Mocira, Maramureș
| Mocira | |
| — sat — | |
  Mocira Mocira (România) | |
| Coordonate: 47°37′21″N 23°31′28″E / 47.62250°N 23.52444°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Maramureș |
| Comună |  Recea |
| SIRUTA | 106443 |
| Prima atestare | 1411 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.346 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 437228 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Mocira (în maghiară: Láposhidegkút) este un sat în comuna Recea din județul Maramureș, Transilvania, România.
Așezare
modificareSatul este situat pe valea râului Lăpuș, la câțiva kilometri în amonte de confluența cu râul Săsar.
Din punct de vedere geografic, satul Mocira se află în Depresiunea Baia Mare, cu toate caracteristicile geografice specifice: relief predominant de câmpii și dealuri joase, fiind a doua zonă depresionară din județul Maramureș. Satul are o altitudine medie de 200 m.
Note istorice
modificarePrima atestare documentară: 1411 (Hidegkuth).[1]
A aparținut domeniului Baia Mare încă de la începutul secolul al XV-lea. În anul 1411 devine proprietatea despoților sârbi; în 1592 ajunge în proprietatea Direcției minelor din Baia Mare; în 1602 devine proprietatea lui Ștefan Szabo și Farkas, ca donație, iar în cele din urmă, proprietatea baronului Bethlen.[2]
Etimologie
modificareEtimologia numelui localității: Din n. top. Mocira < subst. mociră „loc apătos, mlăștinos, noroios; mocirlă" (< ucr. močera).[3]
Demografie
modificareLa recensământul din 2011, populația era de 955 locuitori.[4]
Personalități locale
modificare- Gheorghe Brânzei (n. 1951), deputat (1992-1996), director BNR Maramureș.
- Nicolae Barbul (1879 - 1932), delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Monument istoric
modificare- Școala Generală (1930).
Cultura
modificareÎn 2005 s-a înființat la Mocira ansamblul de copii de dansuri populare românești „Mocirița”, coordonat de instructorul coregraf Adrian Sabău.
Note
modificare- ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
- ^ Monografia municipiului Baia Mare, Baia Mare, 1972, pag. 162.
- ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
