Wikipedia

Unterschleißheim

Unterschleißheim este cel mai mare oraș din districtul München din regiunea administrativă Bavaria Superioară, Bavaria, Germania. Acesta este situat la aproximativ 17 km nord de capitala München, la 2 km nord de Oberschleißheim și aproximativ 23 km la sud de Freising între râurile Isar și Amper. Unterschleißheim este membru al Alianței de Nord, o asociație informală a celor opt municipalități de la nord de München.

Unterschleißheim
—  Oraș  —

Stemă
Stemă
Unterschleißheim se află în Germania
Unterschleißheim
Unterschleißheim
Unterschleißheim (Germania)
Poziția geografică
Coordonate: 48°17′N 11°34′E ({{PAGENAME}}) / 48.283°N 11.567°E
ȚarăGermania Germania
Land Bavaria
Regiune administrativăBavaria Superioară
DistrictMünchen
Guvernare
 - PrimarChristoph Böck[*][[Christoph Böck (politician german)|​]] (SPD, martie 2013)
Suprafață[2]
 - Total14,93 km²
Altitudine473 m.d.m.
Populație (2022-12-31[1])
 - Total30.089 locuitori
 - Densitate2.015,34 loc./km²
Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal85716
Prefix telefonic089
Localități înfrățite
 - Le CrèsFranța
 - LuckaGermania
 - zelenogradRusia
 - HangzhouRepublica Populară Chineză
 - Long IslandStatele Unite ale Americii
 - KrasnoiarskRusia
Număr de înmatriculare autoM
Prezență online
www.unterschleissheim.de
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Poziția Unterschleißheim pe harta districtului München
Poziția Unterschleißheim pe harta districtului München
Poziția Unterschleißheim pe harta districtului München
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Istorie

modificare
 
Sf. Martin, Mallertshofen, 1165
 
Sf. Ulrich vechi, 1518
 
Sf. Korbinian, 1951
 
Biserica Genezareth, 1962
 
Sf. Ulrich nou, 1986

Primele descoperiri care indică o așezare provin de la 1400 până 1250 î. Hr.

Istoria orașului a început cu un oarecare teuton numit Slius, așezat în acele locuri, vatra lui de sat numindu-se peste ani Sliuuesheim, cum este menționat într-un act de danie al lui Rihpald din 785 („Traditio Rihpaldi“).

În secolul al XII-lea, așezarea Schleyßaim s-a dezvoltat într-un sat. Biserica Sf. Martin, ridicată în partea comunei cu numele Mallertshofen, a fost menționată pentru prima dată în 1165. De asemenea Lohhof (Lochoven = „Curte în pădure”) a fost pomenit în același secol de prima oară. Contele Ekkard de Scheyern a dăruit mânăstirii Scheyern, în 1183, sub mărturia lui Otto I de Wittelsbach curtea Slivesheim. În anul 1260, mănăstirii Weihenstephan a fost confirmată o parohie care a inclus bisericile Mallertshofen și Unterschleißheim, prin bula lui Papa Alexandru al IV-lea.

În timpul secolului al 15-lea Nydernsleisheim a fost redenumit în funcție administrativă în Grossenschleißheim (Schleißheim Mare), și în 1485 localitatea a fost numită sediul unei Hauptmannschaft (desemnare pentru o zonă de autoritate, care este sub conducerea unui căpitan). Vechea biserică Sf. Ulrich, clădită pe temeliile unei biserici din 1260, a fost sfințită în anul 1518 și stă astăzi sub protejarea monumentelor istorice.

Unterschleißheim a devenit în cursul reformei administrative în Bavaria din 1818 o comunitate politică independentă. Până în 1900 satul avea încă caracter rural. Deja din 1858 exista o linie de cale ferată prin Unterschleissheim, vechea gară însă a fost construită în Lohhof. În 1929 comuna Lohhof a fost fondată în mod oficial.

O altă activitate de colonizare puternică după al Doilea Război Mondial, în special în Lohhof, a făcut necesară o biserică mai mare, care a fost construită inclusiv unei case parohiale la Bezirksstraße, purtând numele lui Sf. Korbinian. La 28 octombrie 1951, biserica a fost sfințită de episcopul Johannes Neuhäusler. În anul 1958 dieceza Unterschleißheim-Lohhof a fost ridicată la rangul de parohie.[3] După ce și numărul de creștini protestanți crescuse rapid, între ei mulți sași, a fost construită o biserică pentru ei, denumită Genezareth-Kirche. Ea a fost sfințită la primul advent, în ziua de 3 decembrie 1962.

Prin aprobarea Ministerul Bavarez de Interne Unterschleissheim a primit la 10 august 1965 o stemă comunală proprie.[4] În urma creșterii regiunii München ca o regiune economică de top, după 1970 anteriorul sat Unterschleißheim a înregistrat o creștere rapidă a populației.

Din anul 1969, a fost hotărâtă la inițiativa fostului primar Hans Bayer (SPD), printre altele, construcția unei școli elementare suplimentare de 14 clase, dezvoltarea iluminării stradale și, mai presus de toate, întemeierea unui parc de sport și de recreare cu stadion și o piscină acoperită cu plajă în exterior, cu o investiție totală de 26.900.000 DM. În stadion, care poartă numele acestui primar astăzi, echipa de fotbal SV Lohhof desfășoară jocurile sale de acasă. [5]

În 1973, Le Crès (departamentul Hérault, Franța) a devenit prima comunitate parteneră. În același an, datorită așteptării unei creșteri mari al traficului de tren internațional și suburban, a fost finalizat un pod care conectează până astăzi cartierele Lohhof și Unterschleißheim în sudul comunei. El a fost denumit după orașul înfrățit francez. De asemenea trebuie menționat începutul construcției uzinei de apă în 1974. Din cauza acestor proiecte, comuna s-a îndatorat cu 13,2 milioane DM. Cu toate acestea, această sumă a fost degradată rapid, cauzat creșterii accentuate a veniturilor fiscale, ca urmarea creșterii rapide a populației precum prin așezarea crescută de companii. Cu punerea în funcțiune a gării de S-Bahn Unterschleißheim la 17 decembrie 1977, municipalitatea a primit o a doua stație feroviară.[6]

În contextul unei reforme administrative comunele Unterschleißheim și Lohhof au fost unite sub numele Unterschleißheim. Lohhof a rămas cartier. (1978)

Între anii 1979 și 1983, a fost amenajat în cursul excavării de pietriș pentru construcția autostrăzii A 192 de la München la Deggendorf în zona ariei de protecție al cartierului Riedmoos Lacul Unterschleißheim, un lac artificial astăzi foarte frecventat.[7]

În 1990, a fost încorporată localitatea Hollern, care aparținuse până atunci comunității vecine Eching.[8]

La 22 iulie 1999, consiliul municipal, prezidat de primarul Rolf Zeitler (CSU), a decis pe baza rezultatelor unui studiu de fezabilitate, punerea în aplicare a unui proiect pentru exploatarea energiei geotermale pentru comună. Acesta a fost primul de acest gen în districtul München și, astfel, un proiect de pionierat. La 28 iulie 2003, primul obiect, piscina „Aquariush”, a fost aprovizionată cu energie geotermică. Astăzi, toate instituțiile publice, precum și numeroase case și locuințe private beneficiază de această tehnologie ecologică.[9]

Unterschleißheim a primit numirea de oraș la 16 decembrie 2000.[10] Tot în acest an (22 iulie) a fost deschis parcul popular „Valentin” cu o suprafață de aproximativ 120 000 m2. În cinstea fostului primar Rolf Zeitler, care a murit la 21 ianuarie 2023, „Parcul Valentin“, la inițiativa căruia parcul fusese inaugurat, se va numi acum „Rolf-Zeitler-Park” (din 12 ianuarie 2024) - consiliul orașului a decis acest lucru într-o ședință specială și a anunțat-o la recepția de Anul Nou.[11]

Școala superioară de 12 sau 13 ani (FOS și BOS) a fost inaugurată oficial la 16 septembrie 2014, după predarea simbolică a cheii prin șeful de district Christoph Göbel.

După ce planul pentru construcția unui tunel pe sub linia de cale ferată München - Regensburg (Berlin, Praga) s-a spart din motive financiare, în luna februarie 2014, s-a început cu acea unui pasaj subteran pentru autoturisme, bicicliști și pietoni pentru o mai bună legătură de Lohhof cu Unterschleißheim, inclus parcul de afaceri, și în nordul orașului. La 13 iunie 2015, proiectul, care a costat 11,6 milioane de Euro, a fost inaugurat oficial.[12] Anterior, la 1 mai, piața în fața primăriei, reproiectată pentru 1,1 milioane de Euro, a fost predată cetățenilor cu prilejul zilei de sărbătoare.[13]

Astăzi, orașul constă din cinci cartiere: Hollern, Inhauser Moos, Lohhof, Lohhof Süd, Riedmoos și Unterschleißheim.

Economie și infrastructură

modificare

ICU

modificare
 
Administrația orașului

Inovative Comunity Unterschleißheim (ICU) este o rețea de companii inovatoare la nivel local, dar cu acoperire globală, care a fost înființată la 11 mai 2000 de către atunci primul primar Rolf Zeitler și firme renumite din Unterschleißheim și apropiere. Asociația oferă o rețea de viitor pentru întreprinzătorii de mâine. Scopul este de a promova locația de high-tech Unterschleißheim și schimbul de informații între companii. ICU e. V. este o platformă activă de promovare a activităților de afaceri prin cooperare la loc, precum și la nivel național și internațional. Principalele motive ale comunității sunt inovație, cooperare, valoare adăugată Laitmotivele ICU sunt inovație, cooperare, valoare adăugată.

Întreprinderi mari (selecție)

modificare
 
Baader Bank AG, centrala
 
Keller & Kalmbach, centrala
 
Autobuze moderne Solaris Alpino 8
 
Podul Le Crès
 
Noul pasaj subteran la Unterschleißheim

Hoteluri și pensiuni

modificare
 
Hotel-restauratul Alter Wirt (Hangiul vechi)
 
Hotel-restaurantul Brauereigasthaus
  • Hotel Alarun 2[28]
  • Alter Wirt (Hangiul vechi)[29]
  • Hotelul „Dolce”[30] Aici locuiește FC Bayern München mereu înainte de meciuri.
  • Star Inn Hotel München Nord[31]
  • Victor's Residenz-Hotel[32]
  • Brauerei Gasthaus Lohhof (Hotel-restaurantul al berării)[33]
  • Pension Christina[34]

Legături trafic

modificare
  • Linia S1 (S-Bahn), un tren rapid orășenesc: Freising sau Aeroportul München – München; stațiunile Lohhof și Unterschleißheim
  • Linia autobuz 215 - curs de dus-întors Lohhof S 1 sud - Unterschleißheim S 1 - Lohhof S 1 nord - Unterschleißheim S 1 - Lohhof S 1 sud - Unterschleißheim, trafic urban cu legătură pentru centrul comercial
  • Linia autobuz 219 - 1, Unterschleißheim – trafic urban și legătură cu metroul linia U6 spre gara metro Garching-Hochbrück în direcția Garching bei München, Garching-institutele de cercetări precum centrul universitar al Technische Universität München – München Fröttmaning (stadionul Allianz Arena) – cimitirul de nord cu o secțiune pentru creștini ortodocși cu biserică - Münchner Freiheit (Schwabing) - Universitatea München - Marienplatz (München) până la Clinicul Großhadern
  • Linia 693 (Lohhof – Kammerberg)
  • Autostrada A 92: München – Deggendorf, bifurcația Unterschleißheim
  • Autostrada A 99: Circuitul München (nord), bifurcația München-Neuherberg
  • Drumul național (Bundesstraße) B 13: München – Ingolstadt – Ansbach – Würzburg
  • Aeroportul München Franz Josef Strauß, de ajuns în circa 15 minute cu S 1 sau cu mașina

Învățământ

modificare
 
Școala medie, USH
 
Centrul pentru elevi cu deficiențe de vedere și orbi, în dos școala primară Michael Ende cu grădiniță

Educație populară

modificare
  • Biblioteca orășenească cu peste 44.000 de exemplare de carte și aproximativ 10.000 de medii audiovizuale precum și numeroase reviste și ziare
  • Colegiul poporal (Volkshochschule) pentru partea de nord a districtului München
 
USH la nord
 
Unterschleißheim la est
 
Parcul Lohwald
 
Parcul Rolf Zeitler 1
 
Parcul Rolf Zeitler 2
 
Lacul USH

Evoluția populației

modificare

Evoluția populației a luat o viteză razantă:[36][37][38]

Demografia în Unterschleißheim
An 1957196019701973197819821995200020062012201420152016
Populație 4.6335.3467.55311.51814.87117.86924.89425.63326.04627.55728.32928.69729.406

Orașe înfrățite

modificare

Bibliografie

modificare
  • Wolfgang Christoph: Die Unterschleißheimer, Chronik einer Bürgerschaft, Unterschleißheim, 1984
  • 1200 Jahre Unterschleißheim 785-1985; Eine Orts Chronik“, Editura F. Bruckmann KG, München 1985

Note

modificare
  1. ^ Primăria Unterschleißheim, statistici
  2. ^ Alle politisch selbständigen Gemeinden mit ausgewählten Merkmalen am 31.12.2018 (4. Quartal) (în germană), Statistisches Bundesamt[*][[Statistisches Bundesamt (German registration authority)|​]], accesat în  
  3. ^ „Parohia Sf. Ulrich”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Gemeinde Unterschleißheim (Hg.): „1200 Jahre Unterschleißheim 785-1985; Eine Orts Chronik“, Editura F. Bruckmann KG, München 1985, p. 19ff
  5. ^ Gemeinde Unterschleißheim: "1200 Jahre Unterschleißheim - Eine Ortschronik", Editura F. Bruckmann KG, München 1985, p. 82-83
  6. ^ Comuna Unterschleißheim: În română: „1200 ani Unterschleissheim - O cronică locală”, Editura F. Bruckmann KG, München 1985, pp 84-85, 150
  7. ^ Forum Unterschleißheim (ed.), autori: Wolfgang Christoph și alții: „Stadtbuch Unterschleißheim“, 2012, p. 589 pp.
  8. ^ Cronica
  9. ^ „Geotermia în Unterschleißheim” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  10. ^ StBA: Änderungen bei den Gemeinden Deutschlands, siehe 2000
  11. ^ Lohhofer- und Landkreisanzeiger, anul 69, nr. 3, din sâmbătă, 20 ianuarie 2024, pp. 1,3,6
  12. ^ Lohhofer & Landkreisanzeiger de sâmbătă, 20 iunie 2015, p. 1
  13. ^ Münchner Merkur nr. 100, sâmbătă/duminică, 2./3. Mai 1915, p. 36
  14. ^ Alphabet
  15. ^ arivis
  16. ^ Asentus
  17. ^ Atix
  18. ^ „Baader”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Baerlocher
  20. ^ „Gunnebo”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Froschmeier
  22. ^ HighPix
  23. ^ „ITBconsult”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ „NOKIA”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ vibrio
  26. ^ Xerabit
  27. ^ Zeo-Tech Zeolit
  28. ^ Alarun
  29. ^ Wirt - Hangiul vechi[nefuncțională]
  30. ^ „Dolce”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Star Inn”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Victor's”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Brauerei-Gasthaus
  34. ^ „Pensiune”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ </ FOS/BOS
  36. ^ Gemeinde Unterschleißheim (Ed.): „1200 Jahre Unterschleißheim 785-1985; Eine Orts Chronik“, Editura F. Bruckmann KG, München 1985, p. 142
  37. ^ „Populația Unterschleißheim”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Statistica Unterschleißheim, 31.12.2016”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare


Adus de la https://ro.wiki.x.io/w/index.php?title=Unterschleißheim&oldid=16210287