Comuna Band, Mureș

Band (în maghiară: Mezőbánd, în germană: Bandorf) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Band (reședința), Drăculea Bandului, Fânațe, Iștan-Tău, Mărășești, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Petea, Țiptelnic, Valea Mare și Valea Rece.

Band

Mezőbánd
Bandorf

— comună —

Biserica de lemn din satul Oroiu

Stemă

Band

Band (România)

Localizarea pe harta României

Coordonate: 46°34′45″N 24°22′26″E / 46.57917°N 24.37389°E

Atestare

Reședință

Sate componente

Band, Drăculea Bandului, Fânațe, Iștan-Tău, Mărășești, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Petea, Țiptelnic, Valea Mare, Valea Rece

Guvernare

- Primar

Adrian-Valeriu Rus[*]^[2] (PNL, 1 noiembrie 2024)

Suprafață

- Total

99,51 km²

Populație (2021)

- Total

6.126 locuitori

- 2011

▲ 6446 locuitori locuitori

- 2002

6.104 locuitori

- 1992

7.587 locuitori

Fus orar

EET (+2)

- Ora de vară (DST)

EEST (+3)

Cod poștal

547065

Prefix telefonic

+40 X65 ^[1]

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Localizare în cadrul județului

Localizare

Localitate situată pe cursul mijlociu al râului Lechința sau Comlod, pe drumul județean Târgu Mureș - Șăulia - Cluj-Napoca. Accesul se face pe drumul județean DJ 152A.

Orașele cele mai apropiate sunt Târgu Mureș la 18 km, Iernut la 24 Km, Sărmașu la 24 km. Gara se găsește la distanța de 18 km.

Istoric

Satul Band este atestat documentar în anul 1332 și pe teritoriul său se află documente dar și obiective unice nu numai în România ci și în Europa. Datorită potențialului natural și uman, localitatea Band a organizat două târguri anuale și, din 1859, târguri săptămânale. Astfel, putem spune că localitatea este un centru agro-comercial, care dinamizează activitatea zonei.

De asemenea, atestarea satului o regăsim și în data de 18 noiembrie 1346 sub aceeași denumire {"Band"} , aparținând de comitatul Turda

„Noi, Ștefan, voievodul Transilvaniei și comite de Solnoc, prin cuprinsul celor de față dăm de știre și facem cunoscut tuturor cărora se cuvine, că înfățișîndu-se însuși înaintea noastră, Mihail, fiul lui Petru, fiul lui Medjes de Band, pe de-o parte, iar pe de altă parte magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin, acel Mihail, fiul lui Petru ne-a făcut cunoscut și ne-a spus prin viu grai că magistrul Toma, fiul lui Dionisie l-a despăgubit pe deplin pentru pustiirea moșiilor sale Chimitelnic și Budiul aflatoare în comitatul Turda și Aruncuta /Arankuth/ din comitatul Cojocna, pe cînd trăia încă sus-zisul Petru, fiul lui Medjes, tatăl său. Drept aceea el îl declarase și l-a declarat în fața noastră pe sus zisul magistrul Ștefan, fiul lui Dionisie, dezlegat de orice răspundere cu privire la pustiirea moșiilor de mai sus. Dat în Turda,la octavele sărbătorii fericitului Martin mărturisitorul, în anul Domnului o mie trei sute patruzeci și șase.^[3]”
—1346, noiembrie 18, Turda

Stema

Stema comunei Band se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în diagonală de o bandă de argint încărcată de 3 turte roșii. În partea dreaptă a benzii se află un zid de cărămidă roșie iar în partea stângă a benzii, în câmp albastru, se află un cap de bovideu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Banda sugerează denumirea localității, făcând aluzie la lacul meteoric, unic în Europa, iar turtele reprezintă vestigiile arheologice descoperite în zonă; Zidul de cărămidă semnifică ocupația locuitorilor, construcțiile și monumentele localității; Capul de bovideu simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor, zootehnia. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Atracții turistice

Biserica de lemn din Oroiu
Biserica de lemn din Țiptelnic
Biserica de lemn din Petea
Biserica reformată din Band
Lacul din Fânațe, lac de origine meteorică
Monumentul lui Vlad Dracul din Drăculea Bandului

Demografie

Componența etnică a comunei Band

Români (35,1%)

Maghiari (31,36%)

Romi (19,38%)

Alte etnii (14,17%)

Componența confesională a comunei Band

Ortodocși (36,32%)

Reformați (29,22%)

Penticostali (16,78%)

Romano-catolici (1,62%)

Alte religii (1,58%)

Necunoscută (14,48%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Band se ridică la 6.126 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.446 de locuitori.^[4] Cei mai mulți locuitori sunt români (35,1%), cu minorități de maghiari (31,36%) și romi (19,38%).^[5] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt ortodocși (36,32%), cu minorități de reformați (29,22%), penticostali (16,78%) și romano-catolici (1,62%), iar pentru 14,48% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Recensământul^[7] ^[8]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Evrei	Alte etnii	Rromi	Ucrainieni	Slovaci
1880	5546	3193	1950	-	20	403	383	-	-	-
1890	7240	3320	3548	7	-	365	-	-	-	-
1900	7661	3448	3938	11	-	264	-	-	-	-
1910	8123	3889	3628	24	-	582	-	-	-	-
1920	8019	4203	3362	1	453	125	-	-	-	-
1930	8948	4386	3931	7	624	84	534	-	-	1
1941	9730	4497	4997	7	229	-	-	-	-	1
1956	9953	4637	4642	-	4	674	-	669	-	-
1966	9755	4471	5056	7	2	221	-	217	1	1
1977	8450	3832	4348	1	2	269	-	264	1	-
1992	7587	3034	3751	1	-	801	-	-	-	-

Structura populației după apartenența religioasă

Recensământul^[9] ^[10]		Structura religioasă
Anul	Populația	Ortodoxa	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați	Evanghelici	Unitarieni	Mozaici	Alte religii	Baptiști	Penticostali	Adventiști
1850	5546	528	2696	166	2135	0	1	20
1857	5828	974	2272	145	2396	1	1	39
1869	6451	1027	2389	170	2771	8	13	66	7
1880	5976	940	2170	175	2582	0	21	86	2
1890	7240	956	2462	181	3505	4	13	119
1900	7661	948	2668	194	3704	4	25	118
1910	8123	971	3072	154	3773	1	17	135
1930	8948	1056	3357	190	4179	15	26	94	31	14
1992	7587	3090	136	139	4106	0	4	0	112	1	81	19

Din analiza tabelului de mai sus se observă, de-a lungul timpului, o mare diversitate religioasă a locuitorilor acestei așezări .

Politică și administrație

Comuna Band este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Adrian-Valeriu Rus[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[11]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul Național Liberal	4
	Uniunea Democrată Maghiară din România	4
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Partidul România Mare	1

Familii nobiliare

Sentința voievodului Transilvaniei Stefan Lackfi cu privire la nobilul Mihai Medjes de Band

Nobilul Mihai Medjes de Band, despre care se știe că pe 18 noiembrie 1346, la Turda - în prezența voievodului Transilvaniei, Ștefan Lackfi {1344-1350} - a fost parte în proces în calitate de reclamant cu Magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin (pârât) pentru pustiirea moșiilor sale din Chimitelnic și Budiul, ambele în comitatul Turda, respectiv din Aruncuta, comitatul Cojocna. Sentinta voievodală, dată la Turda, confirmă că părțile au ajuns la o înțelegere înainte de finalizarea procesului și că prejudiciul adus familiei nobiliare a fost recuperat.

Personalități

Mircea Rusu, solist de muzică folk, lansat la Cenaclul „Flacăra” și serbările „Scânteii Tineretului”. Apare în concerte alături de cele mai importante grupuri ale timpului din țara sa: Roșu și Negru, Sfinx, Iris, Holograf, iar după Revoluție, între 1990-1995, cunoaște cinci ani de glorie alături de trupa Compact, ca solist vocal, compozitor și textier. În 1995, se decide să revină la cariera solo, trecând totodată de la tiparul folk la nuanțele cântecului politic. Din cele 25 de piese noi, „Omu’ bun și pomu’ copt” a avut cel mai mult succes.
Gheorghe Palcu (n. 29 noiembrie 1942), redactor și realizator de emisiuni, în perioada 1970–2006: Viața Satului, Hora Satului, Tele-discul muzicii populare sau Medalion de interpret. Încă din timpul facultății a culeges de folclor prin Bucovina, Maramureș, Bihor, nordul Olteniei, Câmpia Transilvaniei, pe urmele lui Béla Bartók și Constantin Brăiloiu (1965–1973). Culegerile sale cuprind piese din repertoriul tradițional de cântece și jocuri și cel al sărbătorilor de peste an, inclusiv colinde.
Szekeres Gerö (n. 1943), alpinist. Născut în Târgu-Mureș, o bună parte a copilăriei a petrecut-o la Band. A urmat cursurile Liceului "Bolyai", după care a urmat Facultatea de Construcții de la Iași, unde avea să înceapă și o carieră universitară, ajungând șef de lucrări. A obținut doctoratul în științe tehnice, în anul 1999, cu o lucrare care valorifica cercetările științifice desfășurate timp de 15 ani , „Mecanica rocilor pământului și structuri subterane”. S-a implicat serios în cercetarea și găsirea soluțiilor pentru stabilizarea Lacului "Ursu" de la Sovata. Ajungând pe cel mai înalt vârf al Europei, Elbrus (5.642 m), din Caucaz, pentru prima dată în anul 1981 și a doua oară în 2006, urcând pe Everest până la 7.600 m, expediție întreruptă din cauza unui eveniment tragic, pe vârful Kilimandjaro (5.681 m) în 1998, pe Aconcagua, (6.962 m) în 2003.
Iosif Hodoș (1829-1880), istoric, om politic, avocat, publicist, membru fondator al Academiei Române.
Eszter Mátéfi (n. 1966), handbalistă, antrenoare.