Științifico-fantasticul (numit și știință-ficțiune, SF sau science-fiction, din engl. science fiction este un gen artistic prezent cu precădere în literatură și cinematografie, a cărui temă principală este impactul științei și tehnologiei asupra societății și persoanelor.
Genul literar științifico-fantastic mai este cunoscut și sub denumirea de „literatură de anticipație” sau „literatură științifico-fantastică”.
În general se folosesc două abrevieri pentru „științifico-fantastic”: SF/S.F. și sci-fi. SF sau S.F. sunt abrevierile cele mai folosite de către scriitorii acestui gen și de către fani. Pe de altă parte termenul englez sci-fi (propus de Forrest J. Ackerman în 1954) a crescut foarte mult în popularitate și este astăzi mult mai folosit în presa scrisă, cu toate că unii scriitori de științifico-fantastic nu sunt de acord cu folosirea lui.
Jules Verne a spus, într-un interviu că „drumul pe care merge el (H. G. Wells) se deosebește radical de al meu”?
Interviul a fost acordat ziaristului englez Charles Dowburn în 1904, ca reacție la scrierile unui critic, care, după apariția romanului Mașina timpului afirma că „Dl. Wells se anunță ca un Jules Verne englez”.
Jules Verne a mai afirmat în interviu că „În vreme ce eu caut să pornesc de la lucruri verosimile și în principiu posibile, Wells născocește pentru actele de bravură ale eroilor săi procedee din cele mai incredibile. Așa, de exemplu, dacă vrea să-și arunce eroul în spațiu, el inventează un metal fără greutate...”
La rândul său, H. G. Wells scria în prefața volumului „Seven famous novels” apărut în Statele Unite în 1934 că „...aceste povestiri au fost comparate cu opera lui Jules Verne și a existat, într-o vreme, o tendință a criticilor literari de a mă numi un Jules Verne englez. Dar, între anticipațiile marelui francez și fanteziile mele nu există nicio înrudire. Opera lui se referă aproape întotdeauna la posibilitățile electrice de invenție și descoperire și cuprinde unele previziuni remarcabile... Povestirile mele ... nu-și propun să relateze lucruri posibile; ele sunt încercări ale imaginației într-un domeniu complet deosebit...”
Inteligențe străine care ar explora Sistemul Solar cu imparțialitate, ar nota foarte probabil despre Soare acestea: Steaua X, clasă spectrală G0, 4 planete plus pulbere stelară." (citatul este de obicei preluat sub forma "Jupiter plus pulbere stelară.")
În articolul "By Jove!" din View from a Height (1963).
Voi fi ținut minte pentru trilogia Fundației și pentru cele Trei Legi ale Roboticii. Nu vreau să fiu ținut minte pentru nici o carte, pentru nici un grup de cărți. Orice am scris poate fi atins sau chiar depășit de ceea ce altcineva va face. Totuși cantitatea, calitatea și varietatea nu pot fi duplicate de nimeni. Asta este ceea ce vreau eu să fie ținut minte.
Concepția artistului Les Bossinas '1989 asupra misiunii Marte
Colonizarea spațială (așezări spațiale, habitate spațiale) reprezintă crearea unui habitat uman autonom (auto-suficient) în afara Terrei și constituie obiectivul de lungă durată al agențiilor spațiale, scopul suprem al programelor spațiale, așa cum spunea în 2005 Michael D. Griffin, administrator NASA.
William Ford Gibson (n. 17 martie1948) este un scriitor canadian de origine americană. Romanele lui de ficțiune speculativă i-au atras numele de "profetul întunecat" al genului cyberpunk. Gibson a inventat termenul de "cyberspațiu" în povestirea sa "Burning Chrome" (1982) și a popularizat conceptul mai târziu în romanul său de debut, Neuromancer (1984). Închipuindu-și cyberspațiul, Gibson a creat o iconografie a erei informaționale înainte de apariția Internet-ului în anii '90.[2] Tot lui Gibson i se datorează prezicerea apariției programelor de reality-tv și stabilirea conceptelor de bază a dezvoltării mediilor virtuale precum jocurile video și World Wide Web.
Pentru că familia lui s-a mutat foarte des în timpul copilăriei lui, Gibson a devenit un adolescent timid și izolat, care prefera să citească science-fiction. După ce și-a petrecut adolescența într-un internat privat din Arizona, Gibson a evitat recrutarea în armată pe timpul războiului din Vietnam emigrând în Canada în 1968, unde a devenit preocupat de contracultură și, după ce s-a stabilit în Vancouver, a devenit scriitor profesionist. Și-a păstrat cetățenia dublă. Primele lucrări ale lui Gibson tratează un viitor apropiat sumbru, povestirile lui analizând efectele ciberneticii și rețelelor de calculatoare asupra oamenilor – o "combinație între calitatea slabă a vieții și calitatea înaltă a tehnicii ". Povestirile i-au fost publicate în revistele populare de science fiction. Temele, decorurile și personajele dezvoltate în aceste povestiri culminează în primul său roman, Neuromancer, care a avut un mare succes atât din partea criticii cât și a cititorilor, declanșând practic mișcarea literară cyberpunk.
^Cu text aldin sunt articolele dezvoltate peste 10 KB
.png){kind=small}
