Prințesa Caroline Reuss de Greiz
| Caroline Reuss de Greiz | |
| Mare Ducesă de Saxa-Weimar-Eisenach | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Caroline Elisabeth Ida Reuss |
| Născută | 13 iulie 1884 Greiz[1] |
| Decedată | (20 de ani) Meiningen[1] |
| Înmormântată | Weimar Fürstengruft |
| Părinți | Heinrich al XXII-lea, Prinț Reuss de Greiz Prințesa Ida de Schaumburg-Lippe |
| Frați și surori | Heinrich al XXIV-lea Princess Emma Reuss of Greiz[*] Princess Marie Reuss of Greiz[*] Hermine Reuss Princess Ida Reuss of Greiz[*]  |
| Căsătorită cu | Wilhelm Ernest, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Imperiul German |
| Religie | Protestantism |
| Ocupație | politiciană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | prințesă Grand Duchess[*] |
| Familie nobiliară | Casa de Reuss Casa de Saxa-Weimar-Eisenach |
| Mare Ducesă de Saxa-Weimar-Eisenach | |
| Domnie | 30 aprilie 1903 – 17 ianuarie 1905 |
Modifică date / text  | |
Prințesa Caroline Reuss de Greiz (Caroline Elisabeth Ida; 13 iulie 1884 – 17 ianuarie 1905) a fost prima soție a lui Wilhelm Ernest, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach.[1]
Biografie
modificarePrimii ani
modificareCaroline a fost fiica Prințului Heinrich XXII și a soției acestuia, Prințesa Ida de Schaumburg-Lippe, fiica lui Adolf I, Prinț de Schaumburg-Lippe. Mama ei a murit în 1891 și tatăl ei în 1902. A avut un singur frate care a atins vârsta adultă dar care era incapabil de guvernare din cauza unei boli fizice și mentale cauzată de un accident în copilărie. După moartea tatălui ei, puterea a trecut vărului ei. Sora ei mai mică a fost Hermine Reuss, care mai târziu s-a căsătorit cu fostul împărat Wilhelm al II-lea al Germaniei ca a doua lui soție.
Căsătorie
modificare
Logodna dintre Prințesa Caroline și Wilhelm Ernst, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach din 1901, a fost anunțată la 10 decembrie 1902.[2] La 30 aprilie 1903, la Castelul Buckeburg (casa unchiului ei), a avut loc căsătoria.[3] Caroline a fost împotriva acestei căsătorii; până în ultima secundă ea a încercat să dea înapoi și a fost convinsă aproape cu forța de împăratul Wilhelm al II-lea și împărăteasa Augusta Viktoria.[4] Caroline a purtat o rochie albă de satin împodobită cu dantele; verii ei, Prințul George de Schaumburg-Lippe și Prințul Henry XIV de Reuss, ca și mama lui Wilhelm Ernest, Prințesa Pauline de Saxa-Weimar-Eisenach, au participat la nuntă.[3] De asemenea, au participat verișoara lui, regina Wilhelmina, și soțul ei, Prințul Hendrik.[5]
Mariajul a fost unul nefericit, Caroline găsind rigida etichetă de la curtea Weimar ca fiind intolerabilă. În general, curtea era considerată a fi una dintre cele mai sufocante din Germania.[4]
Caroline a cauzat un scandal refugiindu-se în Elveția; soțul ei a urmat-o curând, făcând înțeles că ea nu a fugit din această căsătorie ci a încercat pur și simplu să se îndepărteze de anturajul ei de la Weimar.[4][6] În cele din urmă s-a întors însă sănătatea ei a fost afectată și a căzut în melancolie. A murit după optsprezece luni de căsătorie, la 17 ianuarie 1905, în circumstanțe misterioase.[4] Cauza oficială a decesului a fost pneumonia; alte surse sugerează suicidul.[4] Cuplul nu a avut copii. Ea a fost ultimul membru al Casei de Saxa-Weimar care a fost înmormântat la Weimar Fürstengruft, cripta familiei regale. Mai târziu Wilhelm Ernest s-a căsătorit cu Prințesa Feodora de Saxa-Meiningen și a avut copii.
Note
modificare- ^ a b c Lundy, Darryl. „The Peerage: Karoline Prinzessin Reuss zu Greiz”. Accesat în .
- ^ „Ruler of Saxe-Weimar to Wed”, The New York Times, Berlin,
- ^ a b „Saxe-Weimar'S Ruler Married”, The New York Times, Berlin,
- ^ a b c d e „Sad Fate of Two Grand Duchesses”, The Washington Post,
- ^ „Ruler of Saxe-Weimar Weds To-day”, The New York Times, Bueckeburg,
- ^ „Deserted Her Palace”, The Washington Post, Berlin,