Mănăstirea Mărcuța
| Mănăstirea Mărcuța | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
  Mănăstirea Mărcuța | |
| Coordonate | 44°26′40.31″N 26°10′21.74″E / 44.4445306°N 26.1727056°E |
| Localitate | București |
| Țara |  România |
| Adresa | Str. Biserica Mărcuța nr. 8, Sector 2 |
| Edificare | |
| Data începerii construcției | secolul al XVI-lea |
| Clasificare | |
| Cod LMI | B-II-a-A-18157 |
Modifică date / text  | |
Mănăstirea Mărcuța este un lăcaș de cult, situat în estul orașului București. Este monument istoric (cod LMI B-II-a-A-18157). Din complexul monahal face parte Biserica Mărcuța. La Mărcuța a fost internat și poetul Mihai Eminescu.
Istoric
modificareMănăstirea a fost construită de Dan vel Logofătul, în timpul domniei lui Mihnea Turcitul, mai exact în anul 1587.[1] Numele provine de la al doilea ctitor al mănăstirii, Marcu Armașu.[2] O parte din pictură datează tot din această perioadă, fiind refăcută în secolul al XX-lea.[3]
Spitalul Mărcuța
modificareIstoria mănăstirii este legată de dezvoltatea psihiatriei românești. Până în 1846, bolnavii mintal aflați în schitul Malamuci au fost mutați la Mărcuța, care era situată mai aproape de orașul București. A fost folosită o clădire veche din apropierea mănăstirii Mărcuța, unde pe vremea lui Ipsilanti fusese o fabrică de testemele.[4]
Primul medic primar al Spitalului Mărcuța a fost Nicolae Gănescu. Dacă în 1847 erau 40 de pacienți, numărul lor crescuse până în 1895 la 100 de persoane. La sfârșitul secolului, doctorul Protici a înființat ateliere de muncă pentru pacienți (tâmplărie pentru bărbați și lucru manual pentru femei); terapia prin muncă a intrat în instrumentariul științei.[4]
Spitalul Mărcuța a funcționat în această locație între 1838 și 1925.[1]
Dintre pacienții cunoscuți ai instituției psihiatrice s-a aflat Mihai Eminescu (internat în 3 februarie 1889).[5]
Note
modificare- ^ a b „Mărcuța – mănăstire, cetate, ospiciu”.
- ^ „Parohia Mărcuța”.
- ^ „Parohia MARCUTA - Sector 2, Bucuresti”.
- ^ a b Cantacuzino 1939, p. 701.
- ^ „Despre Mihai Eminescu”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Cantacuzino, Ion I. (), „Centenarul psichiatriei”, Revista Fundațiilor Regale, Anul VI (3): 697–706
Lectură suplimentară
modificare- en The institutionalization of asylum and forensic psychiatry in Bucharest,19th century. A historical outline.[nefuncțională]; Octavian Buda, Sorin Hostiuc, Eduard Drima, Laura Ghebaur, Ionuț Popescu, Laurențiu Staicu, Corina Doboș; Rom J Leg Med [21] 79-84 [2013]; p. 79-84
- Considerații privind primele clasificări științifice autohtone în Psihiatria românescă a secolului al XIX-lea[nefuncțională]; Valentin-Veron Toma; Revista Medicală Română – Vol. LVIII, NR. 4, An 2011; p. 302-308
- Mărcuța de la ospiciul sminitiților la institutul de alienați, Pantelimon Miloșescu, Ed. Tridona, Oltenița, 2010, ISBN 978-973-8981-50-8
- Istoria igienei în România în secolul al XIX-a și starea ei la începutul secolului al XX-lea. Partea I; I. Felix; Extras din Analele Academiei Române, Seria II. Tom. XXIII. Memoriile Secțiunii Sciințifice, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Bucuresci, 1901
