Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc, colocvial Odorhei, (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen, alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România. În 2011, avea o populație de 34.257 de locuitori.

Odorheiu Secuiesc

Székelyudvarhely
Oderhellen

— municipiu —

Primăria Odorheiu Secuiesc

Liceul „Áron Tamási”

Biserica Sfântul Nicolae

Drapel

Stemă

Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc (România)

Poziția geografică

Coordonate: 46°18′50″N 25°18′6″E / 46.31389°N 25.30167°E

Atestare documentară

Reședință

Componență

Guvernare

- Primar

István Szakács-Paál[*]^[1] (UDMR, 1 noiembrie 2024)

Populație (2021)

- Total

31.335 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

535600^[2]

Localități înfrățite

- Tatabánya

- Barcs

- Vác

- Cegléd

- Bichișciaba

- Subotica

- Dunajská Streda

- Soroksár

- Budapesta

- Várkerület

- Tihany

- Keszthely

Prezență online

GeoNames

Poziția localității Odorheiu Secuiesc

Așezare geografică

Orașul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare.

Istoric

În teritoriul orașului au fost descoperite ruinele unui castrul roman.

Într-un document din 1301^[3] este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord. Denumirea Vduord indică faptul că executorul secuilor își avea aici sediul. Se presupune că localitatea a fost oraș liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357, aici s-a ținut prima dietă (adunare reprezentativă) a secuilor. Cetatea (castelul) din oraș a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcție ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele maghiar al Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câștigat o bătălie contra secuilor. Între anii 1562 și 1565, Principatul Transilvaniei a finanțat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilință adusă secuilor înfrânți în bătălia cu trupele maghiare princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul muntean, Mihai Viteazul, și principe ardelean în 1600. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe, Gabriel Bethlen. În 1616 pașa otoman Ali a ars castelul din temelii, iar în 1704 generalul romano-german Carl Tiege l-a prădat. În cele din urmă castelul a fost demolat parțial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci, castelul se numește Csonkavár („castelul trunchiat”) și a dăinuit până în zilele noastre.

În 1558 regina maghiară Isabella Jagiello Zapolya a acordat Odorheiului (atestat ca târg din 1485) statutul de oraș liber, cu drept de folosire a sigiliului și stemei, scutit de orice alte obligații, cu excepția tributului datorat otomanilor.

La începutul secolului al XVII-lea (1613), în numele localității a apărut și atributul Secuiesc.

În anul 1876 localitatea a devenit reședința comitatului austro-ungar Odorhei, care a luat ființă prin unirea a trei scaune secuiești. În perioada interbelică, localitatea a fost reședința județului românesc Odorhei.

În timpul regimului comunist orașul a făcut parte mai întâi din Regiunea Stalin (1950-1952), apoi din Regiunea Autonomă Maghiară, după care, în anul 1968, nu și-a mai redobândit statutul de reședință de județ, ci a fost integrat în nou-înființatul județ Harghita, cu reședința la Miercurea Ciuc.

Demografie

Componența etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc

Maghiari (87,29%)

Români (2,3%)

Romi (1,58%)

Alte etnii (0,09%)

Necunoscută (8,75%)

Componența confesională a municipiului Odorheiu Secuiesc

Romano-catolici (46,48%)

Reformați (26,04%)

Unitarieni (12,58%)

Ortodocși (1,88%)

Alte religii (3,02%)

Necunoscută (10%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Odorheiu Secuiesc se ridică la 31.335 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 34.257 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,29%), cu minorități de români (2,3%) și romi (1,58%), iar pentru 8,75% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt romano-catolici (46,48%), cu minorități de reformați (26,04%), unitarieni (12,58%) și ortodocși (1,88%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Odorheiu Secuiesc - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Municipiul Odorheiu Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, István Szakács-Paál[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	16
	Partidul pentru Odorheiu Secuiesc	3

Monumente

Castrul roman de la Odorheiu Secuiesc
Capela romano-catolică (sec. XIII-XVI)
Ruinele cetății „Székely Támadt” (sec. al XVI-lea)
Mănăstirea franciscană din Odorheiu Secuiesc
Biserica iezuiților (sec. XVII-XVIII)
Biserica reformată
Fostul sediu al comitatului Odorhei (1896)
Liceul Teoretic „Tamási Áron”
Cimitirul Eroilor Români din cele două războaie mondiale, amplasat pe dealul Cuvar, cu o suprafață de 234 mp. În acest cimitir sunt înhumați 43 eroi militari români, din care 8 din Primul Război Mondial și 35 din cel de-al Doilea Război Mondial.
Mausoleul eroilor de la Odorheiul Secuiesc

Personalități

La Odorheiu Secuiesc s-au născut:

István Lakatos (1620 - ?), preot, scriitor;
Mihály Tölcséres^⁠(d) (1670 - 1737)), scriitor ecleziastic romano-german;
Sándor Tomcsa^⁠(d) (1897 - 1963), scriitor, jurnalist;
László Tompa (1883 - 1964), poet;
Ferenc Szemlér (1906 - 1978), poet și traducător român;
László Rajk (1909 - 1949), politician comunist, secretar adjunct al MKP-ului (Partidul Comunist Maghiar), ministru de interne al Ungariei, victima unui proces ideologic din anul 1949;
Andrei Barabaș (1937 - 2005), atlet;
Gyula Bartha (n. 1945), voleibalist;
Attila Verestóy (1954 - 2018), senator, afacerist român;
Gheorghe Fazekas (n. 1958), sportiv la patinaj artistic.

Aici a studiat marele povestitor maghiar de basme Elek Benedek.

Preotul ortodox român Sebastian Rusan (1884-1956) a slujit în perioada 1933-1940 ca paroh și administrator protopopesc la Odorhei, construind o biserică ortodoxă monumentală în acest oraș.^[8]

Sport

Echipa de handbal masculin "HC Odorheiu Secuiesc"
Echipa de handbal feminin "Székelyudvarhelyi NKK"

Orașe înfrățite

Barcs, Békéscsaba, Tatabánya, sectorul I din Budapesta (Budavára), Dunaszerdahely, Hajdúdorog, Keszthely, Tatabánya, Tihany, Törökbálint, Vác - Ungaria
Subotica - Serbia
Mediaș - România

Galerie de imagini

Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Primăria orașului
Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a fostei mănăstiri franciscane
Altarul principal
Biserica romano-catolică Sfântul Nicolae
Nava spre altar
Liceul „Áron Tamási”
Biserica reformată
Casă de meșteșugar cu prăvălie la parter (Anna Urogdi), str. Szent Imre nr. 33, sf. sec. al XIX-lea (monument istoric)
Capela lui Isus
(lăcaș de cult catolic, sec. al XIII-lea)
Casă de meșteșugar, cu prăvălie la parter, str. Szent Imre nr. 41, sec. al XIX-lea (monument istoric)
Vedere din centrul orașului
Vedere din centrul orașului
Casă cu prăvălie și atelier, str. Szent Imre nr. 39 (monument istoric)
Placa comemorativă de pe casa memorială „Tompa Lászlo”
Indicator stradal bilingv
Grupul școlar „Eötvös József” (monument istoric)
Casă, monument istoric, str. Cetății
Vila „Nyirö” (monument istoric)
Bustul lui Dávid Baróti Szabó
Bustul lui Áron Tamási
Bustul lui Áron Tamási