Status epilepticus
| Acest articol are nevoie de atenția unui expert în medicină. Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar dumneavoastră la îmbunătățirea articolului! |
| Status epilepticus | |
| Specialitate | neurologie epileptology[*]  |
|---|---|
| Clasificare și resurse externe | |
| ICD-9 | 345.3 |
| ICD-10 | G41 |
| ICD-11 | |
| eMedicine | emerg/554 article/908394 |
| MeSH ID | D013226 |
Modifică date / text  | |
Status epilepticus (SE) reprezintă o criză epileptică ce durează mai mult de cinci minute sau o serie de mai multe crize în decurs de cinci minute, fără ca persoana să își revină la normal între aceste momente.[1]
Simptome
modificareCrizele pot fi de tip tonico-clonic cu un tipar regulat de contracții și extensii a brațelor și picioarelor sau de tipul celor care nu include contracții, cum ar fi crize de absență sau crize parțiale complexe.[1] Status epilepticus reprezintă o afecțiune care pune viața pacientului în pericol, mai ales dacă tratamentul este amânat.[1]
Cauze și diagnostic
modificareStatus epilepticus poate apărea la acele persoane cu un istoric de epilepsie, precum și la aceia care au o problemă latentă a creierului.[2] Aceste probleme latente includ, printre altele, traume, infecții sau atacuri cerebrale.[2] Adeseori, diagnosticul implică verificarea glicemiei, o imagistică a capului, un număr de teste ale sângelui și o electroencefalogramă.[1] Crizele nonepileptice psihogene pot părea asemănătoare.[1] Printre alte afecțiuni ce par a fi SE se numără: hipoglicemia, disfuncții de mișcare, meningită și delir.[1]
Tratament și prognoză
modificareBenzodiazepinele reprezintă tratamentul inițial preferat, după care se administrează, de obicei, fenitoina.[1] Posibilele benzodiazepine includ lorazepam intravenos, precum și injecții intramusculare cu midazolam.[3] În cazul în care acestea nu sunt eficiente, un număr de alte medicamente pot fi utilizate, cum ar fi acidul valproic, fenobarbitalul, propofolul sau ketamina.[1] Intubația poate fi necesară pentru a ajuta căile respiratorii ale persoanei.[1] Între 10 și până la 30% dintre oamenii care suferă de status epilepticus mor în decurs de 30 de zile.[1] Cauza latentă, vârsta persoanei și durata crizei reprezintă factori importanți pentru rezultat.[2] Status epilepticus apare la până la 40 din 100.000 de oameni pe an.[2] Aceștia reprezintă aproximativ 1% dintre oamenii care ajung la departamentul de primiri urgențe.[1]
Referințe
modificare- ^ a b c d e f g h i j k Al-Mufti, F; Claassen, J (). „Neurocritical Care: Status Epilepticus Review”. Critical Care Clinics. 30 (4): 751–764. doi:10.1016/j.ccc.2014.06.006. PMID 25257739.
- ^ a b c d Trinka, E; Höfler, J; Zerbs, A (septembrie 2012). „Causes of status epilepticus”. Epilepsia. 53 Suppl 4: 127–38. doi:10.1111/j.1528-1167.2012.03622.x. PMID 22946730.
- ^ Prasad, M; Krishnan, PR; Sequeira, R; Al-Roomi, K (). „Anticonvulsant therapy for status epilepticus”. The Cochrane database of systematic reviews. 9: CD003723. PMID 25207925.
