Nicolae Esinencu
Nicolae Esinencu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 13 august 1940 satul Chițcani, raionul Telenești |
Decedat | 25 aprilie 2016 Chișinău |
Cauza decesului | boală cerebro-vasculară[*] |
Copii | Nicoleta Esinencu |
Cetățenie | Republica Moldova |
Ocupație | scenarist scriitor regizor[*] |
Locul desfășurării activității | Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste[2] |
Limbi vorbite | limba română[3] |
Studii | Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova[*] ()[1] |
Note | |
Premii | Medalia „Meritul Civic” Ordinul Republicii Ordinul Gloria Muncii Medalia „Mihai Eminescu” |
Modifică date / text |
Literatura română | ||
Istoria literaturii române | ||
Evul mediu | ||
Curente în literatura română | ||
Umanism -
Clasicism | ||
Scriitori români | ||
Listă de autori de limbă română | ||
Portal România | ||
Portal Literatură | ||
Proiectul literatură | ||
Nicolae Esinencu (n. 13 august 1940, satul Chițcani, județul interbelic Orhei (azi, în raionul Telenești) - d. 25 aprilie 2016, Chișinău[4]) a fost om de litere, dramaturg, poet, scenarist de film, traducător și scriitor moldovean, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România.
Nicolae Esinencu s-a născut la data de 13 august 1940 în satul Chițcani, județul interbelic Orhei (azi raionul Telenești). A urmat în perioada 1971-1973 studiile superioare la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova(d).[5]
Debutează la Moldova-film în anul 1975 în calitate de coautor de scenariu la filmul regizorului Vlad Ioviță Calul, pușca și nevasta. A fost redactor la Editura „Lumina” și secretar, apoi consilier al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 1989). A editat proză, poezie și dramaturgie.[5] Este membru al Uniunii Cineaștilor din Moldova, al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România.
Filmografie
modificare- 1975: Calul, pușca și nevasta (coautor Vlad Ioviță)
- 1977: Fat-Frumos, f/t, 2 episoade
- 1978: Căruța, s/m
- 1980: La porțile satanei (coautor Vlad Ioviță)
- 1986: Tunul de lemn
- 1987: Tălpile verzi, s/m
- 1988: Adio, viața de holtei, s/m
Publicații
modificareLista de publicații ale lui Esinencu include dramaturgie, poezie și proză.[5]
Dramaturgie
modificare- Grand prix
- Tabachera
- Fumoarul
- Oameni de paie
- SRL Moldovanul
Poezie
modificare- Antene, versuri, 1968
- Sens, versuri, 1969
- Dealuri, versuri, 1974
- Copilul teribil, versuri, 1979
- Stai să-ți mai spun, versuri, 1983
- Cuvinte de chemat fetele, versuri, 1986
- Disciplina mondială, versuri, 1995
- Copilul teribil, versuri, 2004
Proză
modificare- Nunta, proză scurtă[4]
- Sada (1968)
- Portocala (1970)
- Toi (1972)
- Era vremea să iubim (1977)
Premii și distincții
modificare- Premiul pentru cel mai bun scenariu (pentru filmul Tunul de lemn) la Festivalul filmului național din Costinești (1992)
- Medalia „Meritul Civic” (1996)
- Medalia „Mihai Eminescu” (2000)[6]
- Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova: Critică, eseu, jurnal, istorie literară, publicistică, dramaturgie, pentru Dramaturgie, vol. V, din seria „Scrieri”, Editura Prometeu, Chișinău[7]
- Ordinul Republicii (2010)[8]
Referințe
modificare- ^ https://www.jurnal.md/ro/social/2016/4/25/a-murit-scriitorul-nicolae-esinencu/ Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Erizanu, Gheorghe (). „Nicolae Esinencu”. cartier.md. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c „Nicolae Esinencu: Iubește omul de lângă tine!”. Timpul de dimineață. . Accesat în .
- ^ „privind conferirea medaliei "Mihai Eminescu"”. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Gârneț, Vasile (). „Premiile Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2002”. Contrafort (3-4 (101-102)). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „privind conferirea de distincții de stat”. . Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
modificare- Roibu, Nicolae (). „De la copilul teribil la bătrânul răsfățat”. Timpul de dimineață. Arhivat din originalul de la . Accesat în .