Gara București Nord

Acest articol se referă la principala gară din București. Pentru alte sensuri, vedeți Gara de Nord (dezambiguizare).

Gara București Nord

Gara de Nord în 2011

Informații generale

Adresă

Piața Gării de Nord 1

Coordonate

44°26′47″N 26°04′27″E / 44.4464°N 26.0742°E

Linii

Magistrala CFR 300
Magistrala CFR 500
Magistrala CFR 700
Magistrala CFR 800
Magistrala CFR 900
Magistrala CFR 1000
calea ferată București–Pitești–Craiova
calea ferată București–Giurgiu Nord–Giurgiu

Operatori

CFR Călători
Astra Trans Carpatic[*]
Regio Călători
Softrans
Transferoviar Călători[*]

Gări adiacente

București Băneasa
gara București Basarab
gara București Triaj

M1, M4: Gara de Nord
STB: 24, 42, 44, 45, 46, 62, 73, 79, 85, 86, 93, 96, 97, 105, 117, 123, 178, 182, 282^[1]

Structură

terminal feroviar

Peroane

8

Linii

14

Parcare

da

Istoric

Deschisă

13 septembrie 1872

Electrificată

16 februarie 1969

Alte informații

Proprietar

Compania Naţională de Căi Ferate[*]

Administrator

Compania Naţională de Căi Ferate[*]

Nume anterioare

gara Târgoviștei (13 septembrie 1872–1888)
gara București Nord (din 1888)

Cod LMI

B-II-m-B-18803^[2]

Servicii

Stația precedentă	CFR	Stația următoare
Videle către Timișoara Nord	CFR Magistrala CFR 100	Terminus
Ploiești Vest către Arad	CFR Magistrala CFR 200	Terminus
Ploiești Vest către Oradea	CFR Magistrala CFR 300	Terminus
Ploiești Vest către Satu Mare	CFR Magistrala CFR 400	Terminus
Ploiești Sud către Suceava	CFR Magistrala CFR 500	Terminus
Ploiești Sud către Iași	CFR Magistrala CFR 600	Terminus
Urziceni către Galați	CFR Magistrala CFR 700	Terminus
Ciulnița către Mangalia	CFR Magistrala CFR 800	Terminus

București Nord (în nomenclatorul CFR: București Nord Grupa A, popular Gara de Nord) este cea mai mare stație feroviară a României, situată în municipiul București. Din această gară pleacă și sosesc zilnic aproape 200 de trenuri (numărul acesta este mai mare iarna și vara când se pun în circulație trenuri suplimentare spre litoral și Valea Prahovei). Gara servește trenurilor CFR Călători, operatorilor privați și celor formate împreună cu ale companiilor feroviare internaționale, cu destinații spre Chișinău, Budapesta sau Viena (plus Sofia, Istanbul și Salonic, sezonier).

București Nord este o stație Terminus, capăt de linie pentru toate magistralele și are un număr de opt peroane și paisprezece linii.

Din Gara de Nord se poate ajunge direct la Aeroportul Internațional Henri Coandă, cu trenuri ale CFR Călători și Transferoviar Călători, operate la o cadență de 40 de minute.

Gara este deservită de diverse rute de autobuze (liniile 105, 117, 123, 178, 182, 282), troleibuze (liniile 62, 73, 79, 85, 86, 93, 96, 97), tramvaie (liniile 24, 42, 44, 45, 46) și de două stații de metrou, aflată pe magistralele M1 și M4.

Istorie

Punct non-stop de informare și coordonare din Gara București Nord, conceput pentru a oferi ajutor refugiaților ucraineni care sosesc în timpul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022

Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor.

Din 13 septembrie 1872, când s-a inaugurat această gară, s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman–Galați–București–Pitești. Stația a fost denumită inițial Gara Târgoviștei (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Ea a fost construită între anii 1868-1872 fiind concepută în formă de U formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refăcut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite pentru a se obține lungimi utile de 350 m. Perioada între 1950 și 1990 a cunoscut o creștere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România. În prezent Gara de Nord este în curs de modernizare.

În timpul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, gara a găzduit începând cu 27 februarie 2022, refugiați. Doar în prima zi, 100 de refugiați ucraineni au sosit cu 5 trenuri deținute de operatul de stat, CFR Călători, care au venit din direcția Iași și Suceava. Cetățenii ucraineni au fost preluați imediat de personalul securității gării și transportați în Sala de așteptare a gării unde a fost amenajată o zonă specială pentru refugiați, în care li s-a oferit apă și mâncare. Pe tot parcursul șederii în Gara București Nord, persoanele strămutate din Ucraina au primit ajutor de la reprezentanții Primăriei Municipiului București și ai organizațiilor neguvernamentale, prin intermediul unui punct non-stop de informare și coordonare amenajat pe peronul central, unde au fost disponibili voluntari care vorbesc limba ucraineană și pot furniza informații suplimentare. În plus, prin intermediul boxelor, informațiile au fost prezentate în limba engleză.^[3] Pe 4 martie 2022, la miezul nopții au ajuns aproximativ 1000 de refugiați au ajuns de la Iași cu o garnitură de tren cu 11 vagoane, care au fost ulterior transportați cu mai multe autobuze deținute de STB pentru a fi cazate la Romexpo.^[4]

({{{2}}})

Clădirea

Clădirea gării este inclusă în lista monumentelor istorice cu codul LMI B-II-m-B-18803. Ultima restaurare a avut loc în 1997-1999.

În ultimii ani, traficul din Gara de Nord a scăzut foarte mult, în mare parte din cauza stării deplorabile în care arată gara^[5]. Pentru renovarea gării, ar fi nevoie să se investească în jur de 300 milioane de euro, iar modernizarea ar dura trei ani^[5].

O astfel de renovare ar putea transforma Gara de Nord într-o gară pentru trenuri de mare viteză^[5]. Totodată, un asemenea proiect poate transforma gara într-un adevărat centru comercial, cum sunt mall-urile, ca un punct de atracție pentru călători și operatorii feroviari^[5].

Traficul

Conform unor estimări din anul 2009, prin Gara de Nord trec zilnic aproximativ 10.000 de oameni^[5]. Singurele perioade în care traficul din gară se apropie de 15.000 de persoane/zi sunt cele din preajma sărbătorilor religioase^[5].

Numărul călătorilor transportați din și înspre Gara de Nord cu trenurile CFR Călători a fost de 3,6 milioane de persoane în anul 2011 față de 6,3 milioane în anul 2009.^[6] Numărul de călători ai firmelor private (Regio Călători, Transferoviar, Astra Transcarpatic și Softrans) prin gară nu este cunoscut.

Legături

Vedere panoramică a Gării De Nord.

Transport intern

Din gara București Nord pornesc trenuri care circulă în special pe magistralele 300 (B. Nord-Brașov-Cluj-Napoca-Oradea), 500 (B. Nord-Buzău-Bacău-Suceava-Verești), 700 (B. Nord-Brăila-Galați), 800 (B. Nord-Constanța-Mangalia), 900 (B. Nord-Craiova-Timișoara Nord), 901 (B. Nord-Craiova) și 1000 (B. Nord-Ploiești).

Transport internațional

Sunt oferite legături directe spre câteva capitale și orașe mari din Europa, respectiv Budapesta, Chișinău, Istanbul, Sofia, Ungheni, și Viena. Încă de la inaugurarea trenului Orient Express în 1906, compania La Compagnie Internationale des Wagons-Lits a negociat cu guvernul român parcursul ce include Gara de Nord București ca stație de oprire înainte de Constanța, unde se face transbordarea în vapor până la Istanbul. În prezent, trenul Orient Express realizează două croaziere pe an.