Friedrich Otto Wünsche

Friedrich Otto Wünsche
Dr. Friedrich Otto Wünsche
Date personale
Născut	19 martie 1839 Milkel, Silezia Luzaciană
Decedat	7 ianuarie 1905 (65 de ani) Zwickau
Cetățenie	Imperiul German
Ocupație	botanist briolog, micolog profesor universitar
Limbi vorbite	limba germană
Activitate
Domeniu	botanică micologie biogeografie
Instituție	Universitatea din Leipzig
Semnătură

Friedrich Otto Wünsche (n. 19 martie 1839, Milkel, Silezia Luzaciană – d. 7 ianuarie 1905, Zwickau) a fost un botanist briolog, micolog precum profesor universitar german. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Wünsche.

Biografie

Palatul Milkel cu parc

Otto a fost fiul unui horticultor, angajat de contele imperial von Einsiedel pentru îngrijirea grădinilor domnești, care a deschis mai târziu o grădinărie proprie in Königswartha. Astfel tânărul Otto a fost confruntat deja timpuriu cu flora patriei, arătând mare interes. Părinții au căutat să dea unicul lor copil o educație potrivită predispoziției sale și, prin urmare, l-au trimis, în 1853, la școala pregătitoare pentru nivelul inferior al educației cadrelor didactice primare (Präparandenanstalt), iar, 2 ani mai târziu, la seminarul pentru învățători în Bautzen. Între 1855 și 1859, Otto a frecventat acest seminar. După absolvirea examenelor în jurul Paștilor 1859, a căpătat un post de învățător în Bernbruch pe lângă Kamenz.

În 1860 a fost angajat ca profesor la școala civică din Zittau, unde a predat din 1862 lecțiile de istorie naturală în clasele de băieți și din 1863, în plus fizica și chimia la școala duminicală comercială. A înființat asociația științifică și montană Globus din Zittau, în care a început să unească cetățeni entuziasmați de științele naturale. S-a căsătorit în anul 1864.

La 3 mai 1867 a fost avansat drept profesor gimnazial pentru biologie și geografie la liceul din Zwickau de către Ministerul de Cultură și Educație publică. După ce a constatat, că manualele care urmau să dezvolte cunoașterea plantelor, au fost în multe privințe învechite, cel puțin privind Saxonia, a scris în 1869 prima sa carte, anume Excursionsflora für das Königreich Sachsen („Flora de excursii pentru Regatul Saxoniei”). Combinația de observație clară, precizie neobișnuită a descrierilor și metoda specifică strict analitică de determinare a plantelor, prin care cartea a respectat pe de o parte cerințele științei, pe de alta și nevoile privind învățarea tineretului, au făcut-o foarte populară, iar după ce Ministerul de Cultură a recomandat folosirea ei în toate școlile medii, licee și seminare, opera lui Wünsche a fost reeditată de multe ori, ultima dată a apărut în 1904 în cea de-a 9-a ediție.

Din 1870 a început să se ocupe cu criptogamele Saxoniei și a regiunilor învecinate. Apoi, în 1871, și luat doctoratul la Universitatea din Leipzig, cu teza Filices Saxponicae: Die Gefässkryptogamen des Königreichs Sachsen und der angrenzenden Gegenden („Ferigile Saxoniei: criptogamele vasculare al Regatului Saxonia și a regiunilor învecinate”), bazând pe studiile sale de dinainte, și asta fără studii anterioare sau o participare la prelegeri universitare. Până în mijlocul anilor 70 s-a ocupat mai departe cu criptogamele superioare și inferioare, rezultând în cartea sa Die Kryptogamen Deutschlands von Deutschland etc. din 1875. A urmat marea sa lucrare despre ciuperci, Die Pilze. Eine Anleitung zu ihrer Kenntnis din 1877. În 1879 a publicat chiar o lucrare despre insecte, împreună cu entomologul Diederich Herrmann Reinhard von Schlechtendal (1834-1916).

În sfârșit, în 1891, a fost numit profesor universitar la Facultatea de Botanică a Universității din Leipzig și decorat cu „Ordinul Regal Albrecht al Saxoniei”, drept cavaler de clasa I (1899).

Din păcate, sănătatea savantului a devenit din ce în ce mai rea, pricinuit de o arterioscleroză avansată, de acea a cerut, deja în 1903, intrarea la pensie, ce i-a fost acordat. Marele botanist a murit mult prea devreme din cauza acestei boli, deplâns de familia lui, la vârsta de doar 65 de ani în casa sa din Zwickau.

Deși fără o educație botanică specială, Wünsche a devenit unul dintre cei mai renumiți experți în flora Saxoniei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Toate edițiile noi au fost prelucrate și completate de el însuși până la moartea sa. În lucrările sale, din domeniile entomologie, mineralogie și, mai presus de toate, botanică, nu a dat prioritate cercetării, ci le-a limitat în esență pe morfologie, sistematică și distribuție geografică. Biologia după Charles Darwin a rămas aproape neglijată din cauza lipsei de timp, cum a scris odată.

Specii denumite de Wünsche (selecție)

Hygrocybe chlorophana

• Dermocybe anomala (Pers.) Wünsche (1877)
• Dermocybe sanguinea (Wulfen) Wünsche (1877)
• Hygrocybe chlorophana (Fr.) Wünsche (1877)
• Hygrocybe nitrata (Pers.) Wünsche (1877)
• Hygrocybe obrussea (Fr.) Wünsche (1877)
• Inoloma camphoratum (Fr.) Wünsche (1877)
• Inoloma violaceum Wünsche (1877)

Publicații (selecție)

O. Wünsche: Plantele Germaniei

• Exkursionsflora für das Königreich Sachsen, Editura B. G. Teubner, Leipzig 1869
• Schulflora von Deutschland. Nach der analytischen Methode bearbeitet, Editura B. G. Teubner, Leipzig 1871, 6 ediții (1871-1892)
• Die Kryptogamen Deutschlands von Deutschland. Nach der analytischen Methode bearbeitet. Die höheren und niederen Kryptogamen, Editura B. G. Teubner, Leipzig 1875
• Die Pilze. Eine Anleitung zu ihrer Kenntnis, Editura B. G. Teubner, Leipzig 1877 [3]
• Flore générale des champignons,Edition française revue par l'auteur, Editura O. Doin, Paris 1883
• Der naturkundliche Unterricht in Darbietungen und Übungen für Lehrer an Volksschulen und höheren Lehranstalten, 4 volume, Editura Gebr. Thost, Zwickau i. S. 1893-1897
• Die Alpenpflanzen. Eine Anleitung zu ihrer Kenntnis, Editura Gebr. Thost, Zwickau i. S. 1893
• Die verbreitetsten Pflanzen Deutschlands, Editura B. G. Teubner, Leipzig 1893
• Die Pflanzen Deutschlands: Eine Anleitung zu ihrer Kenntnis, Editura B. G. Teubner, Leipzig 1897, 8 ediții (1897-1938)
• Die Pflanzen des Königreichs Sachsen und der angrenzenden Gemeinden, Editura B. G. Teubner, Leipzig 1899, 10 ediții (1899-1912)
• Anleitung zum Botanisieren und zur Anlegung von Pflanzensammlungen. 4. Auflage, Editura Paul Parey, Berlin 1901

Bibliografie

• J. Abromeit (ed.): „Wünsche, O. - Die Pflanzen Deutschlands”, Leipzig, Berlin 1909
• Heinrich Dörfelt & Heike Heklau: „Die Geschichte der Mykologie”, Editura Dietenberger, Schwäbisch Gmünd 1998, ISBN 3-927654-44-2

Legături externe

• Materiale media legate de Otto Wünsche la Wikimedia Commons