Ioan Soter
Ioan Soter | |
În 1954 | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] Timișoara, România[3][1] |
Decedat | (60 de ani)[1] București, România[3][1] |
Căsătorit cu | Iolanda Balaș[4] |
Cetățenie | România |
Ocupație | săritor în înălțime[*] antrenor de atletism[*] |
Limbi vorbite | limba română |
Înălțime | 186 cm[1] |
Sport | atletism |
Club | Steaua București[2] |
Titluri și realizări | |
Jocuri olimpice | Jocurile Olimpice de vară din 1952 athletics at the 1947 World Festival of Youth and Students[*] athletics at the 1949 World Festival of Youth and Students[*] athletics at the 1951 World Festival of Youth and Students[*] athletics at the 1953 World Festival of Youth and Students[*] athletics at the 1955 World Festival of Youth and Students[*] |
Modifică date / text |
Ioan Soter (în maghiară Sőtér János; n. , Timișoara, România – d. , București, România) a fost un atlet român specializat în proba de săritură în înălțime și un antrenor de atletism.
Biografie
modificareDin 1948 până în 1956 a fost de 8 ori campion național în proba de săritură în înălțime. Doar în 1955 a fost accidentat. A stabilit de 14 ori recordul național. În anul 1952 a devenit primul român care a reușit să obțină 2,00 m. Recordul său personal a fost 2,05 m, stabilit la Jocurile Balcanice din 1956 de la Istanbul.[5]
În anul 1952 a participat la Jocurile Olimpice de vară de la Helsinki unde s-a clasat pe locul 6 cu o săritură de 1,95 m. A fost primul atlet român într-o finală la Jocurile Olimpice.[6]
Din 1954 până în 1987 a fost antrenor. A pregătit, între alții, pe Iolanda Balaș, cu care s-a căsătorit în 1967,[7] Viorica Viscopoleanu, Virginia Bonci-Ioan, Maria Bolea-Salamon, Alina Popescu-Gheorghiu, Aura Petrescu-Mărășescu, Carol Corbu, Șerban Ioan, Adrian Proteasa, Eugen-Cristian Popescu, Constantin Militaru, Daniel Ene, Nicolae Perțea, Erwin Sebestyen, George Boroi, Nicolae Popovschi, Adrian Samungi și Ion Buligă. Sportivii au cucerit 3 titluri olimpice și 19 medalii (5 de aur, 6 de argint, 8 de bronz) la Campionatele Europene.[6]
În anul 1960 a fost distins cu Ordinul Muncii, clasa III–a, iar în 1968 cu Ordinul Meritul Sportiv, clasa II–a.[2] În același an a fost primul tehnician din atletismul românesc care a primit titlul de antrenor emerit. Din 2019 sala de atletism din București poartă numele „Ioan Soter”.[8]
Palmares
modificareAn | Competiție | Locație | Loc | Note |
---|---|---|---|---|
1947 | Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților | Praga, Cehoslovacia | 1 | 1,90 m |
1949 | Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților | Budapesta, Ungaria | 2 | 1,94 m |
1951 | Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților | Berlin de Est, RDG | 2 | 1,97 m |
1952 | Jocurile Olimpice | Helsinki, Finlanda | 6 | 1,95 m |
1953 | Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților | București, România | 1 | 2,00 m |
1955 | Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților | Varșovia, Polonia | 3 | 1,96 m |
Note
modificare- ^ a b c d e Olympedia
- ^ a b SÖTER, ION, Enciclopedia educației fizice și sportului din România, Vol. VI, 2015, p. 399
- ^ a b Ioan Soter (în engleză)
- ^ Ce spunea despre boală Iolanda Balaș Söter înainte de a muri
- ^ Pagini din atletismul timișorean (III): Ioan Sőtér, șlefuitorul Iolandei Balaș, druckeria.ro
- ^ a b Joi se inaugurează oficial Sala de atletism “Ioan Soter” din București Arhivat în , la Wayback Machine., Federația Română de Atletism, 6 martie 2019
- ^ 80 de ani de la nașterea campioanei olimpice Iolanda Balaș-Sőtér Arhivat în , la Wayback Machine., AGERPRES, 12 decembrie 2016
- ^ În această seară s-a inaugurat oficial Sala de atletism “Ioan Soter” din București, CSA Steaua, 7 martie 2019
Legături externe
modificareMateriale media legate de Ioan Soter la Wikimedia Commons
- Ioan Soter la Comitetul Olimpic și Sportiv Român
- en Ioan Soter la World Athletics
- en Ioan Soter la Olympedia.org
- en Ioan Soter la athleticspodium.com