Dinastia Leonidă

Dinastia Leonidă (sau tracă, după originea lui Leon I) a fost o familie domnitoare în Imperiul Roman de Răsărit (457 - 518) și în Imperiul Roman de Apus (474 - 480). În timpul acestei dinastii, în Imperiul Bizantin a apărut mișcarea monofiziților și a început elenizarea Imperiului Roman de Răsărit.

Imperiul Roman de Răsărit în 480.

Împărații din această dinastie au fost:

-în Imperiul Roman de Răsărit:

• Leon I Tracul (457–474)
• Leon al II-lea (474); fiul lui Zenon
• Zenon (474–491); ginerele lui Leon I
• Basiliskos (475–475); fratele vitreg al lui Leon I
• Anastasiu I (491–518); soțul văduvei lui Zenon
• Hepatius (532) uzurpator în Constantinopol, nepotul lui Anastasiu I

-în Imperiul Roman de Apus:

• Julius Nepos (474–475, între 475 și 480 doar în Dalmația); nepotul vitreg al lui Leon I