Kálmán Mikszáth

Kálmán Mikszáth de Gyula Benczúr, 1910
Date personale
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Sklabiná, Banskobystrický kraj, Slovacia Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani)[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria[7][8] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Kerepesi Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMauks Ilona[*][[Mauks Ilona (Kálmán Mikszáth's wife (1855-1926))|​]] ()[9] Modificați la Wikidata
CopiiMikszáth Kálmán[*][[Mikszáth Kálmán (politician maghiar)|​]]
Mikszáth Albert[*][[Mikszáth Albert (scriitor maghiar)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
Locul desfășurării activitățiiBudapesta Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[3][10] Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPartidul Liberal[1]  Modificați la Wikidata
Limbilimba maghiară  Modificați la Wikidata

Kálmán Mikszáth de Kiscsoltó (n. 16 ianuarie 1847, Sklabiná - d. 28 mai 1910, Józsefváros, Budapesta) a fost un scriitor, publicist și editor maghiar, membru al Parlamentului Ungariei, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe.

Activitatea literară

modificare

Mikszáth a scris romane de observație socială cu accente umoristice și satirice și nuvele de investigare a realităților rurale străbătute de un optimism robust, popular, remarcabile prin expresivitatea tipologiei țărănești.

A fost redactor la revista Néplap.

Lucrarea Jókai Mór élete és kora [Viața și epoca lui Mauriciu Jókai], publicată în 1907 în două volume, prezintă „viu și plastic” viața și ideile literar-politice ale scriitorului maghiar Mór Jókai.[11]

Opere principale

modificare
  • 1871 – A batyus zsidó lánya MEK
  • 1871 – Ami a lelket megmérgezi MEK
  • 1872 – A lutri MEK
  • 1873 – Nibelungok harca MEK
  • 1874 – Elbeszélések
  • 1874 – Pecsovics világ MEK
  • 1877 – A vármegye rókája MEK
  • 1878 – Még újabb fény- és árnyképek
  • 1879 – Falunk véneinek édes visszaemlékezése
  • 1881 – Tót atyafiak ("Slovaci") MEK
  • 1882 – A jó palócok ("Bunii paloci") MEK
  • 1883 – Nemzetes uraimék MEK
  • 1884 – Az apró dzsentri és a nép
  • 1884 – Nemzetes uraimék MEK
  • 1885 – A két koldusdiák MEK
  • 1885 – A lohinai fű MEK
  • 1886 – A tisztelt ház
  • 1889 – A beszélő köntös MEK
  • 1892-1893 – Kísértet Lublón MEK
  • 1893 – Az eladó birtok MEK
  • 1894 – Beszterce ostroma MEK
  • 1895 – Umbrela sfântului Petru (Szent Péter esernyője),[12] MEK (tradusă în colecția Biblioteca pentru toți în 1968, nr. 422)
  • 1897 – Prakovszky, a süket kovács
  • 1897 – Gavallérok MEK
  • 1898 – Új Zrínyiász [Noua Zriniada] MEK
  • 1900 – Căsătorie ciudată (Különös házasság), MEK (tradusă în românește în 1961 la Editura pentru literatură)
  • 1901 – Săliștencele (A szelistyei asszonyok), MEK; în limba germană: Szelistye : das Dorf ohne Männer (Camilla Goldner, Leipzig, 1903); Ein Dorf ohne Männer (traducere și dramatizare de Ödön von Horváth, Viena, 1937).[13]
  • 1902 – A sipsirica MEK
  • 1903 – Akli Miklós MEK
  • 1906 – A vén gazember MEK
  • 1906-1907 – A Noszty fiú esete Tóth Marival MEK
  • 1907 - Jókai Mór élete és kora [Viața și epoca lui Mauriciu Jókai], 2 vol.; Révai, Budapesta, 1907
  • 1908-1910 – Orașul Negru (A fekete város), MEK
  • – A néhai bárány
  • – Galamb a kalitkában MEK

Ecranizări

modificare
  1. ^ Magyarország kormányai[*][[Magyarország kormányai (Hungarian book (2004))|​]], p. 433, 437  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ a b Kálmán Mikszáth, Filmportal.de, accesat în  
  3. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b „Kálmán Mikszáth”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b regionální databáze Knihovny města Olomouce, accesat în  
  6. ^ a b Kálmán Mikszáth, Brockhaus Enzyklopädie 
  7. ^ „Kálmán Mikszáth”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Миксат Кальман, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  9. ^ „Kálmán Mikszáth”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ Gheorghe Kristóf, Mauriciu Jókai - biografie și caracterizare cu prilejul aniversării de o sută de ani dela nașterea lui, Institutul de Literatură și Tipografie „Minerva”, Cluj, 1925, pp. 13-14.
  12. ^ Megjelent Budapesten 1901-ben Révainál,1899-ben már lefordították angolra, 1904-ben franciára, s folyamatosan mind a mai napig szinte minden nyelvre
  13. ^ Opere complete, vol. 12 (Mikszáth Kálmán összes művei: Regények és nagyobb elbeszélések, 1809—1901), Akadémiai Kiadó, Budapest, 1969.

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Kálmán Mikszáth

Galerie de imagini

modificare