Medea Japaridze
Date personale
Născută[2] Modificați la Wikidata
Tbilisi, Republica Sovietică Federală Socialistă Transcaucaziană, URSS Modificați la Wikidata
Decedată (71 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Tbilisi, Georgia[3] Modificați la Wikidata
Înmormântatădidubis pant̕eoni[*][[didubis pant̕eoni (cemetery in Tbilisi, Georgia)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuTabukașvili, Revaz Șalvovici[*][[Tabukașvili, Revaz Șalvovici (Soviet film director and screenwriter)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Georgia Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță
politiciană Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba georgiană Modificați la Wikidata
Alte premii
Premiul Stalin
Artist al poporului din RSS Gruzină[*]
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Ordinul Insigna de Onoare
Premiul de stat al URSS[1]
t̕bilisis sapatio mok̕alak̕e[*][[t̕bilisis sapatio mok̕alak̕e (title of honor awarded by the City of Tbilisi, Georgia)|​]][1] Modificați la Wikidata

Medea Japaridze (în georgiană მედეა ჯაფარიძე, în rusă Медея Валериановна Джапаридзе, transliterat: Medeia Valerianovna Djaparidze; n. , Tbilisi, Republica Sovietică Federală Socialistă Transcaucaziană, URSS – d. , Tbilisi, Georgia) a fost actriță de teatru și film georgiană, distinsă cu titlul de Artist al poporului din RSS Gruzină, cu Ordinul Steagul Roșu al Muncii și cu Ordinul Insigna de onoare.

Biografie

modificare

Medea Japaridze s-a născut în 1923 în orașul Tbilisi și absolvit cursurile Școlii nr. 42 din capitala RSS Gruzine în 1939. A lucrat timp de doi ani la Teatrul de Artă Populară de la Casa de Cultură a raionului municipal Nadzaladevi. Începând din 1942 a fost actriță a Teatrului Academic „Kote Mardjanișvili” din Tbilisi, în al cărui colectiv artistic a rămas până la sfârșitul vieții sale.[4]

A audiat prelegerile lui Ghiorghi Tosvonogov ținute în studioul Teatrului Rustaveli. A plecat apoi la Moscova pentru a urma cursurile de actorie organizate la Teatrul Academic Muzical „Stanislavski și Niemirovici-Dancenko”. În timpul șederii sale în Rusia, regizorul Iuri Zavadski a invitat-o să joace rolul Cleopatra în piesa Cezar și Cleopatra a lui George Bernard Shaw, pusă în scenă la Teatrul Mossovet.[5]

S-a întors apoi în Georgia, unde a jucat atât pe scena teatrului, cât și în multe producții cinematografice. Ea a interpretat roluri principale în multe piese celebre puse în scenă la Teatrul Academic „Kote Mardjanișvili”, printre care Nina în Mascarada lui Mihail Lermontov, Iocasta în Oedip rege de Sofocle, unele personaje principale în dramele lui William Shakespeare: Julieta în Romeo și Julieta, Lady Anne Neville în Richard al III-lea, Beatrice în Mult zgomot pentru nimic și a jucat și în piese scrise de autori georgieni precum Nicoloz Baratașvili, Vaja Pșavela, Kit Buchaidze, Polikarp Kakabadze, Lașa Tabukașvili.[5]

Medea a fost o femeie frumoasă și inteligentă, care a fost foarte apreciată pentru inteligența și spiritualitatea pe care a imprimat-o creațiilor sale actoricești. Ea a fost renumită, de asemenea, pentru că i-a ajutat și susținut pe cei aflați în nevoie.[6] În 1950 a obținut Premiul Stalin pentru interpretarea ei din filmul Scutul lui Jurgai și tot în același an a primit titlul onorific de Artist al poporului din RSS Gruzină.[4][5]

În 2013, cu ocazia aniversării a 90 de ani de la nașterea Medeii Japaridze, a fost organizată o expoziție de fotografii și filme cu actrița la Arhivele Naționale ale Ministerului Justiției din Georgia.[7] Filmul Culoarea rodiei (1969),[8] regizat de Serghei Paradjanov, în care Medea Japaridze a interpretat-o pe mama poetului armean Saiat-Nova (născută Harutiuna Sajadiana), a fost proiectat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes.[9]

Viața personală

modificare

Medea Japaridze a fost căsătorită de două ori, mai întâi cu Grigori Kostava și apoi cu scriitorul georgian Revaz (Rezo) Tabukașvili, cu care a avut un fiu, Lașa Tabukașvili, acesta fiind tot scriitor.[10][11]

După moartea ei, a fost înmormântată în Panteonul național Didube din Tbilisi.[5]

Filmografie

modificare
  • 1941Kaliszwili gaghmidan - Nazime
  • 1941: Kolchetis cziraghdnebi (Luminile Colchidei)[12] - Dzabuli
  • 1942Giorgi Saakadze - prințesa Tinatin, ulterior regina Iranului
  • 1942 – Chidi - Manana
  • 1944Jurghais pari (Scutul lui Jurgai)[12] - Eteri
  • 1947Akakis akwani (Leagănul poetului) - tânăra prințesă, sora lui Akaki
  • 1948Podstęp swatki - Keto
  • 1952Mcwerwalta dampkrobni - Elene
  • 1957Eteris simghera (Cântecul lui Eteris)[12] - Nato
  • 1959Carsuli zapchuli - Eliko
  • 1969Culoarea rodiei - mama poetului
  • 1970Był sobie drozd
  • 1972Gdy zakwitną migdały
  • 1973Mze szemodgomisa - Eka
  • 1977Eskulapis mocape
  • 1983Błękitne góry, czyli Nieprawdopodobna historia - vedeta de cinema
  • 1983 – Bati Tasikos Tawgadasawali - Tasiko (voce)
  • 1984Sanam cwima gadiwlides - Salome
  • 1987Dakarguli saganzuris sadzebnelad - mama Epemiei
  1. ^ a b http://www.nplg.gov.ge/bios/en/00007765/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b „Medea Japaridze”, Internet Movie Database, accesat în  
  3. ^ „Medea Japaridze”, Freebase Data Dumps[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b c „Медея Джапаридзе” (în rusă). Kino-teatr.ru. Accesat în . 
  5. ^ a b c d e „მედეა ჯაფარიძე – Medea Japaridze (1923 – 1994)” (în georgiană). Burusi. Accesat în . 
  6. ^ a b „The Heavenly Beauties of Georgia - Part II” (în engleză). Georgian Journal. Accesat în . 
  7. ^ a b „Medea Japaridze – 90” (în engleză). National Archives of Georgia. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b „Barwy granatu” (în engleză). IMDb.com. Accesat în . 
  9. ^ a b „Medea Japaridze” (în engleză). Festival de Cannes. Accesat în . 
  10. ^ a b „Медея Джапаридзе, Кето и Котэ” (în rusă). Sputnik. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ a b "თუ ვინმე ღირსეული გამოჩნდა, გაყევი ცოლადო" - მედეა ჯაფარიძის ცხოვრების მზეჭაბუკი” (în georgiană). Kvirispalitra.ge. Accesat în . 
  12. ^ a b c d „Medea Japaridze – 90” (în engleză). National Archives of Georgia. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare