Mircea Bradu

Mircea Bradu
Date personale
Născut	14 ianuarie 1937 (87 de ani) Lăzăreni, Bihor, România
Decedat	22 iunie 2021 Oradea, Bihor, România
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor, jurnalist, dramaturg
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Studii	Facultatea de Litere a Universității din București

Mircea Bradu (n. 14 ianuarie 1937, Lăzăreni, județul Bihor – d. 22 iunie 2021) a fost un scriitor român contemporan, jurnalist, director de teatru. Dramaturg cunoscut prin piese de inspirație istorică: Vlad Țepes în Ianuarie, Noapte albă, Hotărârea și altele. În 2007 a lansat romanul Dracula Land, Dracula Parc, tradus în limbile engleză, maghiară și germană. A fost laureat al premiilor Uniunii Scriitorilor din România și ale Consiliului Culturii din România.

A fost redactor fondator al revistei Familia seria a V-a în 1965, unde lucrează până în 1977, când devine director al Teatrului de stat din Oradea. A fost primul primar al Oradiei, ales liber după revoluție. Este membru fondator al Partidului Democrat și consilier municipal. În anul 1992 a înființat rețeaua Radio Transilvania, iar în anul 2002 a înființat Editura Arca.

Biografie

Mircea Bradu s-a născut la data de 14 ianuarie 1937 în Lăzăreni, județul Bihor, unde părinții săi erau învățători. Este fiul reputatului folclorist și publicist Ion Bradu. La absolvirea Colegiului Național „Emanuil Gojdu” din Oradea (1954) se înscrie la Facultatea de filologie a Universității de Stat București, la Secția de Literatură și Critică Literară pe care o termină în 1959 când revine la Oradea unde este angajat inspector la Comitetului Județean pentru Cultură. În 1965 face parte din grupul de scriitori condus de poetul Alexandru Andrițoiu care reînvie revista de cultură „Familia”, seria a V-a, părăsind redacția doar în anul 1977 când devine director al Teatrului de Stat din Oradea. În 1992, în calitate de director general, înființează „Radio Transilvania”, rețea care în scurtă vreme se extinde la15 posturi de emisiune. Conduce această rețea până în anul 2009 când preia Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Ziariștilor din România

Opera

Înainte de a deveni un scriitor consacrat, Mircea Bradu s-a remarcat încă de pe băncile liceului în poezie, proză și jurnalistică, prin reportaje, eseuri, interviuri și anchete, atât în ziarele locale și în cele cu răspândire națională. Debutul în dramaturgie poate fi marcat în 1970 prin apariția în revista clujană „Tribuna” a piesei „Turnul sinucigașilor”.

Bibliografie selectivă

Premiere teatrale absolute

• Vlad Țepeș în ianuarie, Teatrul de Stat Oradea, 26 octombrie 1972.

„Vlad Țepes în ianuarie, o capodoperă a genului.”, Dumitru Chirilă, prefață la volumul „Turnul sinucigașilor”, Mircea Bradu, Editura Arca, 2003 „Cu o remarcabilă intuiție artistică, Mircea Bradu a folosit timpul restriștei pentru a ne înfățișa un Vlad Țepeș mai uman decât bănuiam și mai crud decât știam(…)Inteligent, înzestrat cu un ochi vrăjit de frumusețea lumii, cu o uluitoare nostalgie a copilăriei, Vlad Țepeș, în viziunea lui Mircea Bradu, si-a sacrificat cu bună-știință sufletul și și-a construit un altul mai pe măsura nevoilor țării.”, Teodor Mazilu, Hotărârea, Teatru comentat, Mircea Bradu, Editura Eminescu, București, 1983

• Noapte albă, Teatrul de Stat Arad, 15 mai 1975

„Noapte albă este o sinteză între informația istorică, gândirea politică românească de-a lungul secolelor și expresia mitică dată de popor stărilor existențiale fundamentale”, Dumitru Chirilă, Familia, nr. 6,1975 „Noapte albă este o piesă de excepție. Ea confirmă pe dramaturgul Mircea Bradu din Vlad Țepeș în ianuarie. Da, Mircea Bradu este un scriitor de vocație. O scriitură elegantă, consistentă, frumoasă – un teatru cu multe virtuți de formă și conținut”, Stelian Vasilescu, Crișana, nr. 239, 11 octombrie 1975

• Hotărârea, Teatrul de Stat Oradea, 17 aprilie 1977

„Hotărârea este un text dintre cele mai viabile din câte s-au elaborat pe tema independenței” Florian Potra, Teatru, anul XXII, nr. 6, iunie,1977 „Originalitatea dramei e și una din șansele durabilității ei: n-are nimic de-a face cu manufacturile conjuncturale, tumefiate verbal, care – vai – atât de des pretextează incursiunea istorică pentru a obține un nevoiaș beneficiu de o zi în schimbul uitării eterne. Hotărârea conține acel parfum inefabil al cuceritoarelor povești adevărate, care te transpun în epoca evocată și te invită la reverie în timpul prezent.”, Valentin Silvestru, Hotărârea, Teatru comentat, Mircea Bradu, Editura Eminescu, București,1983. „Piesa impune; deține în ea o largă forță de propagare. Are densitate ideatică; pune în cauză chestiuni de filozofie istorică; așază problema noastră națională în context european; imprimă lucrurilor, în afara conținutului lor actual și încărcătura acestora de istorie; dă vibrației patriotice înălțime și demnitate gânditoare.”, Ion Zamfirescu, Antologie a dramei istorice românești, Editura Eminescu, București, 1986.

• Apullum, Studioul de radio Cluj-Napoca, 1978

„Apullum” este „o piesă istorică” în care se concentrează esențial trecerea unui popor prin altul, așa cum se întrepătrund arătătoarele unui orologiu la ora 12, lăsând în urmă imaginea basoreliefului de pe Columna lui Traian și rezumând nașterea unui neam sublim”, Geneză, Adrian Dohotaru, Hotărârea,Teatru comentat, Mircea Bradu, Editura Eminescu, București, 1983. „Geneza poporului român în Apullum sau Noaptea albă se reconstituie prin acțiuni istorice luminate de mit și legendă, de vechi ritual, de caractere morale și moralizatoare, ce urmăresc tradiția și continuitatea spiritualității românilor în istorică devenire.”, Ion Toboșaru, Hotărârea, Teatru comentat, Viziuni și artă în teatrul istoric contemporan, Mircea Bradu, Editura Eminescu, București,1983.

• Inima, Teatrul de Stat Oradea, 24 martie 1979

„Apelând adeseori la document – în primul rând scrisorile lui Lucaciu, discursuri sau depoziții – Mircea Bradu nu încearcă o piesă document, ci o evocare de multe ori lirică, simbolică alteori, iar faptul sau personajul dramatic se constituie din sinteza mai multor fapte sau personaje istorice.”, Dumitru Chirilă, Hotărârea, Teatru comentat, Mircea Bradu, Editura Eminescu, București, 1983. „Nimeni nu s-a încumetat până acum sa imortalizeze pentru scenă figura superbă și plină de demnitate a unuia dintre cei mai însemnați luptători pentru înfăptuirea statului național unitar român: dr. Vasile Lucaciu. (…) Pe scenă urmărim un Lucaciu vehement și apodictic căci cauza sa dreaptă nu poate fi negată, un Lucaciu iubit și ascultat, căci poporul îl însoțește și îl apără”, Blaga Mihoc, Flacăra,26 aprilie 1979

• Când râde un copil, Teatrul de păpuși Oradea, 1982

„Ajuns la al 999-lea spectacol (!), „Când râde un copil” păstrează aceeași prospețime ca la premieră, datorită unor actori dedicați, responsabili, care s-au ferit de rutină, de superficialitate care ar fi lovit greu în sufletul micuților spectatori. Râsul sincer, uneori zgomotos, al miilor de copii care au trecut pe la acest spectacol este cea mai adevărată recunoaștere a unui text inspirat și delicat”, Dimitrie Bălan, Oamenii cetății…, volumul 2, Editura Arca, 2009

• Cenușăreasa stă pe strada mea, Teatrul de păpuși Oradea, 1983

„Ca om de teatru, ca scriitor, Mircea Bradu a adunat în jurul său tineri muzicieni, instrumentiști, compozitori care au alcătuit prima echipă din țară care compun o operă rock pentru tineret, pe un libret propriu.

• Satul blestemat, Teatrul de stat Oradea, 1984

• Întoarcerea tatălui risipitor, Teatrul de Stat Oradea, 1989

Volume

• De câte ori am pornit, teatru Editura Oradea, 1969

• Deschideți ferestrele, proză, Editura Oradea 1970

• Hotărârea, teatru, Editura Eminescu, București, Teatru comentat,1983

• O minune de trei zile, proză, Editura Oradea 2002

• Teatru istoric, Editura Arca, 2004

• Turnul sinucigașilor, teatru, Editura Arca, 2003

• Dracula land. Dracula parc, proză, Editura Arca 2006

• A fi sau a nu fi antrenor, proză, Editura Arca 2006

• Singur printre actori, proză, Editura Arca, 2008

• Nistrenii, proză, Editura Arca, 2012

Premii

• Premii pentru scenarii TV: Noapte albă (1971), Cronica de la Plevna (1973), Satul blestemat ( 1979), Cișmeaua roșie ( 1982)

• Premiul Uniunii Scriitorilor din România, volumul Hotărârea, teatru, 1983

Aprecieri critice

„Un dramaturg remarcabil.”, acad. D.R. Popescu, revista Tribuna, Cluj, 1971

„Succesiunea pieselor consemnate în antologie, florilegiul dramaturgic al lui Mircea Bradu, evidențiază remarcabila sa personalitate în dramaturgia contemporană, constituindu-se drept garanție a unei continuități,consacrând constanța și consecvența în scrisul teatrului istoric.”, Ion Zamfirescu, 1986