Teognis al Niceei
| Teognis al Niceei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Ocupație | preot  |
| Limbi vorbite | limba greacă veche |
| Funcția episcopală | |
Modifică date / text  | |
Teognis al Niceei (în greacă veche Θέογνις) a fost un episcop al Niceei în secolul al IV-lea, excomunicat după Sinodul Ecumenic de la Niceea pentru că nu a denunțat destul de convingător doctrina netrinitariană a preotului Arie.
El este cunoscut în istorie în calitate de participant la Sinodul Ecumenic de la Niceea din anul 325.[1][2][3] A fost unul dintre episcopii arieni prezenți la acel Sinod. A semnat, în cele din urmă, Crezul de la Niceea împreună cu ceilalți susținători ai arianismului, Zopyrus al Barcăi, Eusebiu al Nicomidiei și Maris al Calcedonului.[4][5][6][7] A fost exilat împreună cu ceilalți trei episcopi arieni.
Note
modificare- ^ Gelzer, Patrum Nicaenorum nomina, 231.
- ^ Lequien, Oriens Christ., II, 625: Gams, Series episcop., 462.
- ^ Gams, Series episcop., 462.
- ^ Mansi, Sacrorum conciliorum nova et amplissima collectio, op. cit., vol. IV, col. 1221 și 1367.
- ^ Edward Gibbon, The Decline and Fall of the Roman Empire, 1776-1788, cap. 21.
- ^ Jonathan Kirsch, God Against the Gods: The History of the War Between Monotheism and Polytheism, 2004.
- ^ Charles Freeman, The Closing of the Western Mind: The Rise of Faith and the Fall of Reason, 2002.
