Discuție:Ateism

Hilar

Chiar dacă acest capitol este hilar (atheismul, iată, are chiar și motive!) el trebuie substanțiat cumva, deci...

Nu cred ca asemenea formulari partinitoare isi au locul intr-un articol Wikipedia--Arado 16 mai 2006 01:40 (EEST)

Articolului îi lipsește în introducere exact definiția ateismului și anume negarea divinității în oricare din sensurile pe care le admite uzul termenului. Ce înseamnă să "nu creadă activ în existența unui Dumnezeu sau a altor zeități"? (sublinierea îmi aparține)

Sylvester are dreptate: secțiunea "Motivații pentru ateism" mi se pare neinspirată. Mai degrabă "Argumentele ateismului". -Laurap\ ^mesaj 16 mai 2006 10:47 (EEST)

foarte frumos spus Virlan ghimciuc (discuție) 18 martie 2021 19:01 (EET)

Legătură moartă

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

• http://www3.sympatico.ca/ws7n/
  • In Ateism on 2007-01-24 12:51:38, 404 Not found
  • In Ateism on 2007-01-24 17:01:53, 404 Not found

--MihaitzaBot 24 ianuarie 2007 19:03 (EET)

Introducere

"Ateismul este starea în care cineva fie nu are credințe religioase, fie nu crede activ în existența unui Dumnezeu sau a altor zeități." Cum adică, să nu creadă activ? Cred activ, cred pasiv, ce e asta? Cea mai simplă definiție este: Ateismul este lipsa credinței în zeități. Nu știu dacă autorul articolului e ateu, dar a cam dat-o-n bară... MHortulanus 24 martie 2007 19:43 (EET)MHortulanus

P.S.: Am făcut eu câteva modificări la introducere.

Edit: cred ca autorul vroia sa spuna: fie nu crede in existenta activa/ a unui Dumnezeu activ ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 109.97.1.182 (discuție • contribuții).

Din nou introducerea

Dădusem din nou definiția ateismului, și anume "Ateismul este lipsa credinței în zeități", și ea a fost înlocuită de către un utilizator cu multe premii la activ :D în "Ateismul este o concepție care se bazează pe respingerea religiei și pe negarea existenței oricărei divinități." Tot respectul pentru activitate și premiile obținute, dar există două probleme cu "noua" definiție:

- ateismul are legătură cu credința (și anume, cu respingerea ei), și nu cu religia; credința și religia nu sunt sinonime, după cum nu toți oamenii care nu au o religie sunt automat atei (spre exemplu, deiștii sau liber-cugetătorii), și tot după cum există religii non-teiste (ca anumite ramuri buddhiste);

- ateismul nu este "negarea existenței oricărei divinități"; negarea presupune o atitudine activă; ceea ce ai definit tu se numește "strong atheism"; însă ateismul este atât: lipsa credinței în zei, indiferent că o persoană, ca ateu, consideră că poate dovedi inexistența lui Dumnezeu sau doar îi lipsesc dovezi pentru asta.

Deci, după cum spuneam, "ateismul este lipsa credinței în zei". Dacă o să ai disponibilitatea să te uiți la varianta pe engleză a paginii, o să vezi că asta este definiția și acolo. ;) MHortulanus 31 martie 2007 17:56 (EEST)

  Cred ca mai adecvat este să se spuna că "ateismul este lipsa credinței în supranatural" (zeii sunt entități supranaturale).

Consensul pe aceasta pagina si definitia de pe Wikipedia engleza sunt pentru definitia ateismului ca lipsa credintei in zeitati, dar se insista sa se revina la definitia din DEX, fara nici o discutie asupra adecvarii sale. Atat discutiile de la pagina engleza cat si Enciclopedia Britannica explica destul de clar de ce definitia din DEX este inadecvata: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/40634/atheism Dealtfel si celelalte referinte ( de ex. Oxford Dictionary) sunt consistente cu forma propusa.Mihaiam (discuție)

Ideea e că articolul discută deja mai multe sensuri ale ateismului, așa că nu se pune problema care definiție e corectă: ele pot să coexiste. Tgeorgescu (discuție) 28 septembrie 2011 01:23 (EEST)

Vorbim de definitia generala, care ar trebui sa acopere toate sensurile ateismului. Asa cum e acum se suprapune aproximativ peste ateismul "tare", excluzand ateismul "slab", a carui definitie este contrara definitiei generale asa cum este data, facand articolul incoerent.Mihaiam (discuție)

Am specificat că acest cuvânt are două sensuri. Mulți atei sunt de acord că nu poate fi demonstrată inexistența lui Dumnezeu, mai ales că Dumnezeu poate fi definit la bunul plac ale celor care susțin că el există. De exemplu pentru Deus sive Natura ar trebui demonstrat că natura nu există. Tgeorgescu (discuție) 28 septembrie 2011 20:40 (EEST)

Nu e mai simplu de lasat definitia generala (lipsa credintei in divinitati), care acopera toate cazurile, si rezervat detaliile pentru tratare ulterioara, asa cum recomanda manualul de stil Wikipedia?

Toate referintele din articol suporta aceasta definitie, cu exceptia unor dictionare, exact cum avertizeaza una din referinte (http://atheism.about.com/od/definitionofatheism/a/whatisatheism.htm) Inclin sa cred ca editorul care a anulat modificarea definitiei nu a citit referintele deja existente in text inainte de o marca "fara sursa"Mihaiam (discuție)

Obiecție punctuală

În Grecia antică Epicurismul încorpora aspecte ale ateismului, dar a dispărut din tradiția filozofică pe măsura dezvoltării creștinismului.

Epicurianismul era atacat și urât încă înaintea apariției și răspândirii creștinismului, și asta de către toate curentele "moraliste" ale perioadei de criză (323 Î.e.n. - 520 e.n.), stoicismul în primul rând, apoi neoplatonismul, neopitagorismul, scepticismul, curentele eclectice și teozofice, etc.

În timpul Renașterii conceptul de ateism a reapărut ca o acuză adusă celor ce puneau la îndoială starea de lucruri religioasă, însă acesta câștigă prestigiu în epoca Luminilor.

Adevărat, însă acest obicei de a folosi acuza de ateism ca tertip pentru laminarea ideologică și chiar fizică a adversarilor este o constantă a istoriei, cea clasică inclusiv. Creștinii înșiși au picat victime ale acesteia într-o anumită perioadă... Cât timp masele vor rămâne sensibile în chestiunea religioasă, tentația e prea mare pentru ca un individ cu o anumită agenda politică îngustă, să poată rezista și să nu aplice un instrument care a servit atât de bine și cu atât succes, începând de la Socrate până la acele fatwa islamice de azi...

Multe religii afirmă că moralitatea este derivată din poruncile unei anumite zeități și că teama de zei este un factor major în motivarea oamenilor pentru o conduită morală. Ca urmare, ateii au fost deseori acuzați ca fiind amorali sau imorali. Ateii resping această teorie și afirmă că sunt la fel de motivați de o comportare morală ca oricine altcineva — fie prin educație, fie prin umanism, legislație sau dorința de a avea o bună reputație și respectul de sine. Ei afirmă că un comportament cu adevărat etic derivă din motivații altruiste, nu din teama de pedeapsă sau speranța în răsplată după moarte. Mai mult, ei citează faptul că în multe religii conceptul de moralitate e prezentat doar ca o listă de interdicții ("să nu..."), ceea ce nu e suficient pentru un comportament cu adevărat etic, iar moralitatea ar trebui să fie strict pozitivă, nu negativă; fac ce TREBUIE să fac, nu mă abțin de la ce NU TREBUIE să fac.

Aș adăuga aici: Morala se poate dovedi că are origine umană, și asta prin științe care dovedesc filiația sistemelor morale (și ideilor religioase) cât și originea socio-biologică și caracterul necesar derivat din asta, al moralei.

Propun de asemenea o discuție a naturii ateului și în același timp o explicație a religiei în textul personal de mai jos, care sintetizează ideile din lucrarea "Marea Iluzie - Cum l-a creat selecția naturală pe Dumnezeu", al cărei autor este Daniel Baril, antropolog la Université de Montréal.

O constatare fertilă cuoprinsi în lucrarea citată este faptul că se pot decela diferențe între femei și bărbați în materie de religiozitate. Astfel d.p.d.v. statistic, într-o populație, peste tot în lume, femeile răspund afirmativ cu 10 procente mai mult decât bărbații când sunt întrebate dacă au credință în Dumnezeu (o situație echivalentă se constată chiar și în cazul religiilor așa-zise "fără dumnezeu" sau "cu mai mulți", unde la întrebarea dacă se recunosc ca fiind persoane religioase, femeile răspund afirmativ în proporție mai mare cu 10 la sută în raport cu bărbații). La nivel de rit (practică rituală), diferențele sunt chiar mai dramatice (mari), întrecând aceste 10 procente din cateogoria credință în Dumnezeu.

Femeile deci, în toate religiile, chiar și în islam (o religie în care elementul masculin este atât de vizibil și favorizat dogmatic), femeile sunt sensibil mai multe în raport cu bărbații în materie de activități rituale zilnice legate de cultul religios (ritul este însă o prezențăa cotidiană în toate sferele existenței sociale umane, de aceea el nu se reduce doar la acela legat de religie).

Explicația detaliată, sprijinită bibliografic și empiric prin diverse studii analizate (studii foarte recente, unele dintre ele meta-analize (adică cercetari comparate ale diverselor studii statistice deja existente)) parcurge întreaga lucrare și trece prin binecunoscute teorii sociologice, de psihologie socială, ajungând însă (și în asta constă valoarea lucrării) pâna la aspectul strict biologic (substratul organic care determină și explică tendințele acestea, ca și acele fenomene care i-au determinat apariția) ca și cauză ultimă, arie specifică unde autorul exceleaza în mod neașteptat (tinând cont de educația lui de antropolog, și nu de biolog)). Se ajunge astfel la explicația diferenței de religiozitate intersexe, care este provocată la bază de profile psihologice diferite la cele 2 sexe. Evident, totul ține de un anumit gradualism, nu se poate vorbi despre categorii rigide și exact trasate, în care să se încadreze în bloc toată lumea aparținătoare unuia sau celuilalt dintre sexe, căci în acest continuum între cel mai "macho" bărbat și cea mai feminină dintre femei găsești bărbați cu profile mai degrabă specifice femeilor, precum și femei cu profile psihologice mai degrabă specifice bărbaților. Asta nu face însă mai puțin relevant faptul real că statistic există o diferență semnificiativă între sexe la acest nivel al credinței, și că explicația ține de profile psihologice diferite statistic decelabile între cele 2 sexe. Astfel, bărbații religiosi sunt acei bărbați cu profile psihologice mai feminine, iar femeile mai puțin religioase sunt femeile cu profile psihologice mai masculine. Există astfel trei markeri psihologici diferențiali utilizați întru definirea profilelor psihologice ale celor 2 sexe ("gender orientation"). Ei sunt pentru femei: empatia, anxiozitatea (adesea citită ca o grijă pentru conformitate socială) și altruismul. Pentru bărbați, valabil este, evident, inversul: agresivitatea (și ea înteleasă nu numai în sens fizic, ci în general, precum e cazul cu combativitatea și apetitul pentru competiție), gustul pentru risc (comportamente riscante) și apetitul pentru putere (placerea găsită în a domina).

Trecând, cum spuneam mai sus, prin bine-cunoscutele explicații ale apariției și persistenței religiei ca fenomen social și psihologic, printre care sunt amintite acelea listate de orice manual decent de sociologie, precum seria de utilități sociale și individuale procurate de către religie (ea ține loc de explicație a apariției omului și lumii, de viziune despre lume, de marcă identitară, de factor de coeziune a unui grup uman, de surogat pentru. puterile noastre limitate (funcțiunea acțională, care se bazează pe gândirea magică), de factor de echilibru psihic al individului (funcțiunea de reducere a anxietății provocate de contemplarea ievitabilității propriei dispariții, a suferinței, dar și a pericolelor junglei umane care este societatea cu legile ei implacabile și neiertătoare), etc.), autorul ajunge la enunțarea expșicației antropologice care ține seama de natura biologică a omului și societății umane. Astfel, obligați suntem să constatăm propensiuniea naturală și universal-umană spre inventare a supranaturalului. Aceasta tendință ce poate părea unora morbidă dacă o analizează superficial, este provocată totuși de factori biologici legați de natura noastră socială ca specie: o specie umană fără caracter social, n-ar fi inventat dumnezei... Căci individul care se situează în raport cu grupul, ca și în raport cu natura amenințătoare din jurul lui, are numai de câștigat din manifestarea și cultivarea acelor trăsături psihologice și de comportament care îl fac un membru "de nădejdie", fidel comunității din care face parte. Dumnezeul unei comunități, cum ne spune deja de mult timp sociologia religiei, este comunitatea însăși sublimată într-o esență nematerială, ideologică. Ori este demonstrat, și simplu demonstrabil, că au existat și există presiuni enorme care vin din partea grupului și se exercită asupra individului, întru conformismul acestuia din urmă. Astfel, aceasta trăsătură, ne spun antropologii, a fost selectată în timp. O alta cauză biologică este tendința spre antropomorfizarea naturii. In mod paradoxal poate, exact natura rațională a ființei umane este responsabilă de această tendință. Exista chiar în spectrul biologic fenomene în oglindă ale antropomorfizării, pe care am putea sa le numim "animalizări": sunt animale superioare, precum primatele (altele decât omul), care și ele manifestă tendința aceasta de a interpreta lumea ca fiind o sumă de fenomene provocate de entități asemanatoare lor. Religia cu corolarul ei frecvent care este ideea de Dumnezeu, este așadar un efect secundar al caracterelor selectate de-a lungul generațiilor (2 milioane de ani, aprox. Pleistocene), pe o perioadă prea lungă de timp pentru ca acestea să poată fi atenuate în doar 4 secole de știință modernă. E. O. Wilson (îm lucrarea Unicitatea cunoașterii), cunoscut biolog american, spunea în legătură cu asta:

"Dilema spirituală cu care se confruntă omenirea stă în faptul că am evoluat genetic ca specie pentru a admite un adevăr, însă la final am descoperit altul."

7 iulie 2007 01:32 (EEST)Remus Octavian Mocanu

Secolul ateismului

M-ați omorât cu morala voastră strict pozitivă... Nu știu în ce măsură se pot respecta regulile Wikipediei într-o discuție privind „natura ateului”...--Venator 7 iulie 2007 01:39 (EEST)

Răspuns la Secolul ateismului

M-ați omorât cu morala voastră strict pozitivă... Nu știu în ce măsură se pot respecta regulile Wikipediei într-o discuție privind „natura ateului”...--Venator 7 iulie 2007 01:39 (EEST)

Și de ce nu ar putea fi ele respectate? Și până la urmă ce te deranjează la discuția asta de "te omorâm" atât?

Atâta doar trebuie ținut cont că Wikipedia nu se dedică teoriilor originale, ci consemnează ceea ce se știe sigur într-un domeniu sau altul. --Venator 7 iulie 2007 18:43 (EEST)

Răspuns

Atâta doar trebuie ținut cont că Wikipedia nu se dedică teoriilor originale, ci consemnează ceea ce se știe sigur într-un domeniu sau altul. --Venator 7 iulie 2007 18:43 (EEST)

Personal n-am propus nici o teorie originală, ba dimpotrivă, am citat lucrări de specialitate (vezi textul propus). Dacă te referi însă la afirmațiile celui căruia eu i-am scris inițial, aș vrea să-ți atrag atenția că acestea nu fac decât să clarifice poziția binecunoscută a ateilor. Ori pagina este ateism, dacă ai uitat. Dacă aici nu este exprimată și explicată poziția ateilor, unde propui s-o facă bietul???

7 iulie 2007 22:56 (EEST)~~

Definiție

Ateismul NU este o opinie sau convingere ci lipsa convingerii teiste . Ateismul NU este nici credinta in opinia teistilor despre ateism,fie ea si "confirmata" de un DEX partinitor(Mai corect ar fi fost sa spun : Definitia principala a ateismului NU este aceea de opinie sau convingere ci lipsa acesteia)

In acest link catre un sondaj despre ateism,de pe principalul forum ateist on-line,se observa clar ca marea majoritate a celor care au raspuns imi impartasesc opinia despre definitia ateismului pe care am postat-o in articol iar definitia postata de utilizatorul DonJoe este considerata ca fiind "principala" doar de o minoritate restransa http://www.freeratio.org/vbb/showthread.php?t=249095&highlight=poll+what+atheism Nu mi se pare normal ca wikipedia sa ofere ca definitie "principala" o opinie impartasita de o minoritate zgomotoasa ,care ignorand prefixul "a" din ateism,promoveaza o definitie partinitoare si falsa doar pentru ca anumite dictionare partinitoare o promoveaza. De altfel,toate dictionarele in limba engleza on-line prezinta la definitia ateismului si o suita de citate denigratoare sau insultatoare despre ateism astfel incat atitudinea partinitoare si rauvoitoare a creatorilor acelor dictionare este evidenta.Azdfg (discuție) 24 decembrie 2008 16:27 (EET)

Daca ateismul ar fi definit ca o "opinie sau convingere",atunci ar trebui ca aceasta "convingere" sa se bazeze pe anumite dovezi iar a dovedi o inexistenta este ilogic,deoarece existenta este cea care trebuie dovedita,iar un ateu nu are nevoie sa dovedeasca inexistenta unei zeitati pentru a nu crede in aceasta.Azdfg (discuție) 24 decembrie 2008 16:43 (EET)

In plus,este ilogic ca ateismul pozitiv sa fie prezentat drept "definitie principala" deoarece definitia principala trebuie sa fie cea mai cuprinzatoare care sa includa toate definitiile. Absenta teismului este cea mai cuprinzatoare definitie,care include si definitia ateismului pozitiv si nu invers.Azdfg (discuție) 12 ianuarie 2009 16:34 (EET)

Păi, dacă ateismul nu este nicio opinie, nicio convingere, probabil niciun curent al gândirii raționaliste, atunci ce este ? Să nu mai repetați propoziția din titlul secțiunii, că aceea este un silogism evident.O definiție nu se dă niciodată prin negarea unei alte definiții! Ce înțelegeți prin termenul: „dicționare (enciclopedii) părtinitoare”; care dicționar sau enciclopedie de limba engleză prezintă citate „denigratoare” și „insultătoare” la adresa curentului ateist ? Eu am consultatat Encyclopaedia Britannica (varianta tipărită și cea on-line) și iată ce am găsit:[1].Dacă citiți cu atenție articolul, vă veți da seama că ateismul e definit nu ca lipsa unei convingeri, ci ca un curent de gândire (convingere), care apriori nu ia în considerare posibilitatea existenței unei predeterminări deiste. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Meszzoli (discuție • contribuții).

Subiectul se referea la definitia "principala" a ateismului,utilizatorul DonJoe considerand,citez :"În plus, definiția principală - o confirmă și DEX - este aceea de "negare a existenței...", așadar ea trebuie să apară prima." Definitia principala a unui termen este cea mai cuprinzatoare. Bineinteles ca ateismul poate fi si o convingere si un curent al gandirii insa toate aceste definitii sunt cuprinse in definitia principala,care logic este aceea de absenta a teismului. Pentru a fi ateu este indeajuns a nu crede. Eu nu trebuie sa ma apuc sa caut argumente pentru a nu crede in Zeul-Sarpe. Cei care cred in Zeul-Sarpe trebuie sa dovedeasca existenta Acestuia. Ateismul definit ca absenta teismului este multimea cea mai mare care cuprinde si multimea reprezentata de definitia de pe britannica. Faptul ca britannica spune ca ateismul este in general critica credintelor in etc nu inseamna ca este si adevarat doar pentru ca o spune britannica. In general ateismul este absenta credintei teiste. Definitia oferita de britannica este bineinteles corecta dar nu in general ci intr-un sens mai restrans care nu ii include pe toti ateii.Azdfg (discuție) 13 ianuarie 2009 17:15 (EET)

In ceea ce priveste ce inteleg eu prin dictionare on-line "partinitoare" cred ca e foarte usor de descoperit(Si cand spun dictionare,ma refer doar la dictionare si nu la enciclopedii cu analize detaliate,precum britannica). Iata cateva exemple: http://dictionary.reference.com/browse/atheism : undeva in josul paginii : "Atheism is a ferocious system, that leaves nothing above us to excite awe, nor around us to awaken tenderness. --R. Hall." Daca dictionary.com spune ca ateismul este un sistem feroce,asta nu inseamna ca trebuie sa ma apuc sa cred asta pentru ca o spune un dictionar. Pe webster: http://www.websters-online-dictionary.org/definition/atheism unde se prezinta citate (Familiar Quotations: Atheism ):

Addison To be an atheist requires an infinitely greater measure of faith than to receive all the great truths which atheism would deny.

Bacon Atheism is rather in the life than in the heart of man.

God never wrought miracles to convince atheism, because His ordinary works convince it.

Francis Bacon Small amounts of philosophy lead to atheism, but larger amounts bring us back to God.

George Bancroft Atheism is the folly of the metaphysician, not the folly of human nature.

John Foster There are innumerable souls that would resent the charge of the fool's atheism, yet daily deny God in very deed.

Ludwig Feuerbach What yesterday was still religion is no longer such today; and what today is atheism tomorrow will be religion.

Macpherson Anarchy is hatred of human authority; atheism of divine authority -- two sides of the same whole. Plato Atheism is a disease of the soul, before it becomes an error of the understanding.

Webster on-line prezinta 9 citate despre ateism si toate prezinta o pozitie ostila ateismului. Daca webster spune ca ateismul este o boala,asta nu inseamna ca o sa ma apuc sa cred asta pentru ca o spune webster. In concluzie,eu ma refeream la definitia ateismului,care peuntru a-i include pe toti este fie aceea de absenta a teismului fie de negare a teismului,iar absenta include negarea si nu invers. Cum am aratat prin linkul catre un forum ateist,aceasta este opinia majoritara.

In plus,daca opinia unui dictionar e indispensabila,exista si dictionare care prezinta ateismul ca absenta a teismului ca principala definitie http://www.merriam-webster.com/dictionary/atheism : a: a disbelief in the existence of deity b: the doctrine that there is no deity Azdfg (discuție) 13 ianuarie 2009 17:11 (EET)

La Wikipedia folosim pentru documentare numai surse de încredere. Forumurile de discuții nu se califică drept sursă de încredere. Vă dați desigur seama că o lucrare serioasă nu se va baza niciodată pe rezultatele unui sondaj organizat în pripă de un membru al forumului freeratio.org. Wikipedia se dorește a fi o lucrare serioasă.

De asemenea, nu puteți aduce etimologia unui cuvînt ca argument pentru a stabili sensul acestuia. Majoritatea cuvintelor își schimbă mai mult sau mai puțin sensul pe parcurs. Prefixul grecesc a- poate să însemne și lipsă și negare.

Pe de altă parte aveți dreptate cînd spuneți că definițiile găsite în dicționare pot fi incomplete. De aceea articolele trebuie să se bazeze pe surse cît mai diverse. Cred că în cazul de față definiția trebuie într-adevăr să cuprindă și lipsa credinței în supranatural, și negarea existenței acestuia. — AdiJapan 14 ianuarie 2009 05:09 (EET)

... iar asta e exact ceea ce făcea formularea mea. Totuși, dintre cele două definiții majore posibile - cu sau fără negare a existenței - principala este cea cu negare, conform DEX. De ce e mai relevant DEX decât un forum - convenabil ales - de limbă engleză? Pentru că suntem pe Wikipedia în limba română. (Nu mai vorbesc că am făcut și eu un astfel de sondaj în două forumuri românești și am primit confirmarea faptului că definiția cu negare e folosită de majoritatea ateilor: 66% vs. 33%.)

Donjoe (discuție) 29 martie 2009 12:35 (EEST)

... In ceea ce priveste sondajele la care raspund ateii,dintre toate sondajele de acest tip,acela pe care eu l-am ales este cel mai convenabil deoarece reprezinta atat cel mai mare loc de intalnire pe net de acest fel,deci cu numarul cel mai mare de respondenti posibil cat si un loc in care se maximizeaza diversitatea deci si reprezentativitatea datorita prezentei unor respondenti din toate zonele planetei,spre deosebire de sondajele locale ale lui donjoe cu un numar extrem de mic de respondenti. Am aratat mai sus argumentele potrivit careia definitia principala a ateismului nu poate fi aceea cu negarea,fie ea si prezentata de un DEX alcatuit de crestini. Asa cum am mai spus,definitia principala a unui lucru este din punct de vedere logic definitia cea mai cuprinzatoare care in acest caz este aceea de "absenta a teismului",care include si negarea. Indiferent de sondaje sau de DEX,este ilogic ca wikipedia sa prezinte ca definitie principala o definitie restransa,care nu acopera intreg domeniul ateismului. Din punct de vedere statistic,pentru marea majoritate a ateilor,inclusiv eu, ateismul este o absenta a teismului. Este o realitate statistica ca marea majoritate a ateilor nu stau pe forumuri si nu se apuca de dimineata pana seara sa-l nege pe dumnezeu. Pe langa faptul ca este si ilogic si neconform cu realitatea ca o minoritate sa fie prezentata drept "principala",este si periculos deoarece in acest fel se acrediteaza ideea ca ateii sunt doar aia care-l neaga pe dumnezeu,idee deja propagata de preoti care vor sa reduca numarul urias de atei din Occident la un club restrans reprezentat de unii atei precum Donjoe care,dincolo de intentiile lor onorabile,poseda un anumit tip de fanatism care ii face sa aiba o relatie speciala cu divinitatea (cum spun preotii,este mai bine sa fii anti decat nepasator),relatie absenta la alti atei. Apelul la DEX nu constituie in acest caz decat recunoasterea absentei oricarui alt argument,iar faptul ca wikipedia este in limba romana nu are cum sa schimbe faptul ca subiectul este un fenomen universal. Cum spuneam,definitia principala a unui lucru ar trebui sa fie definitia cea mai cuprinzatoare si mai inclusiva. Azdfg (discuție) 31 martie 2009 16:26 (EEST)..Ca ateu devotat,nu pot decat sa-mi exprim nemultumirea ca wikipedia prezinta ca principala o definitie a ateismului care nu ma reprezinta si care nu este reprezentativa nici pentru majoritatea ateilor. Argumentele mele le-am gasit peste tot pe net,doar cateva exemple:

http://atheism.about.com/od/definitionofatheism/a/whatisatheism.htm

http://www.infidels.org/library/modern/mathew/sn-definitions.html

La ultimul link sunt prezentate si cateva definitii din dictionare precum Oxford English Dictionary (OED), Second Edition. Dincolo de dictionare,am prezentat in aceasta discutie si argumente logice si necesitatea ca definitia sa acopere intreg domeniul la care se refera,iar singurul contraargument care mi se pare ridicol de la utilizatorul DonJoe este ca asa spune DEX-ul (oare ateismul in limba romana o fi altfel decat ateismul in general,oare "negarea'" de pe DEX e mai principala decat "disbelief" de pe Oxford si astfel DEX-ul e mai corect decat OED-ul). Ca sa nu mai pomenesc cat e de ridicol ca articolul sa mentioneze ca exista doua modele de ateism chiar dupa ce definitia asta impusa corecta principala spune ca ateismul este definit prin negarea ei, el fiind în esență..convingerea că divinitatea nu există.,adica dupa o definitie care restrange ateismul doar la un model si elimina sensul celalalt,cel mai larg si cel mai reprezentativ.Azdfg (discuție) 1 aprilie 2009 19:34 (EEST)

Ce este un ateu?Cum a ajuns ateu?Este el moral ori imoral??

Sunt discutii care oricum fac parte din opiniile fiecarui individ ,care la rindul lui in viata a fost influentat mai mult s-au mai putin.Faptele care au dus la promovarea credintei ori a necredintei lui in ceva divin demonstreaza nivelul de civilizatie la care a ajuns.Pina cind chiar si biblia zice(un om stapineste peste un alt om ca sa-l nenoroceasca)nu dovedeste altceva decit ca de-a lungul evolutiei umane au existat indivizi destepti care au incercat dintotdeauna sa manipuleze masele cu un scop.Nu am nimic inpotriva religiei cu toate ca am studiat trei ani biblia,dar nu are dreptul nimeni sa batjocoreasca alta persoana care in opinia lui a ales sa creada in ceva ori nu.Si un lucru care m-a bucurat de descoperirea aceasta a internetului este ca nu intimplator am dat de oameni cu capul pe umeri care in lumea asta corupta si mizerabila in care traim incearca sa ne invetze cum sa putem trai civilizati uni cu ceilalti si ne ajuta sa ne intelegem pe noi insine(Jiddu Krishnamurti, Jacque Fresco....)Cind omul va gasi calea de a intzelege ca fiecare individ este unic in felul lui si merita respect neconditionat atunci el va putea spune ca a devenit civilizat.(vezi :Zeitgeist 1/2/3,The Venus project si cuvintari ale raposatului(mare)sociolog Krishnamurti)Va cer sa va ginditi inainte de a spune ceva ori a incerca sa jigniti pe cineva.

Deducție logică

Dumnezeu este ateu. Nu poate crede în Sine însuși, ci știe precis cine este și ce poate face. Credința este altceva decât știința. Noi suntem făcuți după chipul și asemănarea Sa. Deci, și noi ar trebui să fim atei.--Miehs (discuție) 27 iunie 2009 23:27 (EEST)

Vă rog nu transformați pagina asta într-un forum de discuții. De la un anonim m-aș mai fi așteptat... --Urzică (discuție) 28 iunie 2009 11:03 (EEST)

Din nou despre definitie care a devenit si mai incorecta

Observ ca definitia a devenit si mai ridicola si mai incorecta:

"Ateismul este concepția care se bazează pe negarea existenței oricărei divinități.[1] Ateismul respinge astfel credințele religioase în supranatural, viața de apoi, miracole etc., specifice teismului."

Complet fals, ateismul nu se bazeaza pe negarea existentei unor divinitati ci pe absenta unei credinte in existenta unor divinitati. Eu sunt ateu si nu neg existenta divinitatii ci doar nu cred in asa ceva si mi se pare extrem de jignitor ca wikipedia romana ma exclude din ateism pe mine si pe marea majoritate a ateilor practici,ateismul practic fiind absenta teismului. Iar partea cu ateismul care respinge viata de apoi specifice teismului e o prostie. Cum sa fie viata de apoi specifica (doar) teismului ? Ateismul si conceptul de ceva dupa moartea fizica nu sunt incompatibile prin definitie, deoarece ateismul se refera numai la absenta teismului si astfel doar anumite forme de ateism neaga si viata de apoi iar ideea de viata de apoi nu e specifica doar teismului,existand si religii, cele cu reincarnarea, care neaga existenta unei divinitati creatoare/guvernatoare/eterne a universului.

Pentru numele lui dumnezeu, de ce nu puteti sa treceti la definitie pe cea din OED (Oxford English Dictionary , Second Edition) sau pe oricare asemanatoare din cele pe care le-am indicat mai sus la precedenta discutie despre Definitie ? Or fi aia din Occident prosti si numai wikipedistii romani si autorii DEX-ului sunt destepti.Azdfg (discuție) 28 septembrie 2009 15:20 (EEST)

Despre definiția incorectă a ateismului

Sunt și eu un ateu, la fel ca și Azdfg, și confirm poziția lui. Definiția corectă a ateismului este, pe scurt, "lipsa credinței în divinitate", în nici un caz nu e vorba de supranatural, dovadă că există atei, puțini, e adevărat, care cred în spirite, fantome, supranatural. Moartea fizică nu are a face cu nimic în definiția ateismului.

Când cineva spune "nu cred că există", este ateu, nu contează dacă mai spune și "cred că nu există", cele două lucruri NU sunt același lucru, diferența poate e mai vizibilă atunci când spui "nu cred că mă înșeală nevasta" față de când spui "cred că nu mă înșeală nevasta"; în primul caz gradul de certitudine legat de fidelitate este posibil să nu fie 100%, dar în al doilea e certitudine, siguranță 100%.

A se vedea și definiția de pe pagina în engleză în care se spune clar că atunci când spui "cred că nu există zei" vorbim de o definiție restrânsă, practic ateism puternic (pozitiv):

Atheism, defined most narrowly, is the position that there are no deities.[1] More broadly defined, it is the rejection of belief in the existence of any deities, with or without an assertion that no deities exist.[when defined as?][2] The broadest definition classifies atheism as the absence of belief that any deities exist.[3]

E absurd să te iei de definiții din DEX când aici vorbim de un concept care nu e etnocentric, ci global.

Vă rog să încetați să definiți ateismul cum vreți voi, nu cum este de fapt corect să fie definit.

Dacă vreți referințe, întrebați pe forumul ateilor din România, http://forum.atei.ro/index.php?action=forum ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 95.76.225.252 (discuție • contribuții).

Articolul vorbește despre ambele tipuri de ateism. La fel procedează și articolul de la en.wp din care citați: Atheism.

Am deprotejat pagina, puteți face corecturi dacă e nevoie, dar vă rog să țineți cont de Wikipedia:Punct de vedere neutru și Wikipedia:Verificabilitate. — AdiJapan 22 februarie 2010 11:13 (EET)

Am modificat ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mihaiam (discuție • contribuții).

Biblia dezgropată

Cartea lui Finkelstein și Silberman prezintă noul consens din arheologie. Ea a fost criticată că nu aduce nimic nou din punct de vedere științific, adică toate punctele ei de vedere sunt deja cunoscute și acceptate pe larg de către istorici. Numai pentru publicul care n-a studiat istoria constituie cartea o noutate. Ea este o carte de știință popularizată, care prezintă consensul științific din domeniul istoriei anticelor Israel și Iuda. Prin urmare, istoricii consideră drept fapte sau teorii acceptate tot ce prezintă Finkelstein și Silberman în cartea lor. De aceea mesajul cărții este universal, fiindcă știința este universală. Cartea nu este ideologică sau teologică, ci o lucrare științifică. De aceea nu se poate pune problema că nu este reprezentativă la nivel mondial. Ea nu este reprezentativă pentru mazetele istoriei rămase la nivelul cercetărilor arheologice dinaintea anilor '50 și din păcate așa și sunt studiile istorice apologetice scrise de creștini: ele excelează prin desuetudine, credulitate și ignoranță, lucruri de care teologii mainstream din Vest s-au distanțat de mult. Nu se mai poate face teologie ca pe vremea lui Pazvante. Tgeorgescu (discuție) 18 octombrie 2010 19:26 (EEST)

Mici confuzii

In articol scrie:

Un articol publicat în Nature în 1998 a prezentat un sondaj care sugerează că credința într-un Dumnezeu personal sau în viața de după moarte a fost redusă în rândul membrilor Academiei Nationale de Științe a Statelor Unite (7%) cu mult mai mic decât populația generală din SUA 85%[29], deși acest studiu a fost criticat pentru definirea strictă a credinței în Dumnezeu[30][31]. Într-un articol publicat de periodicul de informație al Universității din Chicago (numit “the Chronicle”), care a dezbătut studiul de mai sus, s-a arătat că 76% din medicii americani cred în Dumnezeu, procent mai mare decât valoarea găsită în studiul precedent (7% din oameni de știință), dar mai puțin decât 85% din populația generală[32].

Autorul pare a vedea o contradictie in rezultatele celor 2 sondaje amintite, insa in realitate nu exista asa ceva: pe de-o parte avem o analiza a credintelor academicienilor americani, iar pe de cealalta parte o analiza a credintelor medicilor americani; in mod natural, doar o infima minoritate dintre medici sunt atat de valorosi ptr. a intra in Academie (un for unde nu au acces nici macar toti savantii valorosi ai S.U.A.), cum tot normal e si faptul ca in Academie nu-s doar medici (ci si eruditii cei mai valorosi din aproape toate celelalte domenii ale stiintelor vietii, si ale stiintei in general. Rezultatul analizei credintei medicilor trebuie deci, eventual, comparat, cu rezultatul unor analize ale credintelor populatiei instruite (adica cu studii colegiale si universitare) in general, care in majoritate n-are mari realizari remarcate. r.o.m.

În România

• Tot mai mulți români „s-au lepădat” de Dumnezeu în ultimii zece ani. HARTA ATEILOR din România, 4 decembrie 2012, Cristina Lica, Evenimentul zilei

Neutralitate

Neutralitatea acestui articol este pusă la îndoială. Anumite paragrafe sunt scrise din perspectivă religioasă și încalcă neutralitatea academică pe care este bazata Wikipedia. Va rugăm să ajutați în corectarea acesora. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 74.232.104.223 (discuție • contribuții).

Puteți indica acele pasaje? --Donarius (discuție) 18 martie 2021 19:02 (EET)