Discuție:Alexandru Podoleanu
 |
Pagina Alexandru Podoleanu a fost propusă anterior pentru ștergere, dar discuția a dus la păstrarea ei. Puteți consulta discuția respectivă pentru eventualele comentarii relevante. |
 | Acest articol este de interes pentru următoarele WikiProiecte: | ||||||||||||||||
| |||||||||||||||||
Mulți ani trăiască
modificareComparați melodia "Mulți ani trăiască" cu "Ja, må han leva!" din Suedia. https://en.wiki.x.io/wiki/Ja,_m%C3%A5_han_(hon)_leva#:~:text=m%C3%A5%20han%20leva%E2%80%9D.-,Lyrics,melody%20of%20%22Venus%20Minerva%22. Yuri.Shvera (discuție) 13 decembrie 2020 21:03 (EET)
Mulți ani trăiască
modificareToată stima pentru prodigioasa activitate a compozitorului și profesorului Alexandru Podoleanu dar probabil că sursa „5 Personalitatea săptămânii – Alexandru Podoleanu; 29 august 2013; ZCH News; zch.ro” nu este de mare încredere atât timp cât nu prezintă surse credibile pentru afirmația că Alexandru Podoleanu ar fi compus piesa „Mulți ani trăiască”. Aici intrăm în veșnica problemă a muzicii, cine de la cine a copiat și cât. Sunt cunoscute melodii populare românești înregistrate în străinătate de către „compozitorii” lor. N-ar fi exclusă nici situația maestrului Podoleanu, deși Bellman trăise cu o sută de ani mai devreme.
Este vorba de o piesă considerată tradițională nord-germană cântată și acum la toate aniversările (Zum Geburtstag viel Glück + Hoch soll er leben - https://www.you.ube.com/watch?v=hC8gBHdMoDc - https://www.you.ube.com/watch?v=qDAN8ANs1gg&list=RDhC8gBHdMoDc&index=7. Piesa a fost preluată de suedezi (care nu au alt cântec de aniversare decât „Ja, må han (hon) leva” - Wikipedia - https://www.you.ube.com/watch?v=OQim_tGoxFc). Melodia se pare că ar fi totuși de origine olandeză (Hij leve hoog) și preluată de nemți. În Olanda ea este acum (Lang zal ze leven - https://www.you.ube.com/watch?v=SVHxyEpEyPc - https://www.you.ube.com/watch?v=ZNrWTEEMFT0). Ei bine, călătoria melodiei nu s-a terminat aici. Din Olanda a trecut la coloniile sale în ... Indonezia. (Panjang Umurnya - https://www.yoy.ube.com/watch?v=an0P_WSsqkI - https://www.you.ube.com/watch?v=BbsD6AQ09e0 - https://www.you.ube.com/watch?v=C9WCnROq5xw - https://www.you.ube.com/watch?v=DPMIHdaiHzM). Punctul din adrese din „u.u” trebuie înlocuit cu „t”, „utu”.
Cercetătorii au mai găsit și următoarele:
- Ex A:”Da, el trebuie să trăiască” așa cum este reprodus în Cartea verde din 1953. [ 1 ] Ascultă! ( info )
- Ex B:”Da, el trebuie să trăiască", așa cum acesta a devenit cântat. Ascultă! ( info )
- Ex C:”Venus Minerva", piesa lui Fredman nr.12 cu textul lui Carl Michael Bellman . [ 2 ] [ 3 ] Ascultă! ( info )
- Ex D:"Portugalia, Spania", piesa lui Fredman 11, cu textul lui Carl Michael Bellman. [ 4 ] [ 5 ] Ascultă! ( info )
Da, el trebuie să trăiască! Trăiască! Da, să trăiască! „Da, poate el trăi“, „Da, poate ea trăi“ este un cântec suedez cântat la sărbătorirea zilelor de naștere. Rădăcinile sale sunt de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, dar folosirea cântecului, a textului și a melodiei sa schimbat de-a lungul anilor. Cântecul este cunoscut în Suedia și, prin urmare, este întâlnit în toate cărțile de discuri de acolo. Melodia și textul sunt de origine necunoscută. Deși în familii există și alte cântece care sunt cântate la aniversări, acest cântec este folosit în principal în viața profesională, în grădinițele preșcolare și școală și în petrecerile de aniversare din afara familiei.
Titlul cântecului este inițial ”Da, poate el trăiește", dar piesa poate fi variată prin înlocuirea cuvântului”el”cu pronumele corespunzătoare pentru a se potrivi persoanei sau persoanelor cărora li se cântă. Cântecul poate fi cântat și cu textul ”Felicităm".
Întrebarea mea ar fi: „Dacă melodia s-ar fi născut în nord-vestul Europei, cum a ajuns în România?” --188.238.133.0 (discuție) 7 iunie 2021 04:18 (EEST)