Irlanda de Nord
Irlanda de Nord (în engleză: Northern Ireland, în irlandeză: Tuaisceart Éireann[3], în ulster scots: Norlin Airlann sau Norlin Airlan) este o țară componentă a Regatului Unit, cu capitala la Belfast. Țara este alcătuită din cea mai mare parte (partea de nord-est) a provinciei istorice irlandeze Ulster, pe insula Irlanda.
| Irlanda de Nord | |||
| Irlanda de Nord Northern Ireland (engleză) Tuaisceart Éireann (irlandeză) Norlin Airlann (ulster scots) | |||
| |||
| Deviză: Dieu et mon droit (franceză: Dumnezeu și dreptul meu) | |||
| |||
| Geografie | |||
|---|---|---|---|
| Suprafață | |||
| - totală | 13.843 km² (locul 4 în Regatul Unit) | ||
| Cel mai înalt punct | Slieve Donard[*] (850 m)  | ||
| Cel mai mare oraș | Belfast | ||
| Vecini | Irlanda | ||
| Fus orar | UTC±0 UTC+1 (ora de vară) | ||
| Populație | |||
| Populație | |||
| - Recensământ 2011 | 0 | ||
| Densitate | 133,3 loc/km² | ||
| - Estimare 2015 | ▲1.846.222[1] (locul 4 în Regatul Unit) | ||
| Limbi oficiale | Engleză irlandeză1, ulster scots1 | ||
| Guvernare | |||
| Sistem politic | Monarhie constituțională | ||
| Rege | Charles al III-lea | ||
| Prim-ministru Prim ministru2 Secretar de stat | Rishi Sunak Peter Robinson Chris Heaton-Harris | ||
| Legislativ | Adunarea Irlandei de Nord(d) | ||
| Capitala | Belfast | ||
| Economie | |||
| PIB (PPC) | |||
| - Total | $33,2 miliarde | ||
| - Pe cap de locuitor | $19.603 | ||
| PIB (nominal) | |||
| - Pe cap de locuitor | 19.603 €[2] | ||
| Monedă | Liră sterlină (GBP) | ||
| Coduri și identificatori | |||
| Prefix telefonic | +443 | ||
| Domeniu Internet | .ie4, .uk, .eu5 | ||
1Limbă regională 2Face parte din parlamentul și guvernul regional 3+44 este întotdeauna urmat de 28 la telefoanele fixe. Prefixul este 028 în Regatul Unit și 048 în Irlanda 4Folosit în comun cu restul Irlandei 5 Aparține Uniunii Europene, din care Regatul Unit făcea parte | |||
Modifică date / text  | |||
Irlanda de Nord a fost creată în 1921, când Irlanda a fost împărțită în Irlanda de Nord și Irlanda de Sud printr-un act al parlamentului britanic. Spre deosebire de Irlanda de Sud, care a devenit Statul Liber Irlandez în 1922, majoritatea populației Irlandei de Nord era unionistă sau loialistă, și a dorit să rămână în Regatul Unit.[4] Mulți dintre aceștia erau descendenți protestanți ai colonilor din Marea Britanie; totuși, o minoritate catolică semnificativă era naționalistă sau republicană, și voia o Irlandă unită, independentă față de regulile englezilor.
Irlanda de Nord este locul unor conflicte dintre romano-catolici și protestanți care s-au soldat cu multe victime în timp (3.000 de morți și 50.000 de răniți).
Politica Irlandei de Nord
modificarePe ansamblu, conducerea Irlandei de Nord este realizată în mod direct de guvernul Regatului Unit prin Secretariatul de Stat pentru Irlanda de Nord, iar legile sunt create de către Parlamentul Regatului Unit. Adunarea Legislativă Națională a Irlandei de Nord și Executivul Irlandei de Nord, stabilite prin Good Friday Agreement din 10 aprilie 1998, sunt în momentul de față suspendate.
Subdiviziunile Irlandei de Nord
modificareTradițional, Irlanda de Nord era organizată sub forma a 6 comitate, dar, din 1973, acestea nu mai sunt utilizate pentru administrația locală, Irlanda de Nord fiind divizată în 26 de districte.
Steagul Irlandei de Nord
modificare.svg)
Din 1972, Irlanda de Nord nu mai are un steag oficial, el fiind abrogat de către Guvernul Britanic. Totuși, la unele competiții sportive internaționale, Irlanda de Nord participă separat de Anglia, Scoția și Țara Galilor și utilizează un steag propriu, și nu pe cel comun al Regatului Unit.
Referințe
modificare- ^ NISRA Population Clock
- ^ Regional GDP per capita in the EU25. Eurostat. 25 January 2005. Retrieved on 19 March 2014.
- ^ An Roinn Dlí agus Cirt agus Comhionannais : Tuaisceart Éireann. Justice.ie. Retrieved on 23 July 2013.
- ^ „Standing up for Northern Ireland”. Ulster Unionist Party. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Jonathan Bardon, A History of Ulster (Blackstaff Press, Belfast, 1992), ISBN 0-85640-476-4
- Brian E. Barton, The Government of Northern Ireland, 1920–1923 (Athol Books, 1980)
- Paul Bew, Peter Gibbon and Henry Patterson The State in Northern Ireland, 1921–72: Political Forces and Social Classes, Manchester (Manchester University Press, 1979)
- Tony Geraghty (). The Irish War. Johns Hopkins University Press. ISBN 0-8018-7117-4.
- Robert Kee, The Green Flag: A History of Irish Nationalism (Penguin, 1972–2000), ISBN 0-14-029165-2
- Osborne Morton, Marine Algae of Northern Ireland (Ulster Museum, Belfast, 1994), ISBN 0-900761-28-8
- Henry Patterson, Ireland Since 1939: The Persistence of Conflict (Penguin, 2006), ISBN 978-1-84488-104-8
- P. Hackney (ed.) Stewart's and Corry's Flora of the North-east of Ireland 3rd edn. (Institute of Irish Studies, Queen's University of Belfast, 1992), ISBN 0-85389-446-9(HB)
Legături externe
modificare
| Puteți găsi mai multe informații despre Northern Ireland prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”: | |
|
Definiții și traduceri în Wikționar |
|
Imagini și media la Commons |
|
Citate la Wikicitat |
|
Texte sursă la Wikisursă |
|
Manuale la Wikimanuale |
|
Resurse de studiu la Wikiversitate |
- Northern Ireland Executive (Northern Ireland devolved government)
- Northern Ireland Office (UK central government)
- Discover Northern Ireland (Northern Ireland Tourist Board)
.svg){kind=small}