Comuna Grivița, Vaslui

Grivița este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Grivița (reședința), Odaia Bursucani și Trestiana. Se află la sud-est de municipiul Bârlad, pe DN24D care face legătura dintre orașele Bârlad și Galați. Prima atestare a satului datează din anul 1504. Având o suprafață totală de 6353 ha din care 276 ha intravilan și 6077 ha extravilan. Are in componența sa 1804 gospodării iar locuințe 1750.

Coordonate: 46°9′N 27°39′E ({{PAGENAME}}) / 46.150°N 27.650°E
Grivița
— comună —
Bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza
Grivița Grivița (România) Poziția geografică

Țară	România
Județ	Vaslui

SIRUTA	164133
Atestare	1504

Reședință	Grivița
Componență	Grivița Odaia Bursucani Trestiana

Guvernare
- primar al comunei Grivița[*]	Alina-Iuliana Munteanu[*]^[1]^[2] (PSD, 2008)

Suprafață
- Total	60 km²
Altitudine	167 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	3.288 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	737280
Prefix telefonic	+40 (0) 235
Indicativ auto	VS

Prezență online
site web oficial GeoNames

Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Geografie

Comuna Grivița se află situată în subunitatea geografică Colinele Tutovei, parte a Podișului Central Moldovenesc. Se învecinează la nord cu orașul Bârlad, la est cu comunele Zorleni Fruntișeni și Vinderei, la sud cu comunele Bălăbănești și Bălășești (județul Galați) iar la vest comunele Tutova și Ciocani.

Comuna este situată pe DN24D care face legătura dintre Bârlad și Galați.

Demografie

Componența etnică a comunei Grivița

Români (93,4%)

Alte etnii (0,27%)

Necunoscută (6,33%)

Componența confesională a comunei Grivița

Ortodocși (92,76%)

Alte religii (0,76%)

Necunoscută (6,48%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Grivița se ridică la 3.288 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.293 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,4%), iar pentru 6,33% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,76%), iar pentru 6,48% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Grivița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Alina-Iuliana Munteanu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2008. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	10
	Partidul Național Liberal	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Economie

Economia comunei se bazează în general pe agricultură și creșterea animalelor dar are și unele activități industriale.

Clima

Clima în Grivița este temperat continentală marcată de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme. Sunt caracteristice masele de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara aerul uscat continental sau tropical. În perioada caldă a anului, seceta este un fenomen accentuat și frecvent; iarna sunt specifice inversiunile termice.

Precipitațiile sunt de circa 400-500 mm anual.

Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19‰), NV (17‰), S și SE (13,5‰), cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 metri pe secundă.

Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică este compusă din pârâul Jăravăț, fiind unul dintre rarele ape curgătoare ce curg înspre N.

Resurse

Fondul funciar

Reprezintă principala resursă regenerabilă.

Solurile

Sunt favorabile agriculturii și creșterii animalelor.

Pădurile

Reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilea rând constitue o valoare economică prin masa lemnosă ce poate fi exploatată. Pădurea are un rol însemnat în menținerea și reglarea echilibrului ecologic pe suprafețe mari dar din păcate este foarte mică.

Infrastructura și echipare edilitară

Infrastructura de transport

Rețeaua de drumuri

un traseu de drum național DN 24D ce străbate Grivița pe toată lungimea ei.

Căile ferate

calea ferată Bârlad-Galați.

Infrastuctura tehnico-edilitară

Alimentarea cu apă

puțuri subterane private și publice.

Monumente istorice

Bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza 1903 dezvelit 1904, realizat în bronz de sculptorul Constantin Bălăcescu la inițiativa filantropului Stroe S. Belloescu. Este primul monument sculptural din țară dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Monumentul are pe parțile laterale ale soclului basoreliefuri reprezentându-i pe Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, doi conservatori apropiați domnitorului.

Școala Stroe S. Belloescu, construită de către acesta în 1892, era o școală încăpătoare, pe frontispiciul căreia au fost săpate cuvintele: Ridicat-am această școală pentru luminarea țăranului român. Stroe S. Belloescu. Datorită neîngrijirii, clădirea școlii s-a degradat devenind o ruină.

Monumentul funerar al profesorului Stroe S. Belloescu (1912)

Educație și cultură

Școala cu clasele I-VIII Grivița fondată în anul 1892 de către profesorul Stroe S. Belloescu, școala având un număr de peste 290 elevi.

Grădinița cu program normal aflată în centrul satului, vizavi de primărie.

Biblioteca comunală situată în cadrul Căminului Cultural

Biserica ortodoxă, cu hramul pe 21 mai, de Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena

Zile festive

În fiecare an pe data de 26 octombrie se serbează hramul satului (ziua satului) mai exact în ziua de Sfântul Dumitru.

Referințe și note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

Vezi și

Horga - Zorleni (arie naturală de protecție specială avifaunistică)

[301aaf5d39e7e49fea37b01c5364fbd5-1] Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central

[665bf47930e4600db26b27cd6d86fee5-2] Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]