaral ca limba laponă, sámi, saami sau saame, să nu fie unitară şi să aibă multe dialecte. Fără să respecte strict frontierele, se consideră în Norvegia: lapona de nord (sámegiella, davvisámegiella) (sme); în Suedia: lapona de sud (saemien giele, lullisámegiella) (sma), lapona din Luleå, (julevsámegiella, sámegiella) (smj), lapona din Piteå (biđonsámegiella) (sje), lapona din Umeå (ubmisámegiella) (sju); în Finlanda: lapona din zona lacului Inari, (säämegiella, anárašgiella) (smn), lapona Skolt (sää´mǩiõll, nuortalašgiella) (sms), lapona Kemi (sjk); în Rusia: lapona Kildin (сāмь кӣлл - sām’ kīll, gielddasámegiella) (sjd), lapona Akkala (áhkkilsámegiella) (sia) şi lapona Ter (darjisámegiella) (sjt).

Semnele grafice diferă de la dialect la dialect. Am sintetizat un alfabet care uşurează românilor o pronunţie cât mai apropiată. Scheletul alfabetului este următorul: A a, Á á, B b, C c, Č č, D d, Đ đ, E e, F f, G g, H h, I i, J j, K k, L l, M m, N n, Ŋ ŋ, O o, P p, R r, S s, Š š, T t, Ŧ ŧ, U u, V v, Z z, Ž ž la care se adaugă, la nevoie, semnele scandinave specifice Æ æ, Ä ä, Ø ø, Ö ö, Å å dar şi alte semne specifice limbii cum ar fi: Ȧ ȧ, Â â, Ʒ ʒ, Ǯ ǯ, Ǧ ǧ, Ǥ ǥ, Ï ï, J j, Ǩ ǩ, Ñ ñ, (Ń ń), Õ õ. În cuvinte de origine străină mai apar şi: Q q, W w, X x, Y y. Un semn special pentru vocala variabilă ð, omis aici. Lapona Kildin foloseşte alfabetul cirilic cu adausuri precum: Ǟǟ, Ҋҋ, Ӆӆ, Ӎӎ, Ңң, Ӈӈ, Ҏҏ, Ҍҍ, Ӛӛ, Jj. Trei consoane sunt palatizate: dj = d’; lj = l’ (cf -ll- spaniol); nj = n’ (cf -ñ- spaniol); în combinaţiile hj, hl, hm, hn, hr sunetele j, l, m, n şi r sunt surde. În poziţie iniţială, b = p, d = t şi g = k. În rest c = ţ; č = cⁱ, c’; š = ş; ž = dj; đ = th englez, sonor, din the; ŧ = th englez, surd, din think; ŋ = ng, nk; Accentul cade, tradiţional, pe prima silabă.

• limba laponă: sámegiella, davvisámegiella (sme); saemien giele (sma); säämegiella (smn); sää´mǩiõll (sms); самь кӣлл - sām’ kīll (sjd); saamen kieli (fi); samisk [språk] (no); samiska [språk] (se); саамиский язык (ru).
• Laponia: Sápmi, Sábme / sapmi, sabme /; Lappi (fi); Lappland (no, se); Лаппи, Лапландия (ru)
• lapon, laponă, laponi, lapone: sápmelaš / sapmelaş /; lappalainen (fi); same (no, se); саам, саамка, саамы (ru).
• limba română: romániagillii / romaniagil’li /
• România: Románia / romania /
• bună ziua: buorre beaivi; buore beaivvi / puore peaivvii /;
• bună ziua (răspuns): ipmel attii / ipmel at'tii / (să dea Dumnezeu)
• bună, salut: bures / pures / (la datul mâinii); răspuns : bures, bures / pures, pures /
• bună dimineaţa: buore iđit / puore iđit /
• bună seara: buore eahket / puore eahkeht /
• la revedere (spune cel care pleacă): báze dearvan / paatse tear’van / (te las sănătos)
• la revedere (spune cel care rămâne): mana dearvan / mana tear’van / (mergi sănătos)
• bun venit!: buresboahtin! / purespoahtin /
• cum vă numiţi?: mii du namma lea? / mii tu nama lea /
• mă numesc: mu namma lea / mu nama lea /
• cine eşti tu?: gii don leat? / kii ton leat /
• eu sunt Nils: mun lean Nils / mun lean Nils /
• de unde sunteţi ?: gos leat eret ? / kos leat eret /
• mă bucur să te văd: lea suohtas deaivvadit / lea suohtas teaiv’vadit /
• ce mai faci?: mii gul’lo / mii kùlllo /
• mulţumesc, bine: giitu buorre / kiitu puore /
• cum merge?: mo manná? / mo mana /; mot manná?
• mulţumesc, merge bine: giitu bures manná / kiitu pures mana /; bures dat manná / pures tat mana /
• te rog: leage buorre / leage puore /
• mulţumesc: giitu / kiitu /
• scuzaţi: ándagassii / andagas’sii /
• nu face nimic: ii das mihkkege / ii tas mihk’kege /
• acolo: do / too /
• cât?: ollugo?, olugo? / olugo /
• cât costă?: man ollu dat máksá? / man ollu tat maksa /
• unde este ...?: gos lea? / kos lea /
• nu ştiu: in dieđe / in tiethe /
• ce înseamnă ...?: maid ... mearkkaša? / maid meark’kaşa /
• nu înţeleg: mun in ádde / mun in ad’de /
• vorbiţi mai rar: ale hála nu johtilit / ale hala nu iohtilit /
• vreţi să repetaţi?: dajamat nuppe geardde /daiamat nuppe keard’de /
• vreţi să scriţi?: čáles dan dása? / cⁱales tan tasa /
• mă puteţi ajuta?: sáhtátgo veahkehit mu? / sahtatgo veahkehit mu /
• am pierdut ...: mun lean láhppán / mun lean lahp’pan /
• pot să folosesc telefonul dvs?: oaččungo riŋget du telefovnnas? / oacⁱ'cⁱungo rinkget tu telefovnas /
• vorbiţi engleză; germană; franceză; italiană; spaniolă; rusă; română?: hálatgo eaŋgalsgiela; duiskkagiela; fránskkagiela; itáliagiela; spánskkagiela; ruoššagiela; romániagiela / halatgo eang’galsgiela; duisk’kagiela; fransk’kagiela; italiagiela; spansk’kagiela; ruoş'şagiela /
• eu nu vorbesc ...: mun in hála / mun in hala /
• chemaţi medicul: viežžet doaktára / viejjet doaktara /
• cabinet medical: tuáhtár kanslia / tuahtar kanslia / (smn); doaktára kansliija / doaktara kanslia / (sms); dåhttar kanslija (sme) / doht’tar kanslia /
• unde este toaleta?: gos lea hivsset? / kos lea hivs’set /
• noroc: dearvvasvuhtii! / dearv’vasvuhtii /

Latină (italică)

Pronunţiile date sunt cele ecleziastice (bazate pe italiană, şi sunt utilizate în unele ceremonii de către Biserica Catolică)

• latin: Latina /la'tina/
• Romania, Bucureşti: Dacia, Dacoromania, Bucarestum
• bună: ave! /'ave/
• la revedere: vale! /'vale/
• vă rog: si placet /si 'plačet/
• mulţumesc: gratias tibi ago /'graţias 'tibi 'ago/
• acela, aceea: ille, illa, illud /'il:e, 'il:a, 'il:ud/
• cât (costă)?: quot? /kvot/
• da: certe /'čerte/
• nu: non, nullo modo /'non, 'nul:o 'modo/
• scuze: ignosce mihi /i'gno'şe 'mihi/
• română: dacica, daco-romanica
• vorbiţi româna? loqueris dacicæ / daco-romanicæ? /lo'kveris dA'či'kæ / dako-ro'mA'nike/
• român, români, româncă, românce: dacus, daci, daca, dacæ
• românesc, româneşti: dacicus, dacica, dacicici, dacicice
• nu înţeleg: non intellego /noN intel'lego/
• toast generic: salutem! /sa'lutem/; salve
• unde este baia? ubi sunt latrinæ /'ubi sunt la'trin{/

Letonă (baltică)

• letonă: latviešu
• Romania, Bucureşti: Rumānija, Bukareste
• bună: sveicināts, sveiki, labdien
• la revedere: uz redzēšanos, atā
• vă rog, te rog: lūdzo, lūdzu
• mulţumesc: paldies
• mulţumesc foarte mult: liels paldies
• acesta, aceasta: šis, ši
• acela, aceea: tas, tā
• cât?: cik?, cik daudz?
• cât costă?: cik sitas maksā?
• română: rumāņu valoda, rumēņu valoda
• român, români; româncă, românce: rumānis, rumēnis, rumāņi (pl); rumāniete, rumēniete
• românesc: rumāņu-, rumēņu-, Rumēnijas-
• sunt român, româncă: esmu rumānis, rumāniete
• vorbiţi letona, româna, engleza, germana?: vai Jūs runājat latvieški, rumāniski, angliski, vāciski?
• da: jā
• nu: nē
• nu înţeleg: es nesaprotu
• scuze: atvainojos
• unde este toaleta?: Kur atrodas vannas istaba?
• toast generic: sveiku! visu labu! uz jūsu veselību!
• şi: un
• dacă: ja

c = ţ // č = ce // dz = ţi // dž = j // ģ = gi // j = i // ķ = tce // ļ = ll // ņ = ñ // ŗ = r rulat // š = ş // ž = j // ā, ē, ī, ū = vocale lungi // ē (între două vocale) = ă

Lituaniană (baltică)

• lituaniană: lietuvių kalba
• Romania, Bucureşti: Rumunija, Bukareštas
• bună: labas!
• salut: sveikas! (unui bărbat); sveika! (unei femei); sveiki! (grup bărbaţi); sveikos! (grup femei)
• la revedere: viso gero! iki pasimatymo! iki!
• vă rog, te rog: prašom, prašau
• mulţumesc; vă mulţumesc: ačiū, dėkoju; ačiū Jums
• acesta, aceasta (aproape de mine): šitas, šita / šis, ši
• acela, aceea (aproape de tine): tas
• acela, aceea (departe): anas
• cât?: kiek?
• cât costă?: kiek kainuoja?
• română: rumunų, rumunų kalba
• româneşte: rumuniškai
• român, români; româncă, românce: rumunas, rumunijos, rumunai; rumunė, rumunasė
• românesc, românească: rumuniškas, rumuniška, rumunų, Rumunijos
• sunt român, româncă: aš esu rumunas, rumunė
• vorbeşti lituaniana, româna, engleza, germana?: ar kalbate lietuviškai, rumuniškai, angliškai, vokiškai?
• da: taip / între tăip şi tâip
• nu: ne
• nu înţeleg: aš nesuprantu
• scuze: atsiprašau
• unde este toaleta?: kur yra tualetas?
• toaleta pentru bărbaţi / femei: tualetas vyrų / moterų
• pot să fumez?: galima rūkyti?
• toast generic: į sveikatą!

Macedoneană (slavă)

• macedoneană: македонски / makedonski /
• Macedonia: Македонија / Makedoniya /; Скопје / Skopje /
• România: Романија / Romaniya /
• Bucureşti: Букурешт / bukureşt /
• română: романски (јазик) / romanski (yazâk) /
• Bună dimineaţa.: Добро утро. / dobro utro /
• Bună ziua.: Добар ден. / dobar den /
• Bună seara.: Добрa вечер. / dobra vecher /
• Noapte bună.: Добра ноќ. / dobra nokj /
• Salut.: Здраво. / zdravo /
• Bun venit.: Добредојде. / dobredojde /
• Salut la toţi.: Здраво на сите. / zdravo na site /
• Pa!: Чао. / chao /
• La revedere.: Пријатно / Довидување. / prijatno / doviduvanje /
• Adio.: Збогум. / zbogum /
• Ce mai faceţi?: Како си? Како сте? / kako si? / ;
• Ce mai faci?: Што правиш? / shto pravish? /
• Ce-aţi mai făcut în ultima vreme?: Како си во последно време? / kako si vo posledno vreme? /
• Cum vă merge?: Како ти оди? / kako ti odi? /
• Ce mai face familia?: Како ти е семејството? / kako ti e semejstvoto /
• Sunt bine.: Добро сум. / Добар сум. / dobro sum / dobar sum /
• Sunt foarte bine.: Арно сум. / Арен сум. / arno sum / aren sum /
• Foarte bine, mulţumesc.: Добро сум, благодарам. / dobro sum, blagodaram /
• Mă bucur să vă văd.: Мило ми е што ве гледам. / milo mi e shto ve gledam /
• Nu v-am văzut de mult.: Одамна не сме се виделе. / odamna ne sme se videle /
• Vă mai amintiţi de mine?: Се сеќаваш ли на мене? / se sekjavash li na mene? /
• Doamnelor şi domnilor.: Дами и господа. / dami i gospoda /
• Ce se petrece aici?: Што правиш овде? / shto pravish ovde? /
• De ce sunteţi aici?: Зошто си овде? / zoshto si ovde? /
• Ce se întâmplă?: Што се случува? / shto se sluchuva? /
• Ce este nou?: Што има ново? / shto ima novo? /
• Ce e?: Како е? / kako e? /
• Cum vă numiţi?: како се викате? / kakɔ sɛ ˈvikatɛ /
• Cât este ceasul?: колку е часот? / kɔlku ɛ ˈʧasɔt / "саатот"
• Vă rog: молам / molam /
• Scuză-mă: Извини / izvini /
• Scuzaţi-mă.: / Извинете / izvinete /
• Pentru nimic: Нема зошто. / nema zoshto /
• mulţumesc: благодарам / blagodaram /
• Nu înţeleg.: Не разбирам. / ne razbiram / / nɛˈrazbiram /
• Unde este toaleta?: Каде е тоалетот / нужник / клозет? / kadɛ ɛ ˈtɔalɛtɔt / nujnik / klozɛt /
• Noroc!: На здравје! / na zdravje /
• Vorbiţi engleză?: Зборувате ли англиски? / zbɔˈruvatɛ liˈaŋgliski /
• engleză: англиски / angliski /
• română: романски (јазик) / romanski
• Nu ştiu.: hе знам / ˈnɛznam /
• da: да / da /
• nu: не / ne /
• Ajutor: помош / pomosh /
• doctor: dok-tor
• poliţie: полиция / politzia /
• farmacie: аптека / apteka /
• taxi: такси / taxi /
• acesta: тоа / toa /
• cât?: колку? / kolku /
• da: да / da /
• nu: не / ne /
• Unde este toaleta?: каде е тоалетот? / kade e toaletot /
• Noroc!: на здравје! / na zdravje! /

Mongolă (uralo-altaică)

NOTĂ: Mongola actuală foloseşte alfabetul cirilic cu câteva semne adăugate: Өө /ö/ (în textul nostru înlocuit cu /є/ şi pronunţat aproape „o”), Үү /ü/ de fapt un /u/ ceva mai rotunjit, cam ca /u/ din suedeză, Ï ї /u/ care uneori se mai scrie şi V v deci ї = v şi se pronunţă /u/. A nu se confunda /є/ cu /э/ Pronunţa mongolă este dificilă iar transliterarea şi transcrierea fonetică nu sunt încă standardizate. Writer Tim Severin said that Mongolian language is like two cats coughing and spitting at each other. Am ales o pronunţie simplă, adaptată pentru români. Câteva precizări: х {kh} este în engleză /h/ din have, în spaniolă /j/ din hijo sau olandeză /g/ din gaan sau câte ceva dintre toate astea; ч ceva între ţ şi č, га {ai} este uneori /ai/ din pain în engleză, у {ng} la sfârşitul cuvântului este pronunţat /ng/ (~ŋ?). Când cuvântul se termină în /-уг/ se pronunţă doar ca simplu /-n/. Dificultatea cea mai mare o prezintă vocalele care se pronunţă diferit în funcţie de poziţia lor în cuvânt. Vocalele duble şi diftongii se pronunţă lung, altfel sensul cuvântului se schimbă. Ca şi la suratele europene ale mongolei, în pronunţie se confundă literele k şi g, b şi p, t şi d.

• Mongolia: Монгол Улс / mongol uls /
• Ulaan Baatar: Улаанбаатар / ulaanbaatar / (Cavalerul Roşu)
• Limba mongolă: Монгол хэл / mongol khel /; Khalkha / halha /
• Romania: Румын Улс / rumân uls /
• Bucureşti: Бухарест / bukhariest /
• European: европ хїн / ievrop hun / (sb.); европын / ievropân / (adj.)
• dicţionar; ghid de conversaţie: толь бичиг; хэлц їгийн толь бичиг / tol' biţig; khelţ ugiin toli biţig /
• Salut!: Сайн yy! / sain uu /
• Salut, eşti bine?: Сайн байна уу! / sain-bâ-nuu /
• Bine, dar tu? Eşti bine?: Сайн, та сайн байна уу! / sain, ta sain bâ nuu! /
• Bine / foarte bine / aşa şi aşa / rău: Сайн / давгїй сайн / хэмээгч / муу / sain / davgoi sain / khemeegţ / muu
• Ce e nou?: Сонин сайхан юу байна? / sonin saikhan iou bain /
• Mai nimic: Юмгүй дээ. / iumgui dee /
• Ce mai faci?: Та сайн сууж байна уу? / ta sain suuj bâ nuu /
• Bun venit!: Тавтай морилогтун / tavtai morilogtun /
• Bună dimineaţa!: Єглєєний мэнд!; Єглєє мэнд! / eg-lee-nii mend!; eg-lee mend /
• Bună ziua!: Єдрийн мэнд! / ed-riin mend /
• Bună seara!: Оройн мэнд! / o-roin mend /
• La revedere!: Баяртай!; Сайн сууж байгаарай! / ba-iar-tai; sain suuj ba-iar-tai /
• Drum bun: Сайн яваарай / Sain iavaarai /
• Poftă bună!: Сайхан хооллоорой! / sai-khan kho'l-lo'-roi /
• Mulţumesc!: Баярлалаа! / ba-iar-la-laa / bai-ir-laa /
• Scuzaţi!: Уучлаарай!; єршєєгээрэй! / óci-la-raa; or-şoo-gee-rei /
• Te rog, vă rog: Гуйлт; єргєдєл / guilt; orgodol /
• Vă rog frumos: Гуйх айлтгал / guikh ailitgal /
• Vă rog respectuos, vă implor: Мєргєл / morol /
• Poftim: Єргєдєл гаргах; баярлуулах; таалагдах; таашаагдах / orgodol gargakh; baiarluulakh; taalagdakh; taaşaaagdakh /
• Mulţumesc, mulţumiri: Талархал; баяр талархал / talarkhal; baiar talarkhal /
• Multe mulţumiri: Маш их баярлалаа; тун их гялайлаа / maş ikh baiarlalaa; tun ikh gialailaa /
• E delicios: Сайхан амттай байна шүү! / sai-khan amt-tai bain şuu /
• Nu-i nimic, nici o problemă: Зүгээр / zugeer /
• acesta, aceasta; acela, aceea; aceia, acelea: Энэ; тэр; тэд, тэдгээр / ene; ter; ted, tedgeer /
• Taxi; bagaj: такси, хєлсний тэрэг; ачаа, тээш / taxi, khelsnii tereg; aţaa, teeş /
• Bani; paşaport; viza: мєнгє; паспорт; виз / mongo; pasport; viz /
• Cât costă?; cât?: Энэ ямар үнэтэй вэ?; хэд? хичнээн? / ene iamar-unte-ve; khed (cât!!), khiţneen /
• când?; unde?; încotro?: хэзээ?; хаана?; хаашаа? / hezee?; khaanaa?; khaaşaa /
• da, ok: тийм; үгүй; / tiim; u-gu-i /
• nu: за за / za za /
• eu / tu, Dvs: би; чи, Та нар / be; ţi, Ta nar /
• Nu ştiu: Мэдэхгүй / medekhgui /
• Nu am: Байхгүй / baikhgui /
• Nu înţeleg: Би ойлгохгүй байна. / be oilgohgui baina /
• Înţeleg: Би ойлгой байна / Bi oilgoi baina /
• bun, bine; rău: сайн; муу / sain; muu /
• Ce este asta?: Энэ юу вэ? / ene iuu ve /
• Ce este aia, aceea?: Тэр юу вэ? / ter iuu ve /
• Ce înseamnă asta?: Энэ юу гэсэн үг вэ? / ene iu gesen ug ve /
• Cum te numeşti?: Таны нэрийг хэн гэдэг вэ? / tanî neriig hen gedeg ve /
• Cum vă numiţi?: Хэн билээ дээ тэр чиний? / khen bilee dee ter ţinii? /
• Mă numesc / numele meu este ...: Миний нэрийг... гэдэг. / minii neriig ... gedeg /
• Eu vin din România: Би Румын улсаас ирсэн. / be rumân ulsaas irsen /
• Eu sunt român, româncă: Би румын хїн, румын эмэгтэй / be rumân hun, rumân emegtei /
• Vorbeşti mongola?: Чи монгол хэл мэдэх үү? / ţi mongol hel medeh uu /
• Vorbiţi mongola?: Та монгол хэл мэдэх үү? / ta mongol hel medeh uu /
• Da, vorbesc puţin mongola: Тийм, би монгол хэл жаахан мэднэ / tiim, bi mongol hel jaahan meden
• Nu vorbesc mongola: Би монгол хэл мэдэхгүй / bi mongol hel medehgui /
• Ce limbi vorbiţi?: Та ямар хэлээр ярьдаг вэ? / ta iamar heleer iar'dag ve /
• Vorbiţi ... ?: Та ... ярьдаг уу? / ta ... iaridag uu; ta … iair daguu /
• română: румын хэл, румынаар / rumân hel, rumânaar /
• engleză; germană; franceză: англиар; германаар; францаар / angliar; ghiermanaar; franţaar /
• japoneză; rusă; coreană; chineză: японоор; оросоор; солонгосоор; хятадаар / iaponoor; orosoor; solongosoor; khiatadaar /
• Unde este toaleta?: Жорлон хаана байна?; Хаана байна вэ жорлон? / jorlon haana baina; haana baina ve jorlon /
• Hârtie de toaletă: Жорлонгийн цаас; Ариун цэврийн цаас / jorlonghiin ţaas; ariun ţevriin ţaas /
• Pot să vă fotografiez?: Би таны зургийг авч болох уу? / bi tanî zurghiig avţ boloh uu /
• La mulţi ani!: Tєрсєн єдрийн баяр хїргэе / torson odriin baiar hurgeie /
• Când un bărbat strănută se spune „să te binecuvânteze Dumnezeu şi să-ţi crească mustaţa deasă ca pădurea”: бурхан оршоо бутын чинээ сахал урга / burkhan orşoo butân ţinee sakhal urga /

Neerlandeză (germanică)

• olandeză: Nederlands /ne-d@r-lAns/
• Romania, Bucureşti: Roemenië, Boekarest
• bună: hallo /hA-lo/
• la revedere: tot ziens /tOt zins/
• vă rog: alstublieft /Als-ty-blift/
• mulţumesc: dankjewel /dANk-j@-wEl/
• cu plăcere, pentru puţin: niets te danken, geen dank
• scuzaţi: excuseert u mij, neemt u mij niet kwalijk
• română: Roemeens /ru-me:nS/
• român, româncă: Roemeen, Roemeense
• românesc: Roemeens
• acela, aceea: die /di/
• cât (costă)?: hoeveel /hu:-vel/
• da: ja /ja/ (ya)
• nu: nee /ne/ (ney)
• nu înţeleg: Ik begrijp u niet.
• nu ştiu: Ik weet het niet.
• vorbiţi ...?: spreekt u ...?
• româna, engleza, franceza, germana: Roemeens, Engels, Frans, Duits
• toast generic: proost /prost/
• unde este toaleta?: waar is het toilet?

Norvegiană (germanică)

• norvegiană: norsk /'norsk/
• Romania, Bucureşti: Romania, Bucuresti
• bună: hallo /ha'lu:/
• la revedere: farvel /far'wel/
• vă rog: vær så snill /'wE:r so snil/
• mulţumesc: takk /t_hak/
• acela, aceea: den /dEn/
• cât (costă)?: hvor mye /wur my:E/
• română: rumensk /ru mensk/, det rumenske spraket
• român; româncă: rumener, remenere; rumensk kvinne
• românesc: rumensk
• vorbeşti româna?: snakker du rumensk /snak ker du ru mensk/
• vorbiţi ...?: snakker de ...?
• engleza, franceza, germana: engelsk, fransk, tysk
• da: ja /ja/
• nu: nei /nEj/
• pot să fac o poză?: kan jeg ta bilde av deg?
• unde este baia?: hvor er badet?
• de unde veniţi?: hvor kommer du fra?
• toast generic: skål /sko:l/
• te iubesc: jeg elsker deg
• ai grija de tine: ha det bra
• nu face nimic: det gjor ingenting
• weekend placut: god helg
• noroc (spor): lykke til

Poloneză (slavică)

• Polish: polski /pol-skih/
• Romania, Bucureşti: Rumunia, Bukareszt
• bună: dzień dobry /jien dohb-rih/
• salut: cześć /tshesth/
• la revedere: do widzenia /doh vidzenya/
• vă rog: proszę /proh-sheh/
• mulţumesc: dziękuję /jien-koo-ye/
• română: rumuński /ru-mun'-ski/
• român, români, româncă: rumun, rumuni, rumunka
• românesc, românească, româneşti: rumuński, rumuńska, rumuńskie
• română: język rumuński, po rumuńsku
• acela, aceea: ten /ten/ (m), ta /tuh/ (f), to /toh/ (n)
• cât (costă)?: ile (kosztuje)? /ih-leh/
• da: tak /tuhk/
• nu: nie /nye/
• Scuzaţi: przepraszam
• nu înţeleg: nie rozumiem
• vorbiţi ...?: czy mowi pan ...? [unui bărbat]; czy mowi pani ...? [unei femei]
• româna, engleza, franceza, germana: po rumuńsku, po angielsku, po francusku, po niemiecku
• toast generic: na zdrowie /nah zdrovyie/
• unde este toaleta?: gdzie jest toaleta?

Portugheză (romanică)

• portugheză: português /purtu'geS/
• Romania, Bucureşti: Roménia, Romênia (Br); Bucarest, Bucareste
• bună: olá /u'l{/
• la revedere: adeus /@'deuS/
• vă rog: por favor /pur f@'vQr/
• mulţumesc: obrigada (feminin) /ubri'gat/ sau obrigado /ubri'gat/(masculin)
• scuze: perdoe /p@r'do/ sau desculpe /d@S'kulp/
• acela, aceea: aquele (masculin) /@'kel/; aquela (feminin) /@'kEl/
• cât (costă)?: quanto (custa)? /kwa~t/
• română: rumeno/romeno /Ru mE No/
• vorbiţi româna?: Fala rumeno? /fal Ru mE No/
• român, români, româncă, românce: romeno, romeni, romena, romene
• românesc, românească, româneşti: romeno, romena, romeni, romene
• da: sim /si~/
• nu: não /nau~/
• nu înţeleg: não comprendo /nau~ co~prE~t/
• vorbiţi ...?: Você fala ...?
• engleza, franceza, germana: inglês, francês, alemão
• unde este baia?: onde fica a casa-de-banho? /u~d fik @ kaz@d@baJ/
• toast generic: à vossa! /{ vQs/

Romanşă (romanică)

• Salut: Allegra.; Tgau;
• Bun venit!: Allegra.
• Ce mai faceţi?: Co vai?
• Mă bucur să vă întâlnesc: Fa plaschair.
• Bună ziua: Bun di.; Bien di.;
• Bună seara: Buna saira.; Buna sera.
• Noapte bună: Buna notg.
• La revedere: A revair.; Sin seveser.
• Ne vedem: A pli tard.
• Mă scuzaţi: Perstgisai.
• Regret, îmi pare rău: I ma displascha.
• Mă scuzaţi: Perdunai.
• Vă rog: Per plaschair.
• Mulţumesc: Engraziel.
• Vă mulţumesc, foarte mult: Grazia fitg.
• Nu face nimic: Anzi.
• Felicitări: Gratulazions.
• Bun noroc: Bun cletg.
• cât este ceasul?: Tgei uras eis ei ?
• Ce dată este azi?: Ils quants è oz?
• Cum vă numiţi ?: Co haveis vus num ?
• Mă numesc ...: Jeu hai num ...
• Câţi ani aveţi?: Quants onns has ti?
• Mi-e foame.: Jeu hai fom.
• Mi-e sete.: Jeu hai seit.
• Cât costă ?: Con cuosta (quei) ?
• Ajutor!: Agid !
• Am nevoie de un doctor, de un dentist.: Jeu hai basegns din miedi / dentist.
• Vă rog să chemaţi ambulanţa, pompierii, poliţia.: Fagei schi bien e clamei l’ambulanza, ils pumpiers, la polizia !
• Noroc!: Viva!

Rromanes (indo-europeană)

• da: va
• vorbeşti rromanes?: ʒanes rromanes?
• noapte bună: Laćhi ti rǎt!
• ban(i): bob
• bere: lovìna

Rusă (slavică)

• rusă: Русский /russkij/
• Romania, Bucureşti: Румыния, Бухарест (Buẖarest)
• bună: Здравствуйте /zdravstvujt^je/
• la revedere: До свидания /dO svidanja/
• vă rog: Пожалуйста /pazhalsta/
• mulţumesc: Спасибо /spa si b^/ (spahseebah)
• acela, aceea: Это /E to/
• cât (costă)?: Сколько /skol ko/
• română: Румынский /ru mun's k'ij/, румынский язык
• vorbiţi româna?: Вы говорите по-румынски? vy gavareetye pa-rumunski
• român, români, româncă: румын, румыны румынка
• românesc: румынский
• da: Да /da/
• nu: Нет /nyet/
• toast generic: За здоровье za zdorovyeh
• unde este toaleta?: где здесь туалет? gde zdes tualet?
• Expresii uzuale

Sardă (romanică)

• sardă: sardu /'sarDu/
• Romania: Romania
• la revedere: adiosu /a'Djosu/
• pa-pa: a nos bidere /anos'biDere/
• vă rog: pro piaghere /'pro pja'Gere/
• mulţumesc: grassias /'grasias/
• acela, aceea: cussu /'kusu/
• cât (costă)?: cantu /'kantu/
• română: rumeno /ru me no/, rumanu
• da: eia /'eja/
• nu: no /'no/
• scuze: ' //
• nu înţeleg: ' //
• unde este baia?: ' //
• bună, şi toast generic: salude /sa'luDe/

Slovenă (slavică)

• slovenă: slovensko /slo-vEn-s-cO/
• Romania, Bucureşti: Romunija, Bukarešta
• bună: zdravo /ZdrA-vO/ (z ca şi în zebră)
• la revedere: na svidenje /na swE-den-yE/
• vă rog: prosim /prO-sim/
• mulţumesc: hvala /hvA-la/
• acela, aceea: tisti /tI-s-ti/
• cât (costă)?: koliko? /co-lE-co/
• română: romunščina /rO:-munS-tSi-na/, romunska
• da: da /dA/, ja
• nu: ne /nE/
• scuză-mă, scuzaţi: oprosti, oprostite
• nu înţeleg: ne razumem
• vorbeşti, vorbiţi ...?: ali govoriš, govorite ...?
• engleza, franceza, germana: angleško, francosko, nemško
• toast generic: na zdravje /nA z-drA-oU-yE/
• unde este toaleta?: kje je kopalnica?, kje je stranišče?

Spaniolă (romanică)

• spaniolă: castellano /kaste'Lano/ (cas-te-lia-no); español /espa'Jol/ (es-pa-gniol)
• Romania, Bucureşti: Rumanía, Bucarest
• bună: hola /'ola/
• la revedere: adiós [a'Djos] (a-DIOS)
• vă rog: por favor [por fa'Bor] (por fa-VOR)
• mulţumesc: gracias /'graTjas/ (gras-sias)
• scuze: perdón [per'Don]
• acela, acesta: ese /'ese/ (E-se) (masculin); esa /'esa/ (E-sa) (feminin)
• cât(costă)?: cuánto /'kwanto/ (cuan-to)
• română: rumano /r:u'mano/ (ru-MANO)
• vorbiţi română?: ¿Habla usted rumano? /'aBla ws'teD r:umano/ (A-bla US-ted ru-MANO)
• vorbiţi engleză, franceză?: ¿Habla usted inglés, francés?
• român, români, româncă, românce: rumano, rumanos, rumana, rumanas
• românesc: rumano, rumana, rumanos, rumanas
• da: sí /'si/ (si)
• nu: no /'no/ (no)
• nu înţeleg: No comprendo /no kom'prendo/; No entiendo /no en'tjendo/
• unde este baia?: ¿Dónde está el baño? /'dond es'ta el'BaJo/ (DONde esTA el BA-gnio)
• toast generic: salud /sa'luD/ (sa-LUD)

Suedeză (germanică)

• suedeză: svenska /sven skA/
• Romania, Bucureşti: Rumänien, Bukarest
• bună: hej /hey/
• la revedere: hejdå /hei dO/
• bun venit: välkommen (unuia, uneia); välkomna (unora); stig på! (poftiţi înăuntru)
• vă rog: var så god
• mulţumesc: tack
• scuze: ursäkta /ur şEk ta/
• pardon: förlåt /för lOt/
• acesta, aceasta. den här
• acela, aceea: den där
• cât (costă)?: hur mycket /hyr mÜke/
• română: rumänska
• eu sunt român: jag är rumän /ia är rumän/
• român rumän, româncă rumänska, români rumäner, românce rumänskor, românul rumänen, românca rumänskan, românii rumänerna, româncele rumänskarna
• eşti suedez?: är du svensk?
• vorbeşti română, engleză, germană?: talar du rumänska, engelska, tyska? /ta'lar dy ru MEN ska, EN jelska, tÜs ka?/
• nu înţeleg: jag förstår inte /ia fö'ştor in'tE/
• da: ja /ja/
• nu: nej /nEj/
• unde este toaleta?: var ligger toaletten? /var li'jer to a let'ten/
• toast generic: skål /skOl/

Turcă (uralo-altaică)

• turcă: türkçe /türk če/
• România, Bucureşti: Romanya; Bükreş
• bună!: merhaba!; selam!
• la revedere: güle güle, Allahaısmarladık, görüşürüz, görüşmek üzere
• adio: hoşça kal[ın]!
• drum bun: iyi yolculuklar
• bun venit: hoş geldin[iz], bir şey değil!
• poftim?: efendim?
• poftim, te rog: buyur [al]
• poftim, vă rog: buyurun
• te rog să, vă rog să, fii amabil să: lütfen
• mulţumesc: teşekkür ederim, şağ ol[un]
• mulţumiri: teşekkürler
• mulţumesc foarte mult: çok teşekkürler
• pentru puţin: bir şey değil
• scuze: özur dilerim, affedersiniz, pardon
• nu face nimic: önemli değil
• poftă bună: afiyet olsun
• acesta, aceasta: bu
• acela, aceea: şu, o
• aceia: şunlar
• cât?: ne kadar?
• câte: kaç [tane]?
• cât costă?: kaç para?, bu ne kadar?
• română: Romence
• român, româncă: Romen, Romanyalı
• Eu sunt român: Romanyalıyım
• vorbiţi turca, româna, engleza?: Türkçe, Romence, İngilizce biliyor musunuz; Türkçe, Romence, İngilizce konuşuyormusunuz
• da: evet
• nu: hayır, yok, olmaz, hiç
• nu înţeleg: anlamıyorum
• nu am înţeles ce aţi spus: dediğinizi anlamadım
• unde este toaleta?: tuvalet nerede?
• toast generic: merhaba!; şerefinize!, serefe!

ç = č (cf. ce, ci) (ex. çerçeve = cercevea); c = dj (cf. ge, gi) (ex. ceam = geam); ğ = g slab, aproape mut; i = i; ı = î; j = j; y = i semivocalic, aprox. ^hi: (cf. aprox. moldovenescul “fie” (^hi:e) dar în combinaţia “iyi” (bun) este doar un i foarte lung.

Ungară (fino-ugrică)

• ungară: magyar /'mA g^jAr/
• Romania, Bucureşti: Románia, Bukarest
• bună: szervusz /'servus/
• la revedere: viszontlátásra /vi sont la: ta:S ra/
• vă rog: kérem szépen /'keeram seepan'/
• mulţumesc: köszönöm /'k2s2n2m/
• român, româncă: román, román nő
• românesc, româneşti: román, romániai
• română, româneşte: román nylev, románul
• vorbiţi româna?: Beszél románul? /be se:l ro ma: nul/
• acela, aceea: az /'Az/
• cât (costă)?: mennyi? /'me n^j:i/
• da: igen /'i gen/
• nu: nem /'nEm/
• scuze: bocsánat /bo tSa: nat/
• nu înţeleg: nem értem /'nEm e:r'tem/
• unde este baia?: Hol van a mosdó? /hol van a moS do:/
• toast generic: egészségedre /E ge:S se: ged re/

Valonă (romanică)

• valon: walon
• România, Bucureşti: Roumaneye; Bucaresse
• bună ziua!: Diè wåde!, Bondjoû!
• la revedere: årvey, Ki ça vos våye bén!, Disk'a!
• drum bun: Boune vôye!
• bun venit: Bénvnowe!
• poftim?: Cwè djhoz?
• poftim, te/vă rog: dji vs preye
• mulţumesc: gråces, merci
• mulţumesc foarte mult: gråce bråmint des côps!
• pentru puţin: gn a rén avou ça
• scuze: escuzez-m, mande escuze, pårdon
• nu face nimic: ça n' fwait rén
• poftă bună: magnîz bén!, bon apè vos!
• apropiaţi-vă: aprepyî-vs
• aşezaţi-vă: ashidoz-vs
• acesta, aceasta: çoucial
• acela, aceea: çoula
• aceia: les cis
• cât?: cobén?
• cât costă?: cobén ça costêye?
• română: roumin
• român, româncă: roumin, rouminne
• vorbiţi valona, româna, franceza?: Vos djåzez walon, roumin, françwès?
• da: oyi
• nu: nenni
• nu înţeleg: dji n' coprind nén
• nu am auzit: dji n' a nén oyou
• tăceţi: taijhoz-vs
• unde este toaleta?:

Legături externe

• Dicţionare, Gramatici şi alte resurse lingvistice online