Gomphus
Gomphus (Christian Hendrik Persoon, 1797) este un gen de ciuperci mic din încrengătura Basidiomycota și ordinul Gomphales în familia Gomphaceae[1][2] care este răspândit global, cuprinzând în prezent, conform filogeneticii moleculare moderne, 19 specii, în Europa doar cinci. Speciile acestui gen coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor de rășinoase, uneori, de asemenea, cu cele de foioase și cresc solitar sau în mănuchiuri mici, foarte des în cercuri de vrăjitoare sau șiruri. Speciile europene preferă soluri calcaroase, dezvoltându-se de la deal până în regiuni montane, iar în câmpie mai rar, de la începutul verii până toamna. Tip de specie este Gomphus clavatus.[3][4]
| Gomphus | |
|---|---|
| |
| Gomphus clavatus (urechea porcului) | |
| Clasificare științifică | |
| Domeniu: | Eucariote |
| Regn: | Fungi |
| Diviziune: | Basidiomycota |
| Clasă: | Agaricomycetes |
| Subclasă: | Phallomycetidae |
| Ordin: | Gomphales |
| Familie: | Gomphaceae |
| Gen: | Gomphus (Pers.) (1797) |
| Specia tip | |
| Gomphus clavatus (Pers.) Gray (1821) | |
| Sinonime | |
Modifică text  |
|
Numele generic este derivat din cuvântul de limba greacă veche (greacă veche γομφος=cui larg cuneiform, știft, țăruș).[5]
Taxonomie
modificare
Genul a fost menționat de renumitul micolog bur Christian Hendrik Persoon mai întâi în volumul 1 al jurnalului botanic Neues Magazin für die Botanik din 1794,[6] apoi determinat încă odată de el 3 ani mai târziu, de verificat în cartea sa Tentamen dispositionis methodicae Fungorum.[7] Acest taxon este valabil până în prezent (2024), doar anul prim-descrierii valid este discutat controvers. Pe când Mycobank insistă pe anul 1794,[1] Index Fungorum susține anul 1797.[2]
Cu excepția taxonului Neurophyllum care mai apare în lucrări micologice,[8] toate celelalte încercări de redenumire nu au fost aplicate niciodată.
În trecut, acest gen a fost atribuit ordinului Cantharellales, datorită stratului fructifer asemănător litigiilor. Dar în prezent (2019) aparține ordinului Gomphales în subclasa Phallomycetidae.[1][9]
Mai multe specii ale genului au fost redenumite, astfel de exemplu: Gomphus africanus (R.H.Petersen) (1976) din Africa se numește actual Phaeoclavulina africana Giachini (2011),[10] Gomphus bonarii (Morse) Singer (1945) din America de Nord, acum Turbinellus floccosus (Schwein.) Earle ex Giachini & Castellano (2011),[11] de găsit în California, Sierra Nevada și regiunea Pacificului nord-vestic, China, Coreea de Nord, India, Japonia, Nepal, Pakistan și Tibet.[12] sau Gomphus kauffmanii acum Turbinellus kauffmanii (A.H.Sm.) Giachini (2011) din regiunea Pacificului nord-vestic, în special California.[13]
Descriere
modificareCiupercile cărnoase de mărime medie sunt numai slab împărțite în pălărie și tulpină, având forma de titirez sau de măciucă cu partea superioară aplatizată, care dezvoltă cu timpul o pâlnie. Au lamele sub formă de pliuri superficiale, la unele specii slab reticulate, care decurg pe cea mai mare parte a suprafeței inferioare a corpului fructifer, neavând o mare diferențiere între pălărie și picior. Sporii sunt mereu alungit elipsoidali și verucoși. Pulberea sporilor se prezintă în diverse forme de ocru precum ruginiu. Carnea este mereu ceva elastică cu un miros aromatic precum un gust plăcut.[3][4]
Speciile genului
modificareTipul de specie este singurul descris în cărți micologice și răspândit în toată Europa,[14] prin urmare, de asemenea prin regiunile în care se vorbește limba română. Mai departe, doar această specie precum Gomphus crassipes (în Spania) pot fi găsite actual pe continent. Specii europene sunt marcate cu E. GBIF (Global Biodiversity Information Facility=Centrul global de informare pentru biodiversitate)[15] și Index Fungorum[16] acceptă în total 19 soiuri pentru acest gen (2019).
|
|
-
Gomphus clavatus -
Gomphus ludovicianus -
Turbinellus floccosus sin. Gomphus bonarii -
Turbinellus kauffmanii sin. Gomphus kauffmanii
_Singer_95839.jpg)
Note
modificare- ^ a b c Mycobank
- ^ a b Index Fungorum 1
- ^ a b Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 560, ISBN 978-3-8354-1839-4
- ^ a b Pilzfreund.de
- ^ Valentin Christian Friedrich Rost: „Griechisch-Deutsches Wörterbuch für den Schulgebrauch”, vol. 1, Editura Henning’sche Buchhandlung, Erfurt și Gotha, 1829, p. 232
- ^ C. H. Persoon: „Gomphus”, în: „Neues Magazin für die Botanik”, vol. 1, 1794, p. 154
- ^ C. H. Persoon: „Tentamen dispositionis methodicae Fungorum”, Editura Peter Philipp Wolf, Lipsiae 1797, p. 74 [1]
- ^ Doassans & Patouillard: „Nevrophyllum”, în „Revue Mycologique”, vol. 8, nr. 29, Toulouse 1886, p. 26-27
- ^ Solomon P. Wasser: „Evolutionary Theory and Processes: Modern Horizons - Papers in Honour of Eviatar Nevo”, Editura Springer, Dordrecht 2004, p. 249, 251
- ^ Index Fungorum 3
- ^ Mycobank 2
- ^ Index Fungorum 4
- ^ Index Fungorum 5
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 472, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ GBIF
- ^ Index Fungorum 2
Bibliografie
modificareDescrierile se referă preponderent la specia Gomphus clavatus.
- Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, ISBN 3-405-12116-7
- Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
- Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2
- Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 87, ISBN 978-1-4454-8404-4
- Meinhard Michael Moser: „ Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983
- Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, ISBN 3-426-00312-0
Legături externe
modificare
Materiale media legate de Gomphus (fungi) la Wikimedia Commons
