Stephen Hawking
.svg){kind=small}
Stephen Hawking CH CBE FRS FRSA (n. , Oxford, Anglia, Regatul Unit – d. , Cambridge, Anglia, Regatul Unit) a fost un fizician englez, teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de matematică de la Universitatea Cambridge.
Biografie
modificareStudii
modificareStephen Hawking s-a născut în ziua în care se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei[27]. A făcut școala la St. Albans School (Hertfordshire) și la University College (Oxford). În 1962 - la vârsta de 20 de ani - obține titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde își începe activitatea didactică și științifică.
Lupta cu boala și infirmitatea
modificareÎn 1963, la vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a mușchilor. În urma unui examen medical, se constată o boală progresivă de neuron motor, afecțiune cunoscută sub numele de scleroză laterală amiotrofică. I se dau maximum 2 ani de trăit. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidității.Se căsătorește în 1965 cu Jane Wilde (divorțând ulterior, în 1995, după o separare ce dura din 1990), și va avea trei copii. Paralizia progresează și, cu timpul, devine complet imobilizat, își pierde vocea și este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat (conceput special pentru el de un prieten), care poate fi controlat cu mișcări ale capului și globilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut. Infirmitatea nu îl poate împiedica să își continue activitatea didactică și științifică. În 1995 se căsătorește din nou, cu Elaine Mason.
În data de 20 aprilie 2009, Universitatea Cambridge a declarat că Hawking este „foarte bolnav”, și a fost internat la spitalul Addenbrooke.[28] A doua zi s-a declarat că starea lui este stabilă, dar pentru observație și o recuperare integrală, este în continuare ținut la spital.[29] A decedat în locuința sa din Cambridge, pe data de 14 martie 2018.[30]
Activitatea științifică
modificarePrincipalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune, din momentul "marii explozii" inițiale ("The Big Bang") și întreprinde studii asupra relației dintre găurile negre din univers și termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negre au o durată de existență limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o "evaporare" treptată a acestora sub forma radiației Hawking. Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admițând că radiația se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informațional al găurilor negre. La Conferința Internațională asupra Relativității Generale și Gravitației din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis ideea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informații asupra întregii materii pe care au asimilat-o.
Foarte populare sunt cărțile sale de popularizare a științei, pentru nespecialiști: A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004), Einstein's dream, 1993 (Visul lui Einstein și alte eseuri), The Universe in a Nutshell, 2001 (Universul într-o coajă de nucă, 2004) și A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (O mai scurtă istorie a timpului).
În data de 1 octombrie 2009, Universitatea din Cambridge declară că: În joia aceasta celebrul fizician și cosmolog predă la celebra „Catedră Lucasiană de Matematică” a Universității.[31]
Stephen Hawking a construit un calculator la vârsta de șaisprezece ani, folosind piese de schimb.[32]
Premii și distincții
modificare- Fellow of the Royal Society din 1974
- ''Companion of the Order of the British Empire'' din 1982
- Medalia de Aur din partea ''Royal Astronomical Society'' 1985
- Premiul J. E. Lilienfeld de la ''American Physical Society'' 1999
- Medalia de aur Papa Pius al XII-lea, decernată de Vatican în 1975
- Membru al '''Academiei Pontificale de Științe''''' din 1986, deși teoriile sale nu sunt întru totul de acord cu interpretarea religioasă a creației lumii
- ''Premiul '''Wolf''' pentru Fizică, împreună cu Roger Penrose, în 1988
- Profesor de onoare al Instituto de Astrofísica de Canarias, în 2016[33][34]
Opere publicate în limba română
modificare- Teoria Universală (2014)
- Scurtă istorie a timpului (2004)[35]
- Visul lui Einstein și alte eseuri (2004)[36]
- Universul într-o coajă de nucă (2005)[37]
- O mai scurtă istorie a timpului (2007)[38]
- George și cheia secretă a universului, coautor Lucy Hawking (2009)[39]
- George și vânătoarea de comori în cosmos, coautor Lucy Hawking (2010)[40]
- George și Big Bangul, coautor Lucy Hawking (2000)
- George și codul indescifrabil (2014)
- George și luna albastra (2016)
- "Descifrarea Universului", coautor Lucy Hawking (2020) [41]
- Marele Plan (2012)
- Răspunsuri scurte la marile întrebări (2018)
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ grossman - The Erdös Number Project (în poloneză), accesat în
- ^ Properties of expanding universes
- ^ Genealogia matematicienilor
- ^ http://www.casinapioiv.va/content/accademia/en/academicians/ordinary/hawking.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.amphilsoc.org/memhist/search?creator=hawking&title=&subject=&subdiv=&mem=&year=&year-max=&dead=&keyword=&smode=advanced Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Notable Names Database
- ^ www.nasonline.org
- ^ http://www.damtp.cam.ac.uk/people/s.w.hawking/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Stephen William Hawking, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b Stephen Hawking, Autoritatea BnF
- ^ Stephen Hawking, Catalogo Vegetti della letteratura fantastica
- ^ Stephen William Hawking, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Stephen Hawking, GeneaStar
- ^ a b c Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în
- ^ „Stephen Hawking”, BBC News Online (în engleză), British Broadcasting Corporation, , accesat în
- ^ Stephen W. Hawking | abart (în engleză), The Fine Art Archive, accesat în
- ^ „Stephen Hawking, modern cosmology's brightest star, dies aged 76”, The Guardian (în engleză), The Guardian, , accesat în
- ^ a b ProDetLit
- ^ Ian Sample Science editor (), „Stephen Hawking, modern cosmology's brightest star, dies aged 76”, The Guardian (în engleză), The Guardian, accesat în
- ^ Stephen Hawking sera enterré au côté de Newton et Darwin à l'abbaye de Westminster (în franceză), , accesat în
- ^ a b Geni.com
- ^ Stephen Hawking op jeugdliteratuur.org (în limbă necunoscută),
- ^ „Stephen Hawking”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Site-ul editurii Humanitas: Stephen Hawking, notă biografică și cărți publicate în limba română
- ^ en Stephen Hawking 'very ill' in hospital - www.guardian.co
- ^ en Stephen Hawking expected to make full recovery - www.guardian.co
- ^ DP. „Omul de stiinta Stephen Hawking a decedat la varsta de 76 de ani”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ de Astrophysiker Stephen Hawking geht in Rente - www.heute.de[nefuncțională]
- ^ .Stephen Hawkins Biography.
- ^ „Stephen Hawking, Profesor Honorario en Canarias”.
- ^ „Director del IAC recuerda a brillante científico y a un luchador por la vida”.
- ^ Site-ul editurii Humanitas: Scurtă istorie a timpului, detalii carte
- ^ Site-ul editurii Humanitas:Visul lui Einstein și alte eseuri, detalii carte
- ^ Site-ul editurii Humanitas:Universul într-o coajă de nucă, detalii carte
- ^ Site-ul editurii Humanitas: O mai scurtă istorie a timpului, detalii carte
- ^ Site-ul editurii Humanitas: George și cheia secretă a universului, detalii carte
- ^ Site-ul editurii Humanitas: George și vânătoarea de comori în cosmos, detalii carte
- ^ Site-ul editurii Humanitas: "Descifrarea universului", detalii carte
Bibliografie
modificare- en Michael White, John Gribbin: Stephen Hawking - A life in science, Joseph Henry Press, Washington D.C., 2002, ISBN 0-309-08410-5 (accesată pe Google books la 22 august 2010)
- Stephen Hawking: Visul lui Einstein și alte eseuri (traducere și postfață de Gheorghe Stratan), ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2005, ISBN 973-50-1063-1
- Stephen Hawking, Leonard Mlodinow: O mai scurtă istorie a timpului (traducere și postfață de Gheorghe Stratan), Editura Humanitas, București, 2007, ISBN 978-973-50-1635-7
Lectură suplimentară
modificare- Hertog Thomas. Despre originea timpului : teoria fială a lui Stephen Hawking. București, Editura Vellant, 416 p., 2023 ISBN 978-606-980-222-9.
Hawking în enciclopedii
modificare- И.Г. Колчинский, А.А. Корсунь, Родригес, Астрономы, Киев, Наукова Думка, 1986
- Ю.А. Храмов, Физики, М., Наука, 1983
- Bol'shoi Rossiiskii Entsikopedicheskii Slovar, M., Izd-vo Drofa, 2009
- Hawking, Steven//Enciclopedia Universală Britannica, B.- Ch., Ed.Litera, 2010
Legături externe
modificare
- ro Stephen Hawking - Biography.name
- en Situl oficial Stephen Hawking
- en Publicații de Stephen Hawking - www.slac.stanford.edu[nefuncțională] la SPIRES
- Stephen Hawking la Internet Movie Database
- Cine e Stephen Hawking? 13 ianuarie 2009, Scientia.ro
- Stephen Hawking – geniul care l-a infruntat pe Dumnezeu, 27 septembrie 2010, Descoperă
- Stephen Hawking - Originea scandaloasa a Universului, 28 septembrie 2010, Descoperă
- Stephen Hawking. Zece maxime celebre, 4 septembrie 2010, Dan Arsenie, Evenimentul zilei
- La 70 de ani, Stephen Hawking, coboara din Univers Arhivat în , la Wayback Machine., 16 februarie 2012, George Cusnarencu, Revista Magazin
- en Stephen Hawking
- Viața lui Stephen Hawking, 3 martie 2015, PlayTech.ro