Moresnet sau Moresnetul neutru a fost unul dintre cele mai mici state independente din Europa. Statul ocupa o suprafață de 3,4 km² și se afla între Țările de Jos și Prusia și între Germania și Belgia la 7 km sud-vest de Aachen. Spre nord teritoriul ajungea până la dealul Vaalserberg, care astfel a devenit un punct de intersecție a „patru granițe”.

Moresnet
Moresnet Neutru
Moresnet Neutre
 – 
DrapelStemă
DrapelStemă
Imn național
Amikejo
Legendă: (1) Provincia olandeză Limburg, (2) Provincia belgiană Liège, (3) Moresnet, (4) Provincia Prusacă Rhineland
Legendă: (1) Provincia olandeză Limburg, (2) Provincia belgiană Liège, (3) Moresnet, (4) Provincia Prusacă Rhineland
Legendă: (1) Provincia olandeză Limburg, (2) Provincia belgiană Liège, (3) Moresnet, (4) Provincia Prusacă Rhineland
CapitalăMoresnet Neutru
LimbăFranceză, Germană, Neerlandeză, Esperanto
Guvernare
Formă de guvernarecondominiu
Primar 
 - 1817-1859Arnold Timothée de Lasaulx (primul)
 - 1918-1920Pierre Grignard (ultimul)
Istorie
Înțelegerea de la Aachen
Anexarea de către Belgia
Date statistice
Suprafață 
 - 19003,5 km²
Populație 
 - 19003.000 loc.
     Densitate857,1 loc./km²
Economie
MonedăFranc francez ()
Franc belgian ()
Carte poștală cu Moresnet (1900)

Moresnet a existat din 1816, când Țările de Jos și Prusia au avut un conflict nerezolvat în legătură cu acest teritoriu, până în 1919, când Moresnet s-a unit cu Belgia, care își declarase anterior independența față de Țările de Jos în 1830.

Satul Kelmis a fost capitala statului Moresnet, iar primarul satului a fost șeful statului. La începutul existenței sale statale, Moresnet avea numai 256 locuitori. După 50 de ani de existență, Moresnet ajunsese să aibă 2.500 locuitori.

Moresnet a fost un stat care a generat ideea că ar putea deveni un stat de tip esperantean, deci unul având limba esperanto ca limba oficială.

Acest teritoriu a apărut deoarece țările vecine n-au reușit după perioada de domnie a lui Napoleon, să ajungă la o înțelegere. Din punct de vedere juridic în Neutral-Moresnet se aplica Codul civil a lui Napoleon, iar judecătorii belgieni sau germani țineau cont de acest cod de legi. În Primul Război Mondial teritoriul este ocupat de Germania, iar după tratatul de la Versailles din iunie 1919 aparține Belgiei fiind denumit Kelmis (franc. La Calamine), ca azi să aparțină de localitatea Plombières (germ. Bleiberg) din Belgia.

Bibliografie

modificare
  • De laatste Belgen. Een geschiedenis van de Oostkantons. Selm Wenselaers, Meulenhoff/Manteau (2008) (în neerlandeză)
  • Hans-Dieter Arntz: Judenverfolgung und Fluchthilfe im deutsch-belgischen Grenzgebiet, Euskirchen 1990, ISBN 3-9800787-6-0

Legături externe

modificare