Radu Paisie

Radu Paisie (n.  ?, București, România – d. 1545, Alexandria, Egipt) cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș, a fost domn în Țara Românească: iunie 1535 - martie 1545.

Radu al VII-lea (Radu Paisie)
Domn al Țării Românești
Date personale
Născut	după 1495 București, România
Decedat	1545 Alexandria, Egipt
Părinți	Radu cel Mare Catalina Crnojević of Zeta[*][[Catalina Crnojević of Zeta (Princess consort of Wallachia)|​]]
Frați și surori	Radu de la Afumați Mircea Ciobanul Vlad al VII-lea Vintilă Radu al VI-lea Bădica
Căsătorit cu	Ruxandra Basarab
Copii	Pătrașcu cel Bun
Religie	creștinism ortodox[*]​
Ocupație	monarh
Limbi vorbite	limba română
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Dinastia Drăculeștilor
Domn al Țării Românești (1x)
Domnie	septembrie 1534 – noiembrie 1534
Predecesor	Vlad Vintilă
Succesor	Vlad Vintilă
Domn al Țării Românești (2x)
Domnie	12 iunie 1535 – februarie 1536?
Predecesor	Vlad Vintilă
Succesor	Banul Mărăcine
Domn al Țării Românești (3x)
Domnie	februarie 1536? – iunie 1539?
Predecesor	Banul Mărăcine
Succesor	Șerban din Izvorani
Domn al Țării Românești (4x)
Domnie	septembrie 1539 – începutul lui 1544
Predecesor	Șerban din Izvorani
Succesor	Laiotă Basarab
Domn al Țării Românești (5x)
Domnie	1544 – februarie 1545
Predecesor	Laiotă Basarab
Succesor	Mircea Ciobanul

Biografie

S-a născut în jurul anului 1500.

A fost fiul lui Radu cel Mare; călugăr și stareț la Mănăstirea Curtea de Argeș sub numele de Paisie, ca domn și-a luat numele de Radu, fiind ales de boieri.

În 1538 - 1540, turcii au ocupat Brăila, pe care o transformă împreună cu ținutul din jur, în raia în 1541. La 7 ianuarie 1543 a încheiat cu arhiducele austriac Ferdinand o alianță prin care își promiteau ajutor reciproc împotriva turcilor, urmând ca Radu Paisie să-i furnizeze știri despre mișcările dușmanului. La 1544 boierii pribegi în fruntea cărora se aflau Laiot și Stroe, l-au atacat și au încercat să-l alunge, însă au fost învinși. A fost înlăturat de pe tron de fratele său (după tată) Mircea Ciobanul în martie 1545. Turcii l-au exilat în Egipt, unde a și murit. Se crede că este înmormântat într-o biserică din Alexandria în Egipt. Era un om pios care se îngrijea de cele bisericești, terminând mitropolia din Târgoviște și clădind mănăstirile Mislea din Prahova, Cosoteni din Teleorman si Valea din Țițești.

Legături externe

• (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
• Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
• (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
• Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [1]
• Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [2]
• Un nume călugăresc într-un pomelnic domnesc Arhivat în 15 martie 2014, la Wayback Machine., 19 iunie 2012, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina

Predecesor: Vlad Vintilă	Domn al Țării Românești 1534	Succesor: Vlad Vintilă
Predecesor: Vlad Vintilă	Domn al Țării Românești 1535 – 1536	Succesor: Banul Mărăcine
Predecesor: Banul Mărăcine	Domn al Țării Românești 1536 – 1539	Succesor: Șerban din Izvorani
Predecesor: Șerban din Izvorani	Domn al Țării Românești 1539 – 1544	Succesor: Laiotă Basarab
Predecesor: Laiotă Basarab	Domn al Țării Românești 1544 – 1545	Succesor: Mircea Ciobanul