Discuție:Schizofrenie

	Schizofrenie este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.
Istoric articol Dată Proces Rezultat 22 decembrie 2006 Propunere articol de calitate Promovat 7 decembrie 2008 Reevaluare articol de calitate Păstrat 13 martie 2012 Reevaluare articol de calitate Retrogradat 11 noiembrie 2012 Propunere articol de calitate Promovat Statut actual: Articol de calitate

	Articolul Schizofrenie este un subiect de care se ocupă Proiectul Medicină, o inițiativă ambițioasă de a dezvolta articole despre medicină, adăugând informații cât mai cuprinzătoare, detaliate și citate cu surse de încredere Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
AC	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa AC pe scala de calitate.
Mare	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mare pe scala de importanță.

Aparținători

Ce înseamnă „aparținători”? Presupun că e vorba de persoanele care au bolnavul în grijă. Se poate găsi altă formulare? — AdiJapan ☎ 24 mai 2007 12:47 (EEST)

Observație

Până la data actuală nu au fost puse în evidență cauze corporale decelabile.

Este taaare învechită această concepție: la schizofrenic pot fi pusE în evidență multiple modificări de ordinul imagisticii medicale, decelându-se deci dacă nu neapărat un substrat organic cel puțin o formă de corelație strânsă între anumite diferențe de ordin organic și funcțional al creierului și boala în sine (manifestările ei). În plus, nu trebuie uitată cauzalitatea genetică, care este amintită probabil de toate manualele decente. Ca și în cazul altor maladii complexe (diabet, astm, maladii cardiace) atât la nivel de cauzalitate cât și la acela de definire (se preferă de aceea termenul “schizofrenii” (asta indicând o familie de maladii ce pot avea cauze diferite sau cu factori aflați în rapoarte diferite)), faptul că nu există o unică cauză nu înseamnă deloc că nu există sau nu se cunoaște (nici) o cauză a maladiei. Cauzele maladiei sunt explicate și în acest caz prin modelul numit vulnerabilitate-stres, care pune în joc atât factori fizici interni cât și fizici externi (de mediu): și în cazul schizofreniei există o vulnerabilitate neuropsihologică ce decurge dintr-o predispoziție genetică care face individul sensibil la factori de stres sociali și de mediu. În privința cauzelor de ordin fizic intern, manualele vorbesc în acești termeni:

“Astfel trebuie să existe o predispoziție ereditară sau încă o configurație cerebrală particulară ce decurge din disfuncții ale circuitului fronto-temporo-limbic ca și a neurotransmițătorilor aferenți pentru ca schizofrenia să se intaleze la anumiți indivizi.”

Aici se vorbește despre o cauză (într-o secțiune numită "etiologie bio-psiho-socială") tot atât de "precisă" ca și în cazul, de ex., a diabetului, despre care însă puțini se vor lansa în afirmații de genul celei pe care o critic a'ci... Aceleași manuale vorbesc detaliat despre "anomalii genetice", "cerebrale (dilatarea ventriculilor cerebrali (mai exact a hipocampului, amigdalei și a altor structuri ale cortexului, iar în materie funcțională hiperfrontalitate) la schizofrenici în comparație cu gemenii lor)", "histologice" și de "probleme imunologice", ca și despre "disfuncțiuni ale neurotransmițătorilor". Iarăși cauzalitate cu adresă...

Acum nu știu cui să mă adresez, căci de fiecare dată când am încercat să intru în dialog cu cineva am greșit adresa, așa că ma mulțumesc și eu să scriu pe pagina de discuție în speranța că în viitor cineva va putea să ridice nivelul articolului. Între timp, am să încerc (sper să reușesc) să modific textul de prezentare al acestui articol de calitate în așa fel încât să se evite termeni inexistenți în lb. română de genul "a acerta".

---

Citate și informații din Psihiatrie clinică, vol. 1 p. 246 și în continuare, autori Lalonde, Aubut și Grunberg (plus alții), ed. Gaetan Morin 1999.

Concise Medical Dictionary, Oxford University Press 2007, Oxford Reference Online: "The many causes include genetic factors, environmental stress, and possibly illicit drug use."

The Oxford Companion to the Mind, Oxford University Press 1987, Oxford Reference Online: "Schizophrenia evidence for a neurochemical basis. There are many theories about the abnormal neurochemical systems that may underlie schizophrenia. The main one, the dopamine hypothesis, states that the symptoms result from overactivity of the dopamine neurotransmitter system (either because of increased sensitivity to dopamine and/or an excess of dopamine). This theory grew from research showing that antipsychotic drugs act to block dopamine receptors. Measurements of dopamine metabolism show that all clinically effective drugs act in this way. Chemically related drugs that do not block dopamine receptors are not clinically effective. In addition, the potency of antipsychotics as blockers of dopamine receptors closely parallels their clinical potency. Brain-imaging studies that allow the measurement of drug binding to receptors further support the dopamine hypothesis by showing a direct relationship between the extent of D2 (one type of dopamine receptor) occupancy by the antipsychotic drug and clinical response to the treatment. Other neurotransmitter receptors are not powerfully blocked at the low drug concentrations used clinically, and even closely related receptors (e.g. noradrenaline or norepinephrine receptors) are not sensitive to the drug, indicating that the receptor-blocking action of traditional antipsychotics is specific to dopamine receptors. Thus it seems that brain areas innervated by dopamine neurons are the main sites of the clinically effective action of traditional antipsychotic drugs. The involvement of dopamine neurons is also suggested by evidence that dopamine-releasing drugs, such as amphetamine and levodopa, may worsen schizophrenic symptoms, and that amphetamine may produce a condition that is indistinguishable from acute paranoid schizophrenia in previously healthy volunteers. It has proved difficult to find direct evidence for the dopamine hypothesis from studies of brain tissue because of technical difficulties, such as differentiating the effects of treatment from those of the illness. Nevertheless studies of post-mortem brains have found increased D2 receptors in parts of the temporal lobe, which fits in with other evidence supporting the involvement of this part of the brain in schizophrenia. Although the dopamine hypothesis has predominated, evidence supports the involvement of other brain chemicals. There has been particular recent interest in serotonin (5-hydroxytryptamine), partly because of the relatively high affinity of the newer antipsychotics for serotonin receptors, and glutamate. The involvement of serotonin was suggested by the observation that drugs that activate serotonin receptors, such as lysergic acid diethylamide (LSD), can cause hallucinations. Further evidence for the involvement of serotonin comes from studies that show reduced levels of serotonin receptors in some parts of the brains of people with schizophrenia. This has also been found for glutamate and gamma-aminobutyric acid (GABA) receptors. Abnormalities have been found in many neurotransmitter systems, which emphasizes the complexity of the alterations seen in schizophrenia. Evidence supporting the involvement of particular neurotransmitters should be considered carefully in the light of the fact that some of these findings may be artefacts or secondary to other abnormalities in brain function or structure. Although hypotheses have been proposed explaining the interaction of some of the neurotransmitter systems in schizophrenia they are unable to explain all the findings, and it seems unlikely that progress will be made until there is a clearer understanding of how the brain systems involved are interrelated in normal brain function. (Published 1987), Oliver Howes/Robin M. Murray."

Encyclopaedia Britannica online 2008, articol "mental disorder", p. 23 din 92: "An enormous amount of research has been performed to try to determine the causes of schizophrenia. Family, twin, and adoption studies provide strong evidence to support an important genetic contribution. Several studies in the early 21st century have found that children born to men older than age 50 are nearly three times more likely to have schizophrenia than those born to younger men. Stressful life events are known to trigger or quicken the onset of schizophrenia or to cause relapse. Some abnormal neurological signs have been found in individuals with schizophrenia, and it is possible that brain damage, perhaps occurring at birth, may be a cause in some cases. Other studies suggest that schizophrenia is caused by a virus or by abnormal activity of genes that govern the formation of nerve fibres in the brain. Various biochemical abnormalities also have been reported in persons with schizophrenia. There is evidence, for example, that the abnormal coordination of neurotransmitters such as dopamine, glutamate, and serotonin may be involved in the development of the disease. Research also has been performed to determine whether the parental care used in the families of individuals with schizophrenia contributes to the development of the disease. There has also been extensive interest in such factors as social class, place of residence, migration, and social isolation. Neither family dynamics nor social disadvantage have been proved to be causative agents."

Remus Octavian Mocanu 26 martie 2008 03:54 (EET)

Cerere

Cea mai buna idee ar fi o rescriere a întregului text. Sugerez ca sa înceapă totul cu simptome, apoi cu posibilele cauze și respectiv studiile de specialitate ce au fost susținute pentru a confirma punctele de vedere, diagnosticul, epidemiologie și în cele din urma Istoricul. Modul în care este construit acum ignora foarte des consensul modern legat schizofrenie; cum se manifesta, cum se diferă ea de alte tulburări, de exemplu parafrenia. Conceptul de tratament este iar incorect, fiindcă nu exista un tratament, ci mai degrabă modalități de a administra tulburarea, lucru care, din nou, nu este menționat.Leserveros (discuție) 15 mai 2012 00:29 (EEST)

Dumneavoastră ați făcut această cerere după ce eu am integrat în articol traducerea din Wikipedia în limba engleză. Articolul cita și continuă să citeze o mulțime de surse de încredere, iar conform politicilor Wikipediei sursele de încredere bat orice păreri personale ale editorilor. Noi ca editori ai Wikipediei nu suntem chemați să ne dăm cu părerea, ci doar să transcriem faptele afirmate de sursele de încredere. Atunci când sursele de încredere spun că e vorba de tratament al schizofreniei, părerea dumneavoastră că nu se poate vorbi de un tratament al schizofreniei este neavenită. Tgeorgescu (discuție) 15 mai 2012 16:41 (EEST)

Am corectat afirmațiile de mai sus, făcute în mod greșit din cauza diferenței de fus orar. Tgeorgescu (discuție) 15 mai 2012 16:47 (EEST)

Celelalte doleanțe ale dumneavoastră au fost satisfăcute prin integrarea traducerii, care redă consensul științific în baza unor multitudini de cercetări științifice publicate în jurnale de prestigiu. Tgeorgescu (discuție) 15 mai 2012 16:56 (EEST)

În ce privește parafrenia, ea nu apare nici în DSM-IV-TR, nici în ICD-10, așa că nu există consens medical că ar exista o astfel de tulburare psihică. Prin urmare, nu se poate face comparația între schizofrenie și parafrenie, deoarece schizofrenia este un diagnostic valabil, acceptat de către medici, în timp ce diagnosticul de parafrenie nu se bucură de recunoaștere din partea medicilor. Aici nu facem pseudoștiință, iar articolul en:Paraphrenia menționează că parafrenia este un concept controversat. Așa că diagnosticul de parafrenie ține doar de istoria medicinii, azi nu mai este considerat un diagnostic valabil. Tgeorgescu (discuție) 16 mai 2012 17:23 (EEST)

Exemplul de parafrenie nu a fost neapărat cel mai potrivit. De fapt am încercat sa atrag atenția asupra absentei unui diagnostic diferențial. Materialul prezent este intr-o stare mult mai buna fata de cel original. Va multumesc pentru asistenta. Daca a parut ca am incercat sa introduc bias-ul meu personal, nu asta era intentia. Din nefericire, in momentul in care am adaugat eu comentariul, in formula veche nici nu exista un diagnostic diferential sau o referire concreta a clasificarii din DSM respectiv ICD. Cu astea fiind spuse, as mai avea doua mici probleme legate de construcția articolului actual, întâi, de asa zisa anti-psihiatrie si domnul Prof. Thomas Szasz, MD (sectiune inexistenta in wiki-ul englezesc). Conceptele sale, sunt considerate, cel putin controversate, și/sau miscarea sa are mai mare relevanta in discutia despre psihiatrie si nu la schizofrenie. A doua problema este legata de filmografie, aceasta ar fi introdusa în secțiunea "In Societate și Cultura", și unele filme ar trebui scoase din lista (de ex. Black Swan, Telephone, Une vie française) datorita faptului ca nu exista nici o dovada ca producătorii au încercat sa exemplifice schizofrenia. Desi am putea deduce asta, acea deductie are o valoare subiectiva, și din acest motiv lista de filmografie trebuie sa fie redusa la cele care știm ca exemplul este unul concret, sau unde știm cu siguranța ca autorul a intenționat sa reprezinte schizofrenia.

Leserveros (discuție) 17 mai 2012 00:26 (EEST)

Da sunt de acord că opiniile lui Szasz sunt controversate, nici eu personal nu sunt de acord cu el (în general), iar articolul le prezintă clar drept puncte de vedere alternative, adică în afara consensului. Nu cred că cineva poate interpreta „care se opune tratării bolilor mintale” drept consens medical. Dar este un teoretician notabil, iar punctele sale de vedere sunt notabile, cu respectarea proporției în cadrul articolului, existând o politică referitoare la asta, en:WP:DUE. Citatul se referă clar la schizofrenie și este unul din puținele citate despre schizofrenie devenite celebre. Însă recunoscând ce-i al lui Szasz, are dreptate că ceea ce intră sub umbrela religiei rutinizate este a priori scutit de a fi evaluat drept simptom de psihoză. De exemplu, dacă Bivolaru era singurul cu ideea că prin spirale făcute pe plajă se poate intra în contact cu extratereștri ar fi fost internat din nou la psihiatrie, dar din moment ce o grupare religioasă crede acest lucru, ei se pot bucura de libertatea de conștiință și credință. Un citat pe tema asta este cel mai jos:

„eu văd întreaga credință ca pe o psihoză colectivă. De fapt este un delir, dar nu este considerat drept boală care ține de psihiatrie, deoarece atât de mulți oameni suferă de acesta. Zic asta oarecum în glumă, dar nu ar fi de mirare că se atribuie calități reale unei chestii care nu este întemeiată pe realitate? Dacă cineva ar prezenta astfel de simptome într-un alt domeniu, în calitate de terapeut aș nota pe fișa de observație un cod din DSM-IV: delir sever.”

—Anna Enquist

În ce privește Black Swan, e clar vorba de o psihoză paranoidă, care poate fi un debut de schizofrenie. Articolul afirmă clar că filmele pot fi uneori considerate ca fiind despre schizofrenie „în mod eronat”, deci discută cum sunt percepute ele de către publicul larg, nu de către specialiști.

Revenind la Szasz, el a publicat recent o carte în care critică antipsihiatria și zice că el n-a făcut niciodată parte din această mișcare, pe care o disprețuiește și a disprețuit-o mereu. Tgeorgescu (discuție) 17 mai 2012 01:26 (EEST)

In primul rând, eu încerc sa atrag atenția asupra relevantei subiectului. Nu înțeleg care ar fi conexiunea dintre filmele care pot fi interpretate (adesea eronat) și tulburarea prezentata în mod obiectiv cu studii știntifice și jurnale medicale. Eu când am zis Black Swan, de fapt când am exemplificat fiecare film, subliniam faptul ca nu avem informația pusa pe masa, nu știm faptul ca filmul vrea sa arate ceea ce noi vedem. Dacă nimeni nu zice asta, noi rămânem o interpretare absolut subiectiva care deseori nu oferă informație reala, fiindcă aproximativ orice persoana citește complet altceva atunci când se uita la un film. Este, pana la urma, un medium interpretabil.

Aceeași problema o aveam cu Szasz, deși într-o măsura mai mica. Lupta sa a fost, în mare parte cu psihiatria și tratamentele involuntare. Probabil ca există câteva studii care sa ii explice punctul de vedere, pentru ca citatul însăși, deși are relevanta, nu are prea multa valoare din cauza faptului ca este o opinie și nimic altceva (sunt câteva sute de persoane care au spus același lucru). Din acest motiv sugeram ca Szasz sa fie eliminat din articol sau sa întreaga categorie "Puncte de vedere alternative" sa fie îmbogățită cu cercetări sau explicații, indiferent de validitatea lor.Leserveros (discuție) 18 mai 2012 00:10 (EEST)

În ce privește filmele respective: este vorba de imaginea suferinzilor de schizofrenie pe care o are publicul larg, iar filmele sunt una din sursele acestei imagini. Și Biblia poate fi interpretată în fel și chip, dar e clar că e carte de bază pentru iudaism și creștinism.

În ce-l privește pe Szasz, el este un universitar competent, este notabil, deci operele sale sunt surse de încredere, e adevărat că nu pentru consensul medical, ci pentru unele luări de atitudine din dezbaterea publică asupra psihiatriei. Niciun guru psihotic care pretinde că pratică psihiatria liberală nu poate fi sursă de încredere, iar fițuicile de tip Formula AS nu pot fi citate drept punct de vedere alternativ, deoarece sunt niște înșiruiri patetice de aberații semidocte. Tgeorgescu (discuție) 18 mai 2012 17:05 (EEST)

Se umfla in pene domnul Georgescu, acum e si doctor psihiatru. Sunteti macar pacient? Prea va dati autor de studiu. Articolul dinsului preferat. Sectant (discuție) 2 martie 2019 09:05 (EEST)

Eu nu am pretins niciodată că aș fi doctor sau medic sau psiholog. Tgeorgescu (discuție) 2 martie 2019 16:02 (EET)

Ați încălcat etica medicală, a se vedea en:Goldwater rule. Un motiv în plus să cred că nu sunteți medic (pe lângă atacurile murdare și bigote prin WP:CLONE, adică Martacastro14). Tgeorgescu (discuție) 12 iunie 2019 06:54 (EEST)

Moved text that needs references to the talk page

• Schizophrenia simplex este o formă săracă în simptome pozitive cu tendință spre forma reziduală.

Criterii de diagnostic al schizofreniei după DSM-IV

Manifestări obligatorii pentru permiterea diagnosticului de schizofrenie:

• Delir cu caracter bizar
• Halucinații incongruente cu dispoziția afectivă, în special perceperea unui dialog de voci străine
• Gândire confuză
• Simptome catatone
• Sărăcie afectivă, lipsă de inițiativă, declin social
• Înrăutățirea adaptării în societate
• Manifestare continuă a acestor simptome timp de cel puțin 6 luni
• Excluderea unei cauze organice evidente

Tratament

Tratamentul multidimensional reunește mijloacele medicamentoase, psiho- și socioterapeutice.

• Tratamentul medicamentos reprezintă un relativ progres, de la introducerea lui în anii 1950 (Jean Delay și P. Deniker, 1952). Primele medicamente folosite aparțin clasei de antipsihotice Neuroleptice, preparate cu acțiune în principal anti-dopaminergică. Medicamentele se administrează atât în faza acută, cât și in faza de remisie parțială sau totală sub formă de tablete sau de injecții „depozit” pentru prevenirea recidivelor. Efectele secundare nedorite trebuie cunoscute, pentru a putea fi evitate sau ținute sub control. În ultimii ani au apărut antipsihoticele de nouă generație sau antipsihotice „atipice”, care au o serie de avantaje (efecte secundare mai reduse, influențează și simptomele negative).

• Psihoterapia. În centrul mijloacelor folosite stă terapia suportivă a pacientului, dar și a membrilor de familie, pentru a se putea obține o cooperare necesară în tot decursul tratamentului medicamentos.

• Socioterapia: Măsuri la locul de muncă și în familie, terapie ocupațională, măsuri reabilitative.

Filmografie

Lista care urmează a fost selecționată dintre numeroasele filme care se axează pe afecțiuni psihice ale unuia, sau mai multor personaje, afecțiuni considerate, adesea eronat, schizofrenii.

• Groapa șerpilor (The Snake Pit, La Fosse aux serpents), un film american de Anatole Litvak din 1948, după un roman de Mary Jane Ward, care și-a petrecut o vreme într-un spital psihiatric.
• Psycho, thriller-ul lui Alfred Hitchcock din noiembrie 1960 (în alb-negru), cu Anthony Perkins, după romanul lui Robert Bloch.
• Repulsie (Repulsion) de Roman Polanski, cu Catherine Deneuve, Anglia, 1966.
• Clean, Shaven de Lodge Kerrigan, cu Peter Greene, un thriller american din 1993 despre un bolnav de schizofrenie care își caută fiica.
• Shine (Strălucire), film australian din 1996 de Scott Hicks, după un scenariu scris de Jan Sardi și bazat pe biografia pianistului David Helfgott, cu Geoffrey Rush, Lynn Redgrave, Armin Mueller-Stahl, Noah Taylor, John Gielgud, Googie Withers, Justin Braine, Sonia Todd, Nicholas Bell, Chris Haywood ș.a.
• O minte sclipitoare (A Beautiful Mind), de Ron Howard și Akiva Goldsman cu Russell Crowe, Jennifer Connelly, Ed Harris, Christopher Plummer ș.a., SUA, 2001, după biografia scrisă de Sylvia Nasar despre matematicianul laureat al Premiului Nobel John Forbes Nash.
• Spider (Păianjenul), film canadian din 2002 de David Cronenberg după romanul și scenariul lui Patrick Mc Grath.
• La telefon, Berlinul (Berlin Calling) de Hannes Stöhr, cu Paul Kalkbrenner, Germania, 2 octombrie 2008. Este vorba de un DJ celebru, Ickarus, ajuns într-un spital psihiatric în urma dependenței de droguri (schizofrenie?)
• People Say I'm Crazy (Zice lumea că-s nebun), documentar autobiografic care cuprinde 10 ani din viața lui John Cadigan, schizofrenic
• Une vie française, film francez pentru tv. (France 2) din 2011 de Jean-Pierre Sinapi, scenariu, Isabelle Coudrier-Kleist și Jean-Marc Culiersi după romanul cu același nume de Jean-Paul Dubois, cu Jacques Gamblin, Pauline Etienne ș.a.
• Lebăda neagră (Black Swan) de Darren Aronofsky, cu Natalie Portman care a primit Oscarul pe 2011 pentru rolul principal în care schițează simptome de schizofrenie paranoidă.--Jmh649 (discuție) 1 iunie 2012 01:31 (EEST)

Remisie spontană?

Există vreun consens medical cum că unele tipuri de schizofrenie pot disparea (spontan?) după o anumită perioadă de la apariție sau diagnosticare? --109.166.134.35 (discuție) 1 martie 2019 09:21 (EET)

Nu cred că schizofrenia poate dispărea spontan, în orice caz umbla vorba că circa o treime din pacienți se vindecă după vârsta de 30-40 ani. În orice caz, cu antipsihotice atipice, boala poate fi ținută sub control: simptomele pozitive (adică psihozele) pot fi tratate relativ ușor, cele negative mult mai greu. Tgeorgescu (discuție) 2 martie 2019 05:07 (EET)

Gluma anului (e ca si cum am spune ca am fost trollati de niste oameni cu fete de trolli), la batrenete o iei razna si mai rau. Dumneavoastra tineti sub control simptomele pozitive? Pe bune? [atac la persoană șters]! Simptomele pozitive sunt de fapt negative, pentru ca se indreapta impotriva societatii. Bolnavii de schizofrenie ar trebui sa isi petreaca timpul sub tratament si in afara mediului de calculator. Se cunoaste ca cei care au ADN slav sau maghiar (asiatic), sunt mai predispusi decat romanii la boala mintala. Sectant (discuție) 2 martie 2019 09:02 (EET)

Ne cunoaștem de undeva? Că văd că ați pornit deja la atacuri, fără să menționați măcar de ce mă atacați. Ăștia sunt termeni medicali: „simptome pozitive” înseamnă ceea ce bolnavii au, dar oamenii normali nu au; „simptome negative” înseamnă ceea ce oamenii normali au, dar bolnavii nu au. Nu se referă la bine și la rău. Iar în ce privește rata infracțiunilor violente, la schizofrenici e aceeași ca la restul populației. Deci nu se poate spune că schizofrenicii ar fi mai răi la suflet decât restul populației. Eu caut să nu fac rău nimănui, dar nu sunt idiotul lui Dostoievski să tolerez orice aberații în articolele Wikipediei: cei care nu respectă WP:POL n-au ce căuta aici. Cu bătutul câmpilor aplic toleranță zero. Așa cum nu există „dreptul de a scrie-n Nature”, nu există dreptul de a scrie pe Wikipedia: e un privilegiu, nu un drept. Un privilegiu pe care eu mi l-am reconfirmat ani la rând, în mod special prin a nu persista în greșeală, atunci când alții mi-au făcut observație în mod justificat. În rest nu sunt eu vinovat pentru consensul științific sau pentru cercetarea universitară a Bibliei, dar nu înseamnă că sunt un ignorant care dă cu piciorul la ele ci, dimpotrivă, am un mare respect pentru ele și le redau în paginile Wikipediei fără rezerve. Dacă ați venit aici ca să combateți WP:CHOPSY nu veți edita prea multă vreme. Aici cine are WP:SURSE are parte, cine n-are WP:SURSE n-are parte. Așa că eu nu scriu pe Wikipedia opiniile mele personale, ci doar opiniile surselor. Dacă nu aveți respect pentru știință și cercetare academică, nu aveți ce căuta aici. Similar dacă dovediți în continuare neobrăzare față de alți editori ai Wikipediei. Ori veți cădea de acord că pe Wikipedia creștinismul este o religie ca oricare alta și nu miezul din Fanta, ori veți fi blocat. Aici nu se face evanghelizare, ci se redau teologie de nivel academic, studii religioase și istoria creștinismului (aia mainstream, nu aia la care visează fundamentaliștii creștini în habotnicia lor). Wikipedia nu și-a propus niciodată să fie prietenoasă cu prejudecățile bigoților. Aici e un website pentru intelectuali, pe care redăm pe scurt ceea ce au scris specialiștii recunoscuți pe plan mondial. Nu e website de stat la taclale. Tgeorgescu (discuție) 2 martie 2019 17:13 (EET)

Mie imi place de dumneavoastra, dar numele contului meu nu are legatura cu editarile. Sau invers. Oarecum dumneavoastra sunteti aici pentru evanghelizare (nu discutam forma ei), hai sa fim seriosi ca nu sunteti departe. Eu nu sunt aici pentru categoria Biblia, eu sunt un alienist. Am observat o modificare superficiala la articolul Copiii Domnului, dar probabil ati fost obosit intrucat nu dormiti noptile. Dar iar nu este treaba mea. In calitate de psihiatru, v-as intreba si daca sunteti pacient. Pentru ca atunci opiniile dumneavoastra la Schizofrenie pot fi subiective. Faptul ca sunteti vechi nu va ofera dreptul sa va considerati superior. Poate intr-un an, nu in zece, voi deveni important pentru Wikipedia. Toate cele bune! Sectant (discuție) 2 martie 2019 19:21 (EEST)

en:On the Internet, nobody knows you're a dog. en:Essjay controversy. Plus că articolul a fost tradus în principal de mine (la invitația unui profesor universitar asociat de medicină din Canada), nu scris în principal de mine. Tgeorgescu (discuție) 3 martie 2019 11:27 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Am adus in discutie subiectul acestei sectiuni deoarece am observat pe enwiki ca unele forme de schizofrenie ca cea paranoida si cea dezorganizata au fost scoase dintre tipurile de schizofrenii care sunt prezente in DSM-5 apărut in 2013, dar nu au fost scoase din ICD-10 la care NU a apărut o editie mai noua. --109.166.134.225 (discuție) 3 martie 2019 12:34 (EET)

ICD-ul e un manual coduri, astfel încât un medic din Mexic știe ce diagnostic a pus un medic din Franța. ICD-ul nu e manual de criterii de diagnoză, dar DSM-ul este. S-a pus problema includerii în ICD a medicinii tradiționale chineze. Asta nu ar însemna recunoașterea efectivității MTC, ci doar standardizarea unor diagnostice MTC prin coduri. Tgeorgescu (discuție) 3 martie 2019 13:11 (EET)

Ce aspecte au determinat revizuirea criteriilor de diagnostic in sensul scoaterii din DSM-5 a tipurilor amintite? Unde sunt incadrate ele acum? --109.166.134.225 (discuție) 3 martie 2019 14:03 (EET)

Nu sunt de specialitate și nici nu am citit WP:SURSE pe tema asta. Poate vă explică Sectant, din moment ce tot zice că ar fi medic psihiatru. Tgeorgescu (discuție) 3 martie 2019 15:21 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Mă gândeam să aduc din enwiki pasajul despre DSM-5 care zice că a eliminat clasificarea pe subtipuri de schizofrenie, ca și faptul DSM-5 este folosit mai mult de americani și ICD10 de europeni.--109.166.138.104 (discuție) 3 martie 2019 20:58 (EET)

Chestiunea despre treimea din pacienți după 40 de ani pe unde umbla vorba? Prin ce sursă?--109.166.138.104 (discuție) 3 martie 2019 21:02 (EET)

Folclor medical (de exemplu [1]). ICD-ul este folosit și în SUA. Iar DSM-ul e folosit în mai multe țări din UE. În mod oficial, ICD-ul e baza. Dar asigurările medicale nu compensează decât dacă diagnosticul e pus după DSM. Deci ICD-ul e mai mult de formă și în orice caz nu spune cum se pun diagnosticele. Tgeorgescu (discuție) 3 martie 2019 21:13 (EET)

"Bolnavii de schizofrenie ar trebui sa isi petreaca timpul ... in afara mediului de calculator." Astea-s texte din reviste pentru coafeze, nu văd legătura dintre asemenea aserțiuni și științele medicale. Tgeorgescu (discuție) 4 martie 2019 14:33 (EET)

Sectant (de sex bărbătesc): "Eu nu sunt aici pentru categoria Biblia, eu sunt un alienist." Clona lui de sex femeiesc Martacastro14: "Nu ai voie sa elimini nimic nici din Apocalipsa si nici din Biblie! Sarpe ce esti! A vorbit Domnul." Asta da limbaj de medic psihiatru! E ăsta psihiatru cum sunt eu astronaut. Cine mă acuza că nu dorm noaptea: https://xtools.wmflabs.org/ec/en.wiki.x.io/cristina%20neagu#timecard Tgeorgescu (discuție) 7 martie 2019 01:41 (EET)

Legatura dintre schizofrenie si credinte

Ce corelare există intre aceste aspecte? Am vazut mai sus niste cuvinte mai dure ca bigoti si fundamentalisti. Pot fi acestia incadrati la schizofrenie prin termeni ca ideatii bizare si delirante? --109.166.135.27 (discuție) 8 martie 2019 12:57 (EET)

„eu văd întreaga credință ca pe o psihoză colectivă. De fapt este un delir, dar nu este considerat drept boală care ține de psihiatrie, deoarece atât de mulți oameni suferă de acesta. Zic asta oarecum în glumă, dar nu ar fi de mirare că se atribuie calități reale unei chestii care nu este întemeiată pe realitate? Dacă cineva ar prezenta astfel de simptome într-un alt domeniu, în calitate de terapeut aș nota pe fișa de observație un cod din DSM-IV: delir sever.”

—Anna Enquist

Citat de Tgeorgescu (discuție) 8 martie 2019 13:16 (EET)

Note

Ce orientare ideologico - religioasa are doamna aceasta? Este cumva atee? N-am vazut acest detaliu mai ales pe pagina ei pe enwiki?--109.166.135.27 (discuție) 8 martie 2019 19:05 (EET)

WP:NU#FORUM. Tgeorgescu (discuție) 8 martie 2019 20:31 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Va rog sa nu va repeziti la avertizari pripite de felui celui pe care l-ati dat. Daca ati un citat semiumoristic, sunteti dator sa - l explicati.! Este persoana in cauze o sursa reprezentativa si citabilă in cadrul chestiunii ridicate de titlu sectiunii sau doar o opinie individuala?.--109.166.135.27 (discuție) 8 martie 2019 23:10 (EET)

Am dat peste o sursa care trateaza la modul serios chestiuna legata de titlul sectiunii, dv ati introdus mai la misto o persoana cu o opinie marginala.--109.166.135.27 (discuție) 8 martie 2019 23:10 (EET)

Bun, să o luăm așa: Gheorghe care zice că e Isus Hristos e bolnav mental, dar Sun Myung Moon este un lider religios respectabil. D-aia psihiatria nu se bagă în credințe religioase rutinizate.

„When one person suffers from a delusion it is called insanity. When many people suffer from a delusion it is called religion.”

—Robert M. Pirsig (1928-2017)

Citat de Tgeorgescu (discuție) 9 martie 2019 12:58 (EET)

Lumea are prejudecata că Wikipedia ar fi un forum pe care scriem ce vrem. Nu este așa: Wikipedia e mai degrabă ca o companie care produce un produs, după reguli stricte. Este firesc ca o companie să sancționeze angajații care nu respectă regulile de funcționare. Prin urmare, pe Wikipedia nu acceptăm decât pe acei voluntari care subscriu la regulile noastre și nu bat apa-n piuă. Pe deasupra, le cerem să știe să funcționeze/cum să se comporte într-un grup de oameni civilizați și educați. Nu avem nevoie de provocatori, de trolli sau de activiști. Avem nevoie de oameni care au un profund respect pentru știința de carte predată la WP:CHOPSY. Deci cei care au fost alungați de pe acest website și revin drept anonimi vor fi alungați din nou dacă nu se pocăiesc de atacuri la persoană și de încălcarea regulilor noastre. Ori se comportă civilizat și fac treabă bună, ori le dăm un picior în dos. Tgeorgescu (discuție) 9 martie 2019 17:16 (EET)

Greșeala făcută este că Wikipedia nu-și selectează sursele după criterii etnice, religioase sau ideologice. Nu dorim puritate ideologică, ci diversitate. Bineînțeles nu diversitatea de opinii needucate, ci doar de opinii ale specialiștilor. Faptul că psihanaliza e marginală nu înseamnă că opinia exprimată mai sus ar fi marginală: prin consensul breslei, în democrațiile liberale psihiatrii se comportă neutru din punct de vedere religios față de pacienții proprii. În privința religiei ei au căzut de acord că nu putem cădea de acord. Și nu putem cădea de acord pentru că teologia nu poate fi adevărată în mod obiectiv. Nu trăim într-o teocrație, în care adevărul religios să fie impus cu sila de către stat. Tgeorgescu (discuție) 25 martie 2019 02:20 (EET)

Observ aceasta discutie si nu inteleg care e legatura intre abordarea psihiatrica a religiilor si teocratie, care impune cu sila un presupus adevar (- neadevar obiectiv) religios. Neutralitatea religioasa a psihiatrilor fata de pacienti se observa din surse psihiatrice ca "nu exclude" analiza si identificarea ideilor delirante de tip mistic religios in prelucrarea foilor de observatie clinica ale unor cazuri de pacienti si elaborarea de comunicari stiintifice pe baza cazurilor clinice.--37.251.223.110 (discuție) 31 ianuarie 2020 22:00 (EET)

Un exemplu de sursa articol psihiatric pentru o posibila citare pentru detalierea subiectului sectiunii e din Revista Practica Medicală: articolul 2 cu titlul Evidentierea aspectelor clinice ale delirului mistic-religios in schizofrenie - Cazuri clinice [2].--37.251.223.110 (discuție) 31 ianuarie 2020 22:09 (EET)

Neutralitatea religioasă a psihiatrului este că psihiatrul nu caută să convertească un Martor al lui Iehova la adventism sau un catolic la ortodoxie sau să facă din baptist ateu (sau invers). În China, spre exemplu, musulmanii uiguri care-și practică credința sunt considerați bolnavi mental și sunt trimiși în lagăre de reeducare. În China adevărul religios este impus cu sila de către stat. Sau în Arabia Saudită cei care fac frondă față de obiceiurile tradiționale islamice (de exemplu căsătorii aranjate de părinți, fără a ține cont de opinia celor care se căsătoresc) sunt considerați bolnavi mental. Arabia Saudită a susținut că o tânără care a fugit de acolo în Thailanda, renunțând la islam ar fi bolnavă psihic și ar trebui trimisă înapoi la ei. Ea a primit ulterior azil politic în Canada. Sursa: https://www.npr.org/2019/01/13/684961872/young-woman-who-fled-saudi-arabia-arrives-in-canada-as-refugee . În Arabia Saudită adevărul religios este impus cu sila de către stat. În China și Arabia Saudită psihiatrii nu au obligația deontologică de a fi neutri din punct de vedere religios. În una dintre țări ei slujesc un regim ateu, iar în cealaltă un regim teocratic. În ce privește România s-a judecat la CEDO dacă internarea psihiatrică a unei sectante MISA a fost justificată sau nu, reieșind că a fost abuz al psihiatrilor care au internat-o silit pentru simplul motiv că e sectantă. Sursa: http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/cedo/Atudorei-impotriva-Romaniei.pdf . Sectele religioase sunt protejate de articolele 29 și 30 din Constituția României, iar psihiatrii care încalcă aceste prevederi legale sunt pasibili de pedeapsă. Tgeorgescu (discuție) 1 februarie 2020 02:45 (EET)

Reiese deci despre neutralitatea psihiatrilor ca e necesară doar in dialogul cu pacienții, in alte contexte (care intereseaza direct citarea pe Wikipedia) psihiatrii isi pot exprima viziunea despre religii cum se observa exemplele mentionate mai sus Anna Enquist si Robert Pirsig.--37.251.223.110 (discuție) 1 februarie 2020 10:00 (EET)

Aspectul mentionat despre statutul psihiatriei in China si Arabia Saudita se incadreaza de fapt la abuzul politic al psihiatriei in statele respective. Psihiatria, spre deosebire de alte ramuri ale medicinei in care exista standarde procedurale unanim recunoscute la nivel international, se pare ca "nu indeplinește in totalitate" criteriul unanimității internationale, aceasta fiind o vulnerabilitate epistemico-metodologică a pshiatriei comparativ cu celelalte ramuri ale medicinii.--37.251.223.110 (discuție) 1 februarie 2020 10:15 (EET)

Reiese deci despre neutralitatea psihiatrilor față de pacienți că nu e (foarte) relevantă pentru sursele psihiatrice citabile pe Wikipedia.--37.251.223.110 (discuție) 1 februarie 2020 10:21 (EET)

Era vorba de "consensul breslei, în democrațiile liberale", exprimat de Anna Enquist. Adică despre faptul că citatul dat nu intră la WP:MARGINALE, ci este o opinie profesională mainstream. Tgeorgescu (discuție) 1 februarie 2020 18:04 (EET)

Nu este prea clar ca citatul mentionat ar exprima consensul breslei si nici ca ar fi "opinie profesională mainstream" atata timp cat autoarea precizeaza ca ce zice ea este "oarecum in gluma". Asadar cat timp e vorba de o declaratie "oarecum in gluma" nu poate exista pretentia de a fi luat prea in serios citatul, ramanand doar o semi-gluma care nu influenteaza citarea surselor psihiatrice pe Wikipedia in articole sau sectiuni despre schizofrenie, psihiatrie, psihiatrie si religii (sub forma de idei delirante).--37.251.223.110 (discuție) 1 februarie 2020 21:18 (EET)

Din ce am inteles de aici parca scopul discutiilor din pagini de discutie este analiza aspectelor citabile extrase din surse (ca cea mentionata din revista Practica Medicala) pentru includere in articole sau sectiuni de articole. O semi-gluma e colaterala acestui scop. Se pare ca postarea initiala din martie anul anterior a avut o scapare prin lipsa de referire explicita la surse citabile despre analiza psihiatrica a ideilor din religii, scăpare care a prilejuit devierea discuției pe un fir colateral despre deontologia psihiatrilor referitor la pacienți.--37.251.223.110 (discuție) 1 februarie 2020 21:32 (EET)

Chestiunea despre neutralitatea religios-ideologică a psihiatrilor in înteracția cu pacienții ca obligație profesională ar putea fi inclusă la articolul psihiatrie, eventual cu un citat mai serios decat cel din Anna Enquist.--37.251.223.110 (discuție) 1 februarie 2020 21:39 (EET)

Opinia ei că religia ar fi o psihoză colectivă este exprimat drept punct de vedere personal, părtinitor și oarecum în glumă. Ideea că psihiatria nu consideră religia drept boală mentală este serioasă, nepărtinitoare și întrunește consensul breslei în țările despre care discutăm. Uneori sursele părtinitoare pot fi cele mai bune surse, vedeți en:WP:BIASED. Tgeorgescu (discuție) 1 februarie 2020 21:54 (EET)

Ați intâlnit vreo (altă) sursă explicită și fără notă anecdotică despre consensul breslei psihiatrice pe tema neutralității care să fie citabilă la psihiatrie?--37.251.223.110 (discuție) 1 februarie 2020 22:38 (EET)

Bănuiesc că Ion Vianu a scris pe larg despre asta. Tgeorgescu (discuție) 1 februarie 2020 22:42 (EET)

Dar surse mai cu prioritate/autoritate si mai ales in engleză gen DSM, APA, etc? Personal, unde ați intâlnit prima dată o referire la cerința neutralității psihiatrice în raport cu pacienții? Este aceea o sursă citabilă pt Wikipedia?--37.251.223.110 (discuție) 1 februarie 2020 23:09 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

„A mental disorder is a syndrome characterized by clinically significant disturbance in an individual’s cognition, emotion regulation, or behavior that reflects a dysfunction in the psychological, biological, or developmental processes underlying mental functioning. Mental disorders are usually associated with significant distress or disability in social, occupational, or other important activities. An expectable or culturally approved response to a common stressor or loss, such as the death of a loved one, is not a mental disorder. Socially deviant behavior (e.g., political, religious, or sexual) and conflicts that are primarily between the individual and society are not mental disorders unless the deviance or conflict results from a dysfunction in the individual, as described above.”

—DSM-5, p. 20

Citat de Tgeorgescu (discuție) 2 februarie 2020 00:02 (EET)

Scăpări ale psihiatriei în tratarea pacienților rezultate din neutralitatea față de idei

Am citit secțiunea anterioară despre atitudinea deontologică a psihiatrilor in raport cu convingerile pacienților (și citatul prezentat în engleză). Aceasta însă este și un punct slab în tratarea unor afecțiuni în care pacientul este dominat de anumite idei și convingeri pe care nu le consideră problematice sau neadevărate. Însă psihiatrul având dezideratul de neutralitate ideatică raportat la pacienți pierde ocazia de a înlesni vindecarea pacientului de ideile false care caracterizează unele tulburări cum ar fi tulburare de personalitate schizoidă sau tulburare de personalitate schizotipală. Este un fapt necesar a fi menționat aici sau in articolul psihiatrie. 5.14.151.167 (discuție) 25 iulie 2022 10:36 (EEST)

WP:SURSE? tgeorgescu (discuție) 25 iulie 2022 18:34 (EEST)

Am scris cele de mai sus în urma citirii unor surse despre infracțiuni grave comise de pacienți cu tulburări comportamentale cauzate de idei delirante care indică lipsa culturii teologice pe care unele instituții sociale o întrețin pe baza unor închipuiri aparținând mentalului colectiv iar astfel dezideratele și statutul psihiatriei sunt desconsiderate și combaterea ideilor delirante inhibată la nivel social în România sub pretextul respectului față de așa-numita "teologie populară" de fapt prejudecăți și superstiții care scapă combaterii. Am citit astfel de surse in ultima lună, o să le caut. Sursele menționate indică o constatare îngrijorătoare care poate fi menționată undeva pe Wikipedia. Oare este nevoie de surse mai explicite care să implice o luare de poziție a unei organizații a psihiatrilor din România referitor la respectarea sau nu a teologiei populare?--5.14.141.186 (discuție) 25 iulie 2022 19:20 (EEST)

Ca etică medicală, medicii nu se amestecă în credințele religioase ale pacienților proprii. Psihiatria tratează tulburări comportamentale care aduc daune sieși sau altora, nu tratează „idei false”. Dacă ierarhii BOR sau parlamentarii au „idei false” este problema lor personală, psihiatrii nu se amestecă în asta. A avea și propovădui „idei false” este un drept garantat de Constituția României. Și nu, eu nu sunt amicul habotniciei, escrocheriilor medicale și pseudoștiinței, dar ăsta este cadrul legal dintr-o democrație liberală: statul și medicii nu sunt arbitrii „ideilor false” și nu au împuternicirea de a le cenzura.

Serios, ăsta pare un scenariu calchiat după en:Xenu#Summary. tgeorgescu (discuție) 25 iulie 2022 20:51 (EEST)

Etica medicală a psihiatrilor ca "ideal aspirațional într-o democrație liberală" vine in conflict cu dreptul pacienților (afectați în comportament de ideile evident nesănătoase care produc de exemplu tulburarea schizotipală) de a fi informați despre caracteristicile tulburării medical-comportamentale (de exemplu ideație bizară ca element de diagnostic în tulburarea schizotipala), legea drepturilor pacienților fiind adoptată oficial de prin 2003 însă numai prin ultimii 4-5 ani fiind luată în considerare în mod efectiv. Se produce astfel o dilemă medicală pentru psihiatrii, eliberarea pacienților de idei cu efect comportamental dăunător sau neutralitatea față de ideile nesănătoase ale pacienților proprii. Se pare că România este mai aproape de Arabia Saudită decât de o democrație liberală, cum atestă incidentul de abuz psihiatric reclamat la organisme internaționale. Dacă instituția teologică predominantă în România nu are un punct de vedere coerent contra inculturii teologice (cu efect psihiatric), asta devine o problemă de sănătate socială și nu doar o problemă personală a unor ierarhi ai numitei instituții.--5.14.141.186 (discuție) 25 iulie 2022 21:45 (EEST)

Am observat existența unui foarte interesant articol pe enwiki en:Religion and schizophrenia.--5.14.141.186 (discuție) 25 iulie 2022 21:56 (EEST)

În ce surse ați observat a fi menționat statul psihiatriei în Arabia Saudită?--5.14.141.186 (discuție) 25 iulie 2022 21:59 (EEST)

Psihiatrii pot observa pacienții, pot să le pună întrebări și să le prescrie medicamente. Psihiatrii nu sunt chemați și nici nu au timp să examineze fiecare idee bizară a unui pacient. Iar dacă se exprimă în cărți sau mass media despre idei greșite, nu o fac cu titlul de tratament medical.

În general, vesticii care aud voci vorbindu-le-n cap le consideră ostile. În marea majoritate a cazurilor orientalii care aud voci nu au problema asta. Sursa: https://news.stanford.edu/2014/07/16/voices-culture-luhrmann-071614/ tgeorgescu (discuție) 25 iulie 2022 22:19 (EEST)

Interesantă diferența de percepție culturală a acestui fenomen. Nu este datoria medicului de a pune întrebări suplimentare pentru înlesnirea vindecării pacienților idei nesănătoase și de a informa pacientul asupra naturii problematice a unor convingeri personale? Lipsa unei astfel de acțiuni împreună cu lipsa de informare asupra elementului central al tulburării diagnosticate poate fi considerată malpraxis medical sau nerespectarea drepturilor pacienților la informare?--5.14.141.186 (discuție) 25 iulie 2022 22:45 (EEST)

Puneți niște întrebări care doar aparent au sens. Nu e sarcina Wikipediei să răspundă la toate dilemele filosofice sau morale pe care le poate avea cineva. Și cu atât mai mult nu e să facă WP:CO pe tema acestor întrebări.

Hodoronc-tronc: malpraxis, malpraxis. Vorba aia: „Ți-am zis mă că-i popă!!! Tu nimic, Batman, Batman!!!”

Dar da, cine are bani poate face psihoterapie, acolo sunt într-adevăr analizate credințele personale ale pacientului. Dar nici acolo în scop de convertire religioasă. În SUA un psihoterapeut care sugerează pacientului părăsirea unei culte sau aderarea la o cultă sau pur și simplu rămânerea în cadrul unei culte își pierde dreptul de practică. Nici psihoterapeuții, nici psihiatrii nu au dreptul de a știrbi sau modifica apartenența religioasă a pacientului.

Psihiatrii au voie să trateze delirul mistic, de obicei în mod voluntar, cu acceptul pacientului, dar nu au voie să deconvertească pe cineva de la Martorii lui Iehova, Scientologie sau MISA lui Bivolaru. tgeorgescu (discuție) 26 iulie 2022 00:55 (EEST)

Au fost sancționați în România psihiatrii care au abuzat pacientul cu convingeri tip MISA? Atunci s-ar vedea respectarea statului aspirațional al psihiatriei după modelul SUA. Altfel acesta rămâne vorbe goale. Referitor la Wikipedia, ea poate prezenta orice sistem de idei sau ideologie elaborată de-a lungul timpului de diverși gânditori și care s-au dovedit a avea un impact la nivelul societății, inclusiv prin producerea unor patologii psihiatrice. De asemenea poate prezenta și statutul psihiatriei, predispusă la abuz socio-politico-cultural de autoritățile unui stat, fapt neîntâlnit la nicio altă ramură a medicinei. Tot legat de statutul psihiatriei Wikipedia poate prezenta informații despre drepturile pacienților psihiatrici de a ști exact caracteristicile problemelor diagnosticate.--5.14.147.151 (discuție) 14 august 2022 15:11 (EEST)

Psihiatria nu este organizație secretă, manualele de psihiatrie se găsesc pe internet. În rest: WP:NU#MANUAL. tgeorgescu (discuție) 15 august 2022 07:52 (EEST)

Văd mai sus menționată expresia interdicției profesioniștilor în sănătatea mintală de a sugera idei pacienților privind modificarea statutului de apartenență la o organizație cu un anumit sistem de idei. Dar dacă un pacient decide singur, pe baza unor informații aflate de la psihiatru, să-si exercite dreptul de a modifica statutul apartenenței la o organizație, se consideră totuși că a fost sugestia psihiatrului? Cum se poate face diferența între situații? Nu se insistă cumva mai mult pe dreptul unor organizații de a menține membrii obținuți prin informații înșelătoare sau superficiale decât pe dreptul de liberă alegere al pacientului?--178.138.195.234 (discuție) 23 ianuarie 2023 23:03 (EET)

În România nu știu dacă există „Codul etic al psihiatrilor”, dar în SUA există și pot fi scoși din breaslă pentru încălcarea eticii profesionale. Dar conform WP:NU#FORUM deja nu mai are nicio legătură cu articolul. Sursa: https://www.psychiatry.org/psychiatrists/practice/ethics tgeorgescu (discuție) 24 ianuarie 2023 00:11 (EET)

Tratament în funcție de regiunea de pe planetă?

Observ din unele aspecte discutate mai sus că se sugerează existența unor diferențe în abordarea acestei tulburări în funcție de specificul cultural (și regimul politic) al diferitelor regiuni de pe glob, pacientul fiind considerat mai puțin important decât unii formatori de opinii sociale.--93.122.248.239 (discuție) 23 octombrie 2022 18:06 (EEST)

Atunci citați WP:SURSE și propuneți o editare concretă. Dar e la mintea cocoșului că psihiatrii din societăți teocratice sau totalitare trebuie să joace după cum le cântă regimul. tgeorgescu (discuție) 24 octombrie 2022 13:35 (EEST)