Moderație
A nu se confunda cu Moderator
Moderația este procesul de eliminare a extremelor de orice natură, incluzând minimele și maximele. Este utilizat pentru asigurarea normalității în mediul și situația specifică pentru care se aplică.[1] Este relativ sinonimă cu cumpătarea, măsura sau reducerea.[2]
În majoritatea școlilor de gândire, culturilor, civilizațiilor și punctelor de vedere moderația a fost și este considerată o caracteristică morală pozitivă, o virtute.
Istorie
modificareGrecia antică
modificareModerarea este, de asemenea, un principiu al vieții. În Grecia antică, templul lui Apollo de la Delphi a purtat inscripția Meden Agan ("çδ") - "Nimic în exces". A face ceva "cu moderație" înseamna că nu o faci excesiv. De exemplu, cineva care își ameliorează consumul de alimente încearcă să mănânce toate grupurile de alimente, dar limitează consumul de alimente care pot determina efecte dăunătoare asupra nivelurilor inofensive.
Potrivit istoricului și sociologului științei, Steven Shapin:[3]
Altele
modificareModerarea este o caracteristică a psihicului național suedez, descris mai exact de sinomul suedez Lagom.
Într-un forum pe internet un moderator este cel care aplică regulile.
Utilizarea termenului
modificareUnele din cele mai cunoscute utilizări ale moderației (fără a se limita doar la acestea) cuprind și:
- Asigurarea acurateței și consistenței în testarea și notarea testelor celor testați (elevi, studenți, adulți, etc.),
- Eliminarea exceselor (minimeler și maximelor) din comportamentul uman,
- Tratarea oamenilor (inclusiv a subalternilor din diverse entități, organizații, companii) pe baze de corectitudine, respect și egalitate,
- un mod de viață încercând a balansa multiplele aspecte ale vieții cotidiene, în societății afalate sub multiple influențe culturale, economice și morale.
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ Dex
- ^ DexOnLine
- ^ Steven Shapin, Never Pure: Historical Studies of Science as if It Was Produced by People with Bodies, Situated in Time, Space, Culture, and Society, and Struggling for Credibility and Authority, second edition, Johns Hopkins University Press, 2010, 568 pages, page 245 (ISBN: 978-0801894213).