Ciocârlie de pădure
Ciocârlia de pădure (Lullula arborea) este o pasăre cântătoare mică din familia Alaudidae. Se găsește în cea mai mare parte a Europei, Orientul Mijlociu, vestul Asiei și munții din nordul Africii. Cuibărește în păduri rare, preferând pinul, pe sol nisipos, dar și în pădurile de foioase cu poieni și în crânguri.
| Ciocârlie de pădure | |
|---|---|
,_Serra_de_S%C3%A3o_Mamede,_Portugal_(47658349692).jpg)
| |
| Stare de conservare | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Subîncrengătură: | Vertebrata |
| Clasă: | Aves |
| Ordin: | Passeriformes |
| Familie: | Alaudidae |
| Gen: | Lullula |
| Specie: | L. arborea |
| Nume binomial | |
| Lullula arborea (Linnaeus, 1758) | |
| Subspecii | |
|
Vezi text | |
| |
| Arealul L. arborea Reproducere Rezident În trecere Non-reproducere | |
| Sinonime | |
| |
Modifică text  |
|
Taxonomie și sistematică
modificareCiocârlia de pădure a fost descrisă de naturalistul suedez Carl Linnaeus în 1758 în cea de-a zecea ediție a Systema Naturae și a primit numele binomial Alauda arborea.[2] Acest nume binomial este identic cu numele latin folosit în 1676 de ornitologul englez Francis Willughby în lucrarea sa Ornithologiae libri tres.[3] Ciocârlia de pădure este acum plasată în genul Lullula care a fost introdus de naturalistul german Johann Jakob Kaup în 1829.[4] Numele actual al genului este onomatopeic, din francezul „Lulu”, numele dat păsării de Buffon. Numele francez, Alouette lulu, și numele științific, Lullula arborea, sunt derivate din sunetul cântecului său.[5] Numele specific arborea derivă din latinescul arbor, arboris, „copac”.[6]
Subspecii
modificareSunt două subspecii de ciocârlie de pădure:[7]
- Ciocârlia de pădure nordică (L. a. arborea) - (Linnaeus, 1758): se găsește din nordul, vestul și centrul Europei până în vestul Rusiei și Ucrainei
- Ciocârlia de pădure sudică (L. a. pallida) - (Zarudny, 1902): se găsește din sudul Europei și nord-vestul Africii prin Orientul Mijlociu până în Iran și Turkmenistan, Crimeea și Caucaz.
Descriere
modificare_2.jpg)
Este o ciocârlie de talie mică, cu lungimea de 13,5 până la 15 cm, puțin mai mică decât ciocârliile din genul Alauda,[8] Este maronie pe deasupra și albicioasă dedesubt, cu coadă scurtă. Coada are vârful alb, ceea ce o face să pară și mai scurtă, dar, spre deosebire de Alauda, părțile laterale ale cozii și marginea din spate a aripilor nu sunt tivite cu alb. Are o creastă destul de mică și de cele mai multe ori discretă.[5]
Ciocârlia de pădure are un cântec melodios, adesea descris onomatopeic ca lu-lu-lu-[9] sau, mai precis, ca "o serie lū-lū-lū-lū-lū-", toolooeet toolooeet toolooeet.[8]
Status
modificareÎn Europa, în 2004, populația de reproducere a ciocârliilor de pădure a fost estimată la 1,3 milioane până la 3,3 milioane de perechi reproducătoare. Europa reprezintă 75-94% din populația globală, adică între 4,15 milioane și 13,2 milioane de indivizi în aria sa mondială.[10] Ciocârlia a fost clasificată de Lista Roșie a speciilor amenințate a IUCN ca fiind puțin îngrijorătoare, ceea ce înseamnă că nu este în prezent amenințată cu dispariția.[1]
Galerie
modificare
.jpg)
.jpg)
Note
modificare- ^ a b BirdLife International (). „Lullula arborea”. IUCN Red List of Threatened Species. 2019: e.T22717411A155597798. doi:10.2305/IUCN.UK.2017-1.RLTS.T22717411A155597798.en
. Accesat în .
- ^ Linnaeus, Carl (). Systema Naturae per regna tria naturae, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis (în latină). 1 (ed. 10th). Holmiae:Laurentii Salvii. p. 166.
- ^ Willughby, Francis (). Ornithologiae libri tres (în latină). London: John Martyn. p. 149.
- ^ Kaup, Johann Jakob (). Skizzirte Entwickelungs-Geschichte und natürliches System der europäischen Thierwelt (în germană). Darmstadt: Carl Wilhelm Leske. p. 92.
- ^ a b Campbell, Donald (). The Encyclopedia of British Birds. Bath: Paragon. p. 165. ISBN 9780752541594.
- ^ Jobling, James A (). The Helm Dictionary of Scientific Bird Names. London: Christopher Helm. pp. 53, 232. ISBN 978-1-4081-2501-4.
- ^ „IOC World Bird List 6.4”. IOC World Bird List Datasets. doi:10.14344/ioc.ml.6.4 .
- ^ a b Černý, Walter (). A Field Guide in Colour to Birds. Tradus de Margot Schierlová. Illustrated by Karel Drchal. London: Octopus Books Limited. pp. 156–157. ISBN 070640405X.
- ^ Harbard, Chris (). Songbirds: How to attract them and identify their songs. London: Quarto Publishing plc. p. 53. ISBN 9780862724597.
- ^ BirdLife International. 2004. Birds in Europe: population estimates, trends and conservation status. BirdLife International, Cambridge, U.K.
Legături externe
modificare
Materiale media legate de Lullula arborea la Wikimedia Commons