Portal:România în Primul Război Mondial/Proiect/Discuții tehnice/Arhiva 2016

Logo

1. Aș dori să fie schimbată imaginea generică de puzzle de la Format Portal, cu imaginea alăturată, care să devină și logo-ul proiectului.

 Rezolvat. Numele paginii trebuie să conțină numai litere mici cu excepția primei litere.--Strainu (دسستي‎)  24 aprilie 2016 10:40 (EEST)

E OK. Mulțumesc! --Macreanu Iulian

2. La paginile din secțiunea Imaginile războiului a Portalului (care se schimbă zilnic), ex. Portal:România în Primul Război Mondial/Imaginile războiului/30 - imaginile au dimensiune fixă, ceea ce generează probleme la afișarea pe diferite dispozitive și la diferite rezoluții. Aș dori ca ele să fie afișate la o dimensiune relativă, ceva de genul 95% din lățimea casetei. --Macreanu Iulian (discuție) 23 aprilie 2016 22:28 (EEST)

Ceva de genul ăsta cred. Dar dintr-un motiv oarecare mie nu mi se actualizează imaginea în portal, așa că nu pot să verific. Mai încerc.--Strainu (دسستي‎)  24 aprilie 2016 10:50 (EEST)

Am testat cu imaginile de la 27 (cea curentă) la 30. Din ce îmi dau eu seama codul respectiv afișează imaginea la 95% din dimensiunea ei nu la 95% din dimensiunea paginii. Dacă îilas parametrul thumb fără altă valoare dimensionează imaginea la 955 din 180px. La celelalte le-am pus dimensiunea de 350px și văd că se afișează mai bine - cel puțin imaginea curentă. Mai așteptăm și mai vedem. --Macreanu Iulian

Așa cum e acum e bine? Se mai poate lucra la textul de sub imagine pentru a îl face să semene mai mult cu versiunea veche, dar cred că așa se obține rezultatul cel mai OK pentru toate ecranele. Modificările sunt aici.--Strainu (دسستي‎)  26 aprilie 2016 21:25 (EEST)

Da, e OK. Am modificat următoarele 7 imagini și o să le urmăresc cum se încarcă. --Macreanu Iulian

Cred că am rezolvat-o. Am scos parametrul „frameless” care producea o pixelare și o pierdere a rezoluției imaginii, făcând-o neclară. Acum se afișează bine. O să trec să le modific pe toate. --Macreanu Iulian

Sarcini pentru roboți

1. Crearea unor schelete de articol pentru brigăzi (circa 60 de articole) și regimente (circa 120 articole). Acestea vor avea o structură standard pe care o pot crea eu, iar datele specifice fiecărui articol pot să le pun într-un fișier .xls sau .doc, dacă e convenabil. --Macreanu Iulian (discuție) 23 aprilie 2016 22:28 (EEST)

XLS e OK. Fiecare linie ar trebui să fie un articol și fiecare coloană valoarea (în wikitext) unui element care se schimbă. De asemenea, modelul ar trebui să conțină deja indicații despre unde trebuie introduse coloanele. Prima coloană trebuie să conțină numele articolului.

De exemplu, dacă modelul de articol e

'''{A}''' este {B}

în Excel vom avea:

• coloana A: Brigada 3 mecanizată (acesta va fi și titlul)
• coloana B: o brigadă--Strainu (دسستي‎)  24 aprilie 2016 10:58 (EEST)

O să pun aici un schelet de articol și parametrii care sunt variabili ca să poți să-mi spui modul cum ar trebui să arate în fișierul .xls. După aceea trimit fișierul .xls --Macreanu Iulian

2. Introducerea imaginilor miniatură la secțiunile Decorații (după modelul de la Eremia Grigorescu) ale articolelor despre comandanții militari. Imaginile se găsesc [1]. --Macreanu Iulian (discuție) 23 aprilie 2016 22:28 (EEST)

Nu toate fișierele au aceeași structură (unele sunt 1 - Nume fara ghilimele mini.png, altele cu cratimă între nume și mini). Aș avea nevoie de o uniformizare a numelor sau de echivalența articol despre decorație - nume fișier.--Strainu (دسستي‎)  24 aprilie 2016 10:58 (EEST)

O să mă gândesc la o variantă. --Macreanu Iulian

Aveți vreo soluție aici? Dacă există articole despre fiecare din decorații aș putea să fac potrivirea imagine-nume pe baza lor. Dacă nu, o să fie mai greu.--Strainu (دسستي‎)  14 mai 2016 17:33 (EEST)

Mă gândesc că poate e posibilă o simplă înlocuire de text. Cava de genul:

- caută în secțiunea ==Decorații==

- înlocuiește:

Ordinul „Coroana României” cu Ordinul „Coroana României”

Ordinul „Steaua României” cu Ordinul „Steaua României”

Medalia „Avântul Țării” cu Medalia „Avântul Țării”

Medalia Bărbăție și Credință cuMedalia Bărbăție și Credință

Medalia „Serviciul Credincios” cu Medalia „Serviciul Credincios”

Ordinul „Mihai Viteazul” cu Ordinul „Mihai Viteazul”

Crucea „Regina Maria” cu Crucea „Regina Maria”

Dacă nu e posibil, o lăsăm pe mai târziu. --Macreanu Iulian

Da, e posibil, problema era să am asocierile. O să le fac și pe astea în acest weekend.--Strainu (دسستي‎)  14 mai 2016 22:03 (EEST)

S-a făcut.--Strainu (دسستي‎)  14 mai 2016 22:33 (EEST)

Articol cadru regiment de infanterie

Nume regiment 1916-1918
Activă	14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918
Țară	Romania
Ramură	Forțe de uscat
Tip	Infanterie
Mărime	2.500-3.000 oameni (la mobilizare)

Nume regiment a fost o unitate de nivel tactic din rezerva armatei permanente, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților de infanterie din cercul de recrutare Nume cerc, din cadrul Nume comandament.Referința Regimentul a făcut parte din organica Nume brigadă articulat. La intrarea în război, Nume regiment a fost comandat de grad articulat Nume comandant. Nume regiment a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.

== Participarea la operații ==
===Campania anului 1916===
===Campania anului 1917===
== Comandanți ==
== Referințe și note ==

== Bibliografie ==

• Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
• Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
• Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
• ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1941
• ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
• ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
• ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
• ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

== Vezi și ==

• Participarea României la Primul Război Mondial
• Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
• Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)

Dacă mergem pe varianta aceasta, eu am identificat următoarele coloane necesare:

1. Nume articol
2. Nume regiment
3. Nume regiment la pace
4. Nume brigadă
5. Nume brigadă articulat
6. Grad
7. Grad articulat
8. Nume comandant
9. Nume garnizoană

Restul e parte fixă. Dacă e Ok trec la făcut .xls-ul. --Macreanu Iulian

Da, e OK. Din păcate eu n-o să am timp de făcut articole până după 10 mai.--Strainu (دسستي‎)  24 aprilie 2016 18:16 (EEST)

Nu e o problemă suntem în grafic. Termenul dorit ar fi 15 august 2016. Petrecere frumoasă pe unde mergi, între timp am să fac și eu fișierele sursă. --Macreanu Iulian

Eu m-am întors, dacă aveți datele mă pot apuca de muncă--Strainu (دسستي‎)  13 mai 2016 00:45 (EEST)

OK. Am pus fișierul cu primele 40 de regimente [2]. Sper să fie bine făcut. Dacă merge continuu și pentru celelalte, unde mai trebuie să fac niște ajustări minore ținând de specificul lor. --Macreanu Iulian

@Macreanu Iulian: Gata, vedeți la Categorie:Unități militare române din Primul Război Mondial. Vă rog să le verificați și să faceți modificări în model direct aici. Dacă e nevoie de mai multe câmpuri, nicio problemă, ne adaptăm.--Strainu (دسستي‎)  14 mai 2016 17:31 (EEST)

@Strainu:Excelentă treabă! Transmite-i felicitările mele lui Strainubot :). O să le fac și pe celelalte printre picături și le trimit săptămânile viitoare. --Macreanu Iulian

@Strainu:Am modificat șablonul pentru a fi folosit la articolele pentru regimentele 41-80. Fișerul .xls e aici. --Macreanu Iulian

 Rezolvat--Strainu (دسستي‎)  21 mai 2016 22:37 (EEST)

Mulțumesc! Mă opresc deocamdată aici cu regimentele de infanterie și trec la brigăzi și apoi la regimentele principale de artilerie și cavalerie. --Macreanu Iulian

Articol cadru brigadă infanterie

Nume brigadă 1916-1918
Activă	14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918
Țară	Romania
Ramură	Forțe de uscat
Tip	Infanterie
Mărime	6.000-8.000 militari (la mobilizare)
Garnizoana
Comandanți
Comandanți notabili	Generalul Notabil

Nume brigadă a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Nume brigadă din armata permanentă. Din compunerea brigăzii făceau parte Regimentul 1 și Regimentul 2. Brigada a făcut parte din organica Nume divizie, fiind dislocată la pace în garnizoana Garnizoana. La intrarea în război, Nume brigadă a fost comandată de Grad articulat Comandant. Nume brigadă a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.

== Participarea la operații ==
===Campania anului 1916===
===Campania anului 1917===
== Comandanți ==
== Referințe și note ==

== Bibliografie ==

• Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
• Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
• Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
• ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1941
• ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
• ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
• ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
• ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

== Vezi și ==

• Participarea României la Primul Război Mondial
• Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
• Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)

@Strainu: Am făcut șablonul necesar a fi folosit la articolele pentru brigăzile 1-20. Fișerul .xls e aici. --Macreanu Iulian

 Rezolvat--Strainu (دسستي‎)  2 iunie 2016 22:32 (EEST)

Articole care au introdus formatul de trimitere la Portal

Cum aș putea afla care sunt articolele care au introdus formatul de trimitere la Portal? Eu am o evidență „manuală”, dar mi-ar fi folositoare o astfel de situație, pentru verificare și o evidență mai clară a tuturor articolelor legate de proiect. Căci pe măsură ce se mărește, e tot mai greu de luat la puricat articol cu articol. --Macreanu Iulian

Pagini care conțin legături spre „Portal:România în Primul Război Mondial” --> Vă poziționați pe pagina în cauză și accesați din submeniul din stânga „Trusa de unelte” linkul „Ce trimite aici”. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 26 aprilie 2016 16:29 (EEST)

Mulțumesc! E ceea ce îmi trebuia. --Macreanu Iulian

Format:Participarea României la Primul Război Mondial

Cred că Format:Participarea României la Primul Război Mondial a devenit caduc odată cu dezvoltarea portalului. Propun scoaterea lui la pensie. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 14 mai 2016 17:31 (EEST)

Mai așteptăm puțin. Formatul e util, dar va trebui să regândim ce conținut îi punem. În principiu, vor mai trebui create o serie de formate „parțiale” - gen armamentul AR în WWI, comandanți din WWI etc. - iar cel prezent trebuie să fie unul „centralizator”. Din experiența mea de până acum, am văzut că formatele ies cel mai bine după ce s-a adunat deja o anumită cantitate de articole din domeniul respectiv. --Macreanu Iulian

Format:Unitățile militare ale Armatei României în Primul Război Mondial

1. Unde ar trebui inserat oare Serviciul sanitar al Armatei în Format:Unitățile militare ale Armatei României în Primul Război Mondial ? Pare că la „Specialități” sub „Regimente”.
2. Am dat peste ceva despre Serviciul Aerofotografic sau cam așa ceva, dar nu mai țin minte denumirea corectă și nici dacă includea sau nu observatorii aerieni. Unde ar trebui oare inserat linkul în format și cum ar trebui să sune denumirea paginii ?
   • Nu-și are locul aici. Formatul respectiv conține doar unitățile. Serviciul sanitar a făcut parte din MCG, vezi Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)#Marele Cartier General. Poate într-un eventula format Marele Cartier General în PRM.
3. Nu am găsit deocamdată ceva fezabil despre Aerostație și modul de organizare, după cum nu am găsit deocamdată ceva fezabil despre Artileria antiaeriană.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 14 mai 2016 17:34 (EEST)
   • Le pun eu. Le am pe undeva dar trebuie să le caut. --Macreanu Iulian

Activități offline?

Se au în vedere și ceva activități offline (întâlniri de editare, concursuri etc.)? Ar putea fi metode bune de îmbunătățire în special a articolelor de nivel 4 și 5. Pe partea de finanțare, pot ajuta cu obținerea de granturi de la Fundația Wikimedia.--Strainu (دسستي‎)  18 mai 2016 17:23 (EEST)

Știu și eu ? La urma urmei când sunt 2 se cheamă grup, când sunt 3 se cheamă conspirație... Deocamdată din păcate suntem doar în stadiul de conspirație. Eu aș vrea să conspir la un concurs wikipedistic cu subdomenii - legat de temă (am mai zis-o), părerea mea fiind că o astfel de întrecere ar putea fi un mijloc de "dezghețare" a relațiilor dintre proiect și ceilalți colegi wikipediști.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 19 mai 2016 19:04 (EEST)

Din experiențele mele anterioare am învățat că un concurs pe ro-wiki nu prea mai e un stimulent la scris, chiar dacă se oferă premii materiale. Cred totuși că un concurs de scriere promovat în exterior, pe rețelele sociale și eventual pe blogurile de specialitate - obligatoriu cu premii, va atrage cu siguranță potențiali editori. Condițiile trebuie să fie simple, clare și domeniile bine definite. Ca primă urgență ar fi:

• un concurs de traduceri a articolelor referitoare la armamentele folosite
• un concurs cu tema „Localitatea X în PRM”, unde să creaăm o pagină în care fiecare concurent să introducă o secțiune referitoare la localitatea aleasă. La final vom selecta ce merită păstrat și unde poate fi folosit
• un concurs pe tema „PRM reflectat în cultură”

O altă direcție de acțiune ar fi să încercăm să realizăm ceva inter-conexiuni cu cei care realizează o serie de proiecte similare. Mă gândesc de pildă la site-ul Marele Război - care are doar conținut imagistic și poate am reuși să ajungem la un agrement să facă trimitere la partea text corespuzătoare de la ro-wiki, Europeana, Muzeul Militar Național, Cultul Eroilor etc. Dar mai întâi trebuie să le putem dovedi că avem un proiect serios.

Chestia cu "dezghețarea" nu am înțeles-o (ce sau cine a produs „înghețul” și în ce constă acesta?), o iau cu titlu de inventar. --Macreanu Iulian

„Dezghețare” trebuie luat în sens generic, legat de stimularea unui eventual interes în sensul de a participa cu articole. Eu îl văd ca pe un proiect "de țară", de exemplu.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 30 mai 2016 22:14 (EEST)

OK. Dar suntem prea mici și prea puțini pentru așa ceva. La noi toată lumea vrea să facă doar proiecte grandioase, care de regulă încep cu surle și se dezumflă imediat. Mie îmi plac cele mici, care au și cap și coadă. Nu cred într-un proiect de țară universal, ci într-o țară construită din 22 de milioane de proiecte individuale duse la bun sfârșit. Dacă facem fie și numai ce putem noi face, tot e destul. --Macreanu Iulian

Concursul de traduceri pare foarte potrivit pentru un prim atelier ca cel din Chișinău. Începem cu atelierul și îl lăsăm să continue o lună sau facem mai multe, în diferite locuri.

"Localitatea X în PRM" (hehe, interesant acronim) pare o ocazie de copiat din diverse monografii, nu știu dacă ne putem asuma riscul ăsta.

Europeana există prin partenerii din România, deci tot cu cineva de aici trebuie vorbit. La ce vă referiți când spuneți să "avem un proiect serios"? Din experiența mea de la WLM, e preferabil să începi devreme discuțiile pentru a avea timp să te adaptezi la cerințele partenerilor. Din partea noastră principala problemă e administrarea banilor. Fundația Wikimedia oferă granturi și pentru persoane fizice, dar există și problema impozitelor, de aceea e preferabil ca administrarea finanțelor să fie făcută de un ONG.--Strainu (دسستي‎)  2 iunie 2016 21:58 (EEST)

Concurs de traduceri din Ro în engleză sau alte limbi, sau invers ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 17 iunie 2016 14:07 (EEST)

O întrebare foarte bună! Cred că Macreanu Iulian se referea la traduceri din alte limbi, pentru că vorbea de armamente, unde en.wp e bine acoperită, dar putem să luăm în considerare și direcția inversă.--Strainu (دسستي‎)  17 iunie 2016 14:16 (EEST)

Că tot vorbeam de parteneri instituționali, se înviințează „Departamentul Centenar” [3] (p. 6)--Strainu (دسستي‎)  17 iunie 2016 13:34 (EEST)

1. Mă refeream la traduceri din engleză în română dar nu e rea nici ideea de a traduce articolele noastre cele mai reprezentative în engleză și franceză. Apropo de traduceri, după dezvoltarea portalului am observat o creștere semnificativă a traducerilor articolelor legate de România în PRM, atât în engleză cât și în alte limbi mai exotice (japoneză, rusă, croată etc.). Merită menționate traducerile din varianta croată, unde utilizatorul Myrkozg a tradus o mare parte din articolele dedicate generalilor români din PRM. Cred că aceasta dovedește faptul că a meritat efortul de a dezvolta portalul.

2. Din păcate, de partea cu colaborarea inter-instituțională eu cel puțin nu prea mai am cum să mă ocup, din motivele arătate mai jos.

3. Referitor la un posibil concurs "Localitatea X în PRM" cred că ar merita asumat riscul menționat, în sensul în care articolele vor fi scrise ca secțiuni ale unei pagini de concurs - nu ca pagini de sine stătătoare, urmând ca doar informațiile relevante să fie trecute ulterior la paginile localităților respective. Cred că nu riscăm astfel să stricăm nimic. Pe de altă parte, câștigul ar putea fi mare, pentru că efectiv doar în acele mici monografii locale ar putea fi găsite date relevante, în special despre localitățile mici ale României. --Macreanu Iulian

Format

Mi-a trăznit astăzi prin cap că ar fi bine să existe măcar un articol și despre unitățile cu o proporție semnificativă de etnici români din Armata Austro-Ungară, dacă nu cumva optim ar fi câte un articol pentru fiecare regiment (unitate). Nu au fost prea fost multe, astfel că nu ar fi chiar un capăt de țară. O părere despre rostul acestui lucru și - eventual o idee de titlu pentru format ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 19 mai 2016 19:10 (EEST) P.S. Un titlul pentru format ar putea fi „Unități militare cu etnici români în Armata Austro-Ungară”, dar poate e prea lung.

Wikipedia în limba germană are un articol detaliat cu toate regimentele din armata austro-ungară, inclusiv proporția militarilor de diferite naționalități și garnizoanele de dislocare. Cred că se poate scoate cu ușurință o listă bună cu ce ne trebuie. Poate se oferă cineva cu o traducere că nu e cine știe ce greutate. --Macreanu Iulian

Reminder

• Odată la un secol se întâmplă treaba asta, așa că

„poate că nu ar fi rău să punem o legătură directă către portal pe pagina principală, fapt care ar ușura foarte mult navigarea cititorilor interesați de această problematică.”

—M. I.

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 mai 2016 17:40 (EEST)

Nu am uitat dar cred că legătura ar trebui pusă atunci când proiectul va fi ajuns într-o stare suficient de decentă pentru a o justifica. Evaluarea mea e că dacă mergem normal, la 15 august 2016 am putea să lansăm promovarea. Cu două condiții „must”: portalul și articolul de fond finalizate și, pe cât posibil, evaluate. Trebuie să facem lucrurile temeinic, căci concurența va fi mare la momentul acela. Nu avem de ce să ne grăbim, important să-l ducem cu bine la capăt. La urma urmei, aniversările trec, proiectul rămâne.--Macreanu Iulian

Ajutor încărcări imagini

Pun aici ce am constatat încărcând imagini la Commons, legate de WWI:

• Am folosit peste tot pe unde s-a putut {{PD-1923}}, la care am adăugat {{PD-Romania}} sau echivalentele corespunzătoare ale altor țări, dat fiind că fotografia a fost făcută în Ro sau în țările respective
• La unele țări am adăugat suplimente, de exemplu: {{PD-Italy}} + (explicații necesar supliment), cum ar fi {{PD-1996|IT}}

Am mai văzut folosite:

• {{PD-US}} în loc de {{PD-1923}}
• {{PD-EU-no author disclosure}}

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 mai 2016 18:05 (EEST)

Bună idee, am început și eu să le pun, până nu se trezește vre-un ignorant să le propună pentru ștergere, fără a înțelege că au trecut 100 de ani de când au fost realizate. --Macreanu Iulian (discuție) 30 mai 2016 22:50 (EEST)

În general m-am ferit să încarc imagini la care nu se găsesc date din surse rezonabile, care să precizeze pe cât posibil datele cerute la Commons (așa ceva se găsește în general în bibliotecile digitale). O mențiune merită făcută pentru siteurile de licitații, unde în general se găsesc suficiente date (a căror veridicitate poate fi analizată destul de frecvent) și, imaginile sunt astfel achiziționate încât sunt vizibile datele de identificare ale revistei/ cărții poștale/ fotografiei....etc.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 2 iunie 2016 20:42 (EEST)

Uniformizare prezentare date

Există actual în articolelele incluse în proiect 2 modele de precizare a datelor calendaristice, unul de forma „Dată” (calendar iulian)/ „Dată” (calendar gregorian), unul „Dată” (calendar iulian sau gregorian). Asta duce la confuzii și probleme. Uneori în infocasetă și în introducere sunt trecute datele calendaristice „Dată” (calendar iulian)/ „Dată” (calendar gregorian) și ulterior în articole - mai jos, se folosește formatul care conține numai „Dată” (calendar iulian sau gregorian). Ar trebui folosit numai un singur format de dată, măcare la articolele care vor fi scrise de acum înainte. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 iunie 2016 20:11 (EEST)

Chestia cu datele e una din marile mele bătăi de cap. Războiul a început când se folosea calendarul iulian și s-a terminta când fusese adoptat cel gregorian. În sursele române le găsești folosite pe amândouă fără vreo discriminare și de multe ori fără vreo precizare. În cele rusești doar pe cele pe stil vechi iar în sursele occidentale doar pe cele pe stil nou.

Marile lucrări bibliografice sunt și ele împărțite: Ioanițiu folosește stilul vechi, Dabija pe cel nou, Kirițescu are o ediție cu date pe stil vechi și două pe stil nou, Enciclopedia României folosește formatul dual (14/27 august) iar seria de lucrări România în Primul Război Mondial a Serviciului Istoric al Armatei folosește formatul dual în partea text și stilul vechi în documentele reproduse. De aici problemele.

În articole mai vechi, când nu am avut la dispoziție toate lucrările menționate, apar date funcție de lucrarea de unde le-am luat (de regulă stilul vechi). În cele mai noi am început să folosesc formatul dual, chiar dacă sursa menționa doar una din date, făcând corelația „manual”. Pe de altă parte, în articolele care nu au fost scrise de mine, trebuie verificat cu atenție ce sursă a fost folosită, pentru a putea corela datele.

Cred că cel mai bine ar fi să mergem în continuare pe folosirea formatului dual și în măsura timpului disponibil să actualizăm datele din articolele mai vechi. --Macreanu Iulian

Chestiuni organizatorice

După cum am anunțat și pe pagina mea de discuții, din considerente de „real life”, în următoarea perioadă contribuțiile mele vor fi destul de sporadice. Pe măsură ce mă voi acomoda cu noile realități și îmi voi reconfigura bugetul de timp avut la dispoziție, voi vedea care va fi calea de urmat.

Din păcate, acest proiect la care țin foarte mult va fi una din „victimele colaterale”, în sensul că graficul și ritmul de realizare vor trebui cel mai probabil regândite și adaptate în consecință. Cel puțin obiectivele primei etape - prevăzută să se încheie la 15 august, le văd greu de atins la momentul actual.

Voi încerca însă să fac tot ce pot, măcar pentru a-l păstra pe linia de plutire, căci de partea cu promovarea sa nu mai am timp. Am convins-o pe Mădălina cu care am lucrat și până acum, să mă ajute pe perioada vacanței, în sensul de a ține un ochi pe evoluțiile proiectului și să încarce vreo 40-50 de articole și liste pe care le am scrise în acest moment. Sper ca spre finalul anului să pot fi în măsură să îmi redimensionez posibilitățile de participare la editarea de articole. --Macreanu Iulian

Model articol Regiment de vânători

Nume regiment 1916-1918
Activă	14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918
Țară	Romania
Ramură	Forțe terestre
Tip	Vânători
Mărime	2.300-2.500 oameni (la mobilizare)
Garnizoana
Decorații	Decorații

Nume regiment a fost o unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Nume batalion din armata permanentă, dislocat la pace în garnizoana Garnizoana.Referința Regimentul a făcut parte din organica Nume divizie articulat. La intrarea în război, Nume regiment a fost comandat de Grad articulat Nume comandant. Nume regiment a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.

== Participarea la operații ==
===Campania anului 1916===
===Campania anului 1917===
În campania anului 1917 Nume regiment a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Nume divizie articulat, participând la Bătălie. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul Comandant1.Referința 2

== Comandanți ==

• Nume comandant
• Comandant1

== Decorații ==
Decorații1 == Referințe și note ==

== Bibliografie ==

• Dabija, Gheorghe (general), Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol.I-IV, Tipografia „Lupta” N. Stroilă, București, 1932-1936
• Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
• Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
• Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
• ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1941
• ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
• ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
• ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
• ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

== Vezi și ==

• Participarea României la Primul Război Mondial
• Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
• Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
• Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)
• Nume divizie

Am încărcat fișierul Excel aici. --Macreanu Iulian

 Rezolvat. --Macreanu Iulian

Nedumerire

Totuși, perioada dintre semnarea armistiților și cea a semnării tratatelor de pace, nu ar trebui și ea inclusă pe undeva, în Portal ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 noiembrie 2016 20:18 (EET)

Așa cum e meționat, portalul se limitează la perioada războiului efectiv adică până la 28 octombrie/11 noiembrie 1918, dată considerată aproape în unamimitate ca sfârșitul Primului Război Mondial. Ce s-a întâmplat până la semnarea tratatelor de pace e o perioadă considerată "de pace", și trebuie luată ca atare. Evenimentele cele mai importante din această perioadă, legate direct de PRM sunt incluse în secțiunea Urmări din portal (unirile, tratatele de pace, reforma agrară etc.)

Dpdv metodologic, așa e cazul și cu alte războaie: WWII se consideră încheiat la 8-9 mai 1945 nu în 1947 când s-au semnat tratatele de pace, războiul din Coreea se consideră terminat în 1953 (tratatul nu e semnat nici astăzi) etc. --Macreanu Iulian

Ok, acum am priceput.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 noiembrie 2016 09:59 (EET)

Defecțiunea Rusă

Termenul Defecțiunea Rusă o fi un termen întâlnit numai în istoriografia românească ?. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 decembrie 2016 21:43 (EET)

Acest termen sigur da, deși e un barbarism, cred că inventat după 1989. O să încerc să verific cine l-a „inventat”. Am verificat lucrările lui Kirițescu, Dabija și Ioanițiu - ei nu l-au folosit.

Termenul corect ar fi mai degrabă Defectarea rusă sau Defectarea Imperiului Rus, în sensul în care Imperiul Rus a fost un defector (cineva care defectează dintr-o țară, cauză sau alianță). Macreanu Iulian (discuție) 27 decembrie 2016 07:01 (EET)

Din amintiri - aș zice că exista și înainte de 1989 (dar nu bag mâna în foc). Între timp am văut că există și în literatura de limbă engleză.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 decembrie 2016 11:25 (EET)

Posibil să existe și în engleză dar cu sensul menționat de defectare nu de defecțiune. Oricum, termenul nu are o conotație neutră și trebuie bine explicat din ambele puncte de vedere. Macreanu Iulian

Verificasem și eu în ce am avut rapid la îndemână și de aici pornise nedumerirea mea. Eram doar curios, deoarece viziunea istorică românească legată de "Defecțiunea Rusă" pare că tinde să dea o conotație particulară procesului, conotație legată probabil de ce s-a întâmplat în Moldova, Bucovina și vecinătatea geografică apropiată. Nici acum nu sunt lămurit dacă nu cumva istoricii români când folosesc termenul de "Defecțiunea Rusă", nu se referă cumva numai la problemele particulare asociate alianței româno-ruse.

O alternativă ar fi ca cineva în trecut să fi tradus termenul precum Domnul Goe și după aia toată lumea să se fi luat după respectivul.

Oricum dezvoltarea ciotului pe care l-am făcut nu e din punctul meu de vedere de actualitate, astfel că problema în cauză va rămâne s-o lămurească probabil altcineva, după cum tot acel altcineva va trebui să certifice care e termenul din limba română care va rămâne încetățenit pe Wikipedia (la prima vedere ar părea că totuși "Defecțiunea Rusă").

Ca și curiozitate: în engleză (Russian defection) - unele dintre rezultate se referă la WWI; în franceză (défaillance russe), tot în franceză (défection russe)--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 decembrie 2016 19:59 (EET) P.S. Un articol interesant, cu referire inclusiv la WWI aici la en Snyder, Glenn H.; The security dilemma in alliance politics.; World politics, 36.04 (1984): 461-495.

• După DEXI (Dictionar explicativ ilustrat al limbii romane. Institutul Phillipide și Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași)

• defecțiune s.f. 1 Deranjament care împiedică buna funcționare a unei mașini, a unui aparat, a unui mecanism, desfășurarea normală a unei acțiuni etc. Pe-alocuri au fost mici defecțiuni și n-aș dori să avem și noi surprize (REBR.). 2 Dezertare; abandonare a unei acțiuni, a unei cauze etc.; neîndeplinire a unei sarcini. • pl. -i. /<fr. défection, lat. defectio, -onis.

• După MDA (Micul dicționar academic)

• defecțiune sf [At: NEGULICI / V: ~ecție / Pl: ~ni / E: fr défection, lat defectio, -onis] 1 (Înv) Refuz de a îndeplini o misiune. 2 (Înv) Fugă de la datorie. 3 (Înv) Dezertare. 4-5 (Înv) Părăsire (a unui crez sau) a unui partid. 6-8 Deranjament care împiedică un mecanism să (mai) funcționeze (bine). 9-10 Perturbare care împiedică buna desfășurare (a unei acțiuni sau) a unui plan.

• După Larousse

• défection nom féminin (latin defectio, -onis) 1. Action d'abandonner un parti, une cause : La défection d'un allié. 2. Fait de ne pas se trouver là où on était attendu : Les défections étaient nombreuses et la soirée a été peu animée.

• După Grand Larousse de la langue française 1971

• défection 1. Action d’abandonner une cause, un parti, un chef que l’on soutenait jusqu’alors. SYN. abandon, désertion, lâchage. CONTR. : constance, fidélité, soutien. 2. Par extens. Le fait de ne pas se rendre à une invitation.

• După Grand Robert

• défection n. f. Action d'abandonner une cause, un parti auquel on appartient. → Abandon, apostasie, désertion, trahison. | La défection de qqn, sa défection. | Défection générale, massive. → Débandade, déroute. | Le parti enregistre peu de défections. | Faire défection. → Abandonner, quitter, retirer (se), trahir. | La défection d'un allié.

• După Dicționarul englez-rus de pe ABBYY Lingvo

• defection [dɪ'fekʃ(ə)n] ;

1. неуспех, поражение, провал Syn: failure
2. нарушение (долга, верности) ; дезертирство, измена, ренегатство, отступничество; переход на сторону противника Syn: desertion
3. вероотступничество; апостазия Syn: apostasy

• După Dicționarul Oxford

• defection noun [mass noun] the desertion of one's country or cause in favour of an opposing one

• După Dictionarul englez-român al Academiei

• defection s. 1. dezertare (de la o datorie de onoare față de conducător / partid). 2. ~ (from) defecțiune, retragere (de la; din fața cu gen.). 3. necredință, nelealitate.

• După OED (Oxford English Dictionary în 20 volume)

• defection 1.1 The action or fact of failing, falling short or becoming defective; failure (of anything). †b. spec. Failure of vitality; a fainting away or swooning. Obs. c. Imperfection, defectiveness; an instance of this, a defect. Obs. 2. The action of falling away from allegiance or adherence to a leader, party, or cause; desertion. 3. A falling away from faith, religion, duty, or virtue; backsliding; apostasy. Hence defectionist, one who advocates defection. --Danvasilis (discuție) 28 decembrie 2016 00:35 (EET). PS. După aceste dicționare "Defecțiunea Rusă" ar fi sinonim cu Dezertarea Rusiei, Dezertarea Rusă, Dezertarea Rusiei din coaliția aliată, Dezertarea Rusiei din Antantă, Abandonarea aliaților de către Rusia, Retragerea Rusiei, Ieșirea Rusiei din război --Danvasilis (discuție) 28 decembrie 2016 00:43 (EET). PS. În franceză se folosesc termenii "défection russe", "défection de la Russie de 1917" "défection de la Russie"

De acord că subiectul e unul colateral și suficient de "ezoteric" pentru a putea discuta la nesfârșit semnificația termenilor. Propunerea mea e să-l lăsăm pentru generațiile viitoare sau pentru pasionați.

Pentru moment, mai propun două măsuri concrete:

• redenumirea titlului articolului în sensul fie a scrierii cu litere italice, fie a pune titlul între ghilimele, pentru a rezulta că e vorba de un concept istoriografic și nu neapărat de o realitate obiectivă;
• mutarea prezentei discuții la pagina de discuții a articolului pentru veșnică aducere aminte. Macreanu Iulian

Deci s-a mers probabil pe filiera franceză... Votez pentru italice și pentru mutarea discuției...în rest votez ca generațiile aviatoare să lămurească problema :).--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 decembrie 2016 12:24 (EET) P.S. Ghilimelele ar da poate o tentă de neseriozitate unui realități istorice căreia, din păcate îi trăim unele efecte și acum.

În rusă ar fi Выход России из Первой мировой войны (Ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial, Retragerea Rusiei din Primul Război Mondial) --Danvasilis (discuție) 28 decembrie 2016 23:15 (EET)