Romanogobio

gen de pești

Romanogobio numiți popular porcușori este un gen de pești din familia ciprinidelor. A fost propus inițial ca un subgen al genului Gobio, dar ulterior a fost acceptat ca un gen valabil, datorită studiilor genetice. Include ciprinide de dimensiuni mici sau mijlocii, de obicei, bentonice, care trăiesc tipic în ape curgătoare.

Romanogobio
Porcușorul de nisip (Romanogobio kesslerii)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
Supraclasă: Osteichthyes
(neclasificat): Pisces
Clasă: Actinopterygii
Subclasă: Neopterygii
Infraclasă: Teleostei
Supraordin: Ostariophysi
Ordin: Cypriniformes
Suprafamilie: Cyprinoidea
Familie: Cyprinidae
Subfamilie: Gobioninae
Gen: Romanogobio
Bănărescu, 1961
Specii
Sinonime

Gobio

Etimologia

modificare

Romanogobio provine din latina, romano = român, România + gobius = porcușor, adică "porcușori din România"

Descrierea

modificare

Speciile din acest gen sunt foarte asemănătoare morfologic cu cele din genul Gobio. Au corpul alungit, ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi destul de mari (36-46 pe linia laterală). Toracele gol sau acoperit cu solzi. Gura în poziție inferioară sau subterminală; buza inferioară întreruptă la mijloc; la colțurile gurii se găsește câte o mustață. Spinii branhiali scurți, rari. Ochii sunt situați aproape de vârful capului. Dinții faringieni sunt biseriați, dispuși pe două rânduri, în număr de 2-3 pe rândul anterior și 5 pe cel posterior și sunt terminați într-un croșet evident. Tubul digestiv scurt. Vezica respiratorie nu este închisă într-o capsulă osoasă.

Înotătoarele ventrale își au originea puțin în spatele verticalei trase de la inserția primei radii a înotătoarei dorsale. Înotătoarea dorsală scurtă, cu 7-8 radii ramificate, începe puțin înaintea bazei înotătoarei ventrale. Începutul înotătoarei anale mai aproape de începutul înotătoarei ventrale decât de baza înotătoarei caudale. Înotătoarea anală scurtă, cu 6-7 radii ramificate.

Sistematica

modificare

Genul cuprinde 18 specii [1] și este larg răspândit în Europa de Est și Asia. În Europa este reprezentat de circa 13 specii, unele cu poziție sistematică incertă.

Specii din România

modificare

În România au fost identificate 5 specii

Specii din Republica Moldova

modificare

În Republica Moldova au fost identificate 4 specii

Bibliografie

modificare
  • Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1964.
  • George D. Vasiliu. Peștii apelor noastre. București : Edit. Științifică, 1959.

Legături externe

modificare