Manole Giani Ruset

Manole Giani Ruset (n. 1715, Constantinopol, Imperiul Otoman – d. 8 martie 1794, Herson, Viceregatul Ekaterinoslav, Imperiul Rus) a fost un domn fanariot în Țara Românească: mai 1770 - octombrie 1771 și în Moldova: 11 mai 1788 - octombrie 1788.

Date personale
Emanuel Giani-Ruset
Domn al Moldovei, Domn al Țării Românești
Născut	1715 Constantinopol, Imperiul Otoman
Decedat	8 martie 1794 (79 de ani) Herson, Viceregatul Ekaterinoslav, Imperiul Rus
Înmormântat	Katerînînskîi sobor (Herson)[*]
Ocupație	conducător[*]
Apartenență nobiliară
Domn al Țării Românești
Domnie	mai 1770 – octombrie 1771
Predecesor	Grigore al III-lea Ghica
Succesor	Alexandru Vodă Ipsilanti
Domn al Moldovei
Domnie	11 mai – octombrie 1788
Predecesor	Ocupație austriacă
Succesor	Ocupație rusă
Modifică date / text

Cele două domnii

S-a născut la Constantinopol și era fiul Eufrosinei Rosetti și al unui preot numit Giani (Geani). Se pare că a fost căsătorit cu Ralița, sora lui Grigore Ghica (decapitatul) și că ar fi avut o fiică, Smaranda.

Ajunge serdar de Chișinău în 1755, vel serdar în 1756, spătar și capuchehaia al domnitorului Scarlat Ghica în 1757, vel postelnic în 1760, spătar și serdar de Orhei în 1765 și serdar din nou, în 1769 la București, este numit de către Grigore al III-lea Ghica în funcția de caimacam al Craiovei. Apărând Oltenia în 1770, pe timpul războiului ruso-turc (1768–1774), este numit de turci domn al Țării Românești. Rămâne în Oltenia, dând mai multe acte din Craiova. La evacuarea Bucureștiului din cauza rușilor în iunie 1770, este chemat de episcopul de Buzău în acel loc, pentru a asigura ordine și liniștea. Ajutat de turci ocupă Bucureștiul în luna iunie, și îi împiedică pe aceștia să jefuiască țara. Rușii revin și îi înving pe turci la Colentina la 24 noiembrie 1770, astfel încât, Ruset se întoarce în Oltenia, de unde este în scurt timp alungat de ruși și silit să caute adăpost în Transilvania. De aici pleacă la Vidin, iar de acolo la Babadag, unde este chemat de vizir. Este respins de două ori de ruși, însă reușește în cele din urmă să ocupe Craiova și Oltenia în mai - iunie 1771, după ce a trecut Dunărea pe la Vidin. Stă pe tron în Craiova, până în octombrie 1771, când este silit de situația militară generală să treacă în Banat. În martie 1772, Ruset, pleacă din Banat prin Mehadia și Vidin la Nicopole, unde a stat până la încheierea păcii. Deși nu mai era domn, a continut să elibereze acte până în 1774. A plecat apoi la Constantinopol, unde a făcut intrigi împotriva domnilor din Moldova și Țara Românească, ceea ce a dus la exilarea sa în 1776 la Naxos, de unde nu a mai fost rechemat decât în 1781.

La 18 mai 1788 este numit de turci domn în Moldova și însărcinat ca împreună cu Nicolae Mavrogheni, cu turcii și tătarii să-i alunge pe austrieci și ruși. Cheamă țara la arme în iunie 1788, dar nu este ascultat. Totuși participă la câteva lupte din vara anului 1788. Din cauza unei neînțelegeri cu turcii, trece la ruși cu o mică trupă. Aceștia îl trimit la Herson și-i fac o mică pensie. A murit în 1789 și este înmormântat lângă catedrala din Herson.

Placa memorială de pe mormântul din Herson

Legături externe

(redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
(redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]

Predecesor: Grigore al III-lea Ghica	Domn al Țării Românești 1770 – 1771	Succesor: Alexandru Vodă Ipsilanti
Predecesor: Ocupație austriacă	Domn al Moldovei 1788	Succesor: Ocupație rusă