Napata[1] (Veche egipteană Npt, NPY; Meroitic Napa, greacă veche Νάπατα[2] și Ναπάται[3]) a fost un oraș din vechiul Kuș la a patra cataractă a Nilului. Era situat la aproximativ 1,5 km de la malul drept al râului, pe locul Karimei din Sudanul de astăzi. A fost cea mai sudica așezare permanentă din Noul Regat al Egiptului (secolele XVI-XI î.Hr.) și adăpostea Jebel Barkal, principalul centru de cult kushit al lui Amon. A fost odată capitala dinastiei a douăzeci și cincea a Egiptului și, după căderea acesteia în 663 î.Hr., a Regatului Kuș. În 593 î.Hr., a fost jefuită de egipteni, iar capitala kușită a fost mutată la Meroë. Chiar și după această mutare, Napata a rămas principalul centru religios al regatului.[4] Orașul a fost jefuit a doua oară de romani în anul 23 î.Hr., dar a fost reconstruit și a continuat să fie un centru important al cultului lui Amon.[5]

Napata
—  oraș, sit arheologic și oraș antic[*]  —

Map
Napata (Sudan)
Poziția geografică în Sudan
Coordonate: 18°32′00″N 31°49′00″E ({{PAGENAME}}) / 18.53333333°N 31.81666667°E

Țară Sudan
Statele SudanuluiStatul de Nord

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Distanțier al unui colier de aur din Napata, secolul al VI-lea î.Hr. Este inscripționat cu hieroglife egiptene.
Ultimii stâlpi în picioare ai templului lui Amon la poalele Jebel Barkal

Termenii „Napata” sau „Perioada Napata” se pot referi și la statul kușit de la apariția sa în jurul anului 750 î.Hr. până în 270 î.Hr., când Napata și-a pierdut în cele din urmă semnificația simbolică ca loc al înmormântărilor regale în favoarea Meroë. Perioada ulterioară a istoriei kușite, până la prăbușirea regatului, este numită meroitică.[6]

  1. ^ "Napata" in the American Heritage Dictionary of the English Language (2020).
  2. ^ Strabo, Geography, §17.1.54
  3. ^ Stephanus of Byzantium, Ethnica, §N469.1
  4. ^ Kendall, Timothy (). A Visitor's Guide to The Jebel Barkal Temples. Khartoum. p. 7. 
  5. ^ Timothy Kendall (2001), "Napata", in Donald B. Redford⁠(d), The Oxford Encyclopedia of Ancient Egypt, Oxford University Press.
  6. ^ Richard A. Lobban⁠(d), "Napata", Historical Dictionary of Ancient and Medieval Nubia (Scarecrow, 2004), pp. 274–276.