Chiril al Alexandriei
| Chiril din Alexandria | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 376 d.Hr.[2]  El Mahalla El Kubra(d), Egipt |
| Decedat | (68 de ani) Alexandria, Egipt |
| Religie | creștinism ortodox[*] |
| Ocupație | Pope of the Coptic Orthodox Church cleric[*] |
| Limbi vorbite | limba greacă veche |
| Venerație | |
| Sărbătoare | 9 iunie 27 iunie[1] |
 Sfinți | |
Modifică date / text  | |
Chiril din Alexandria (n. ca. 375, Alexandria - d. 27 iunie 444, Alexandria) a fost patriarh al Alexandriei în perioada 412 - 444, când orașul era la apogeul influenței sale în Imperiul Roman.
Este considerat Părinte al Bisericii și Învățător al Bisericii, dar împăratul roman Teodosiu al II-lea l-a condamnat pentru că se purta ca un faraon îngâmfat, iar episcopii nestorieni în Primul Conciliu de la Efes l-au declarat eretic, numindu-l un monstru, născut și educat pentru distrugerea bisericii.[3]
Patriarh al Alexandriei
modificareUnchiul său, patriarhul Teofil, a murit pe 15 octombrie 412, iar Chiril a fost numit patriarh pe 18 octombrie 412, deși partida îl favoriza pe arhidiaconul Timotei.
Persecutarea novatianilor și a evreilor
modificareChiril a urmat unchiului său într-o poziție cu multă putere și influență, rivalizând cu prefectul orașului, în vremuri de tulburări și conflicte, deseori violente, între locuitorii păgâni, evrei și creștini.[4]
A început să-și exercite autoritatea prin închiderea bisericilor Novatienilor și confiscarea lucrurilor lor sfinte.
Apoi a dorit să-i îndepărteze pe evrei și a cerut ca aceștia să fie înlăturați din oraș.
Orestes, prefectul orașului, nu vedea niciun sens în aceste atacuri, așa că s-a plâns lui Teodosiu, dar a fost respins de regenta Pulcheria, o creștină fanatică. Ca urmare, evreii au fost expulzați din oraș.[5]
Uciderea Hypatiei
modificareS-a afirmat, mai ales din cauza caracterului său impulsiv, că Sfântul Chiril ar fi responsabil de uciderea, în anul 415, a filozoafei neoplatoniciene Hypatia de către o bandă de creștini fanatici. Studii moderne consideră uciderea Hypatiei ca fiind rezultat al luptei între două facțiuni creștine, moderații lui Orestes, susținuți și de către Hypatia, și conservatorii lui Chiril.[6] Chiril însuși considera studiul filozofiei drept erezie.[7][8] Conform teologului catolic Otto Bardenhewer, atribuirea responsabilității pentru uciderea Hypatiei lui Chiril ar fi lipsită de temei real.[9]
Sărbători
modificare- în calendarul romano-catolic: 27 iunie,
- în calendarul ortodox și greco-catolic: 9 iunie,18 ianuarie
Note
modificare- ^ Calendarium Romanum, p. 27
- ^ Dictionary of African Biography
- ^ Edward Gibbon, Decline and Fall of the Roman Empire, 47
- ^ Preston Chesser, „"The Burning of the Library of Alexandria"”. Arhivat din original la . Accesat în ., eHistory.com
- ^ McGuckin, p. 12
- ^ Maria Dzielska, Hypatia of Alexandria, Cambridge (Mass.): Harvard University Press, 1995. (Revealing Antiquity, 8), p. xi, 157. ISBN 0-674-43775-6
- ^ Socrates Scholasticus, Ecclesiastical History, VII.15.
- ^ Gibbon: The History of the Decline and Fall of the Roman Empire, XLVII.
- ^ (Bardenhewer, Geschichte, p. 24)
Lectură suplimentară
modificare- Sfântul Ciril Patriarhul Alexandriei: Studiu Iconografic, Ion Barnea, 1946
- Timotei Seviciu, Doctrina hristologică a Sf. Chiril al Alexandriei, Editura Mitropoliei Banatului, 1973
Legături externe
modificare- Despre Chiril al Alexandriei la enciclopedia OrthodoxWiki
- it el es de ru Scrieri
- ro Viețile sfinților (profamilia.ro) Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Enciclopedia catolică (newadvent.org)
- en Forumul comunității catolice (catholic-forum.com)
- it Sfinți și fericiți (santiebeati.it)
- es Enciclopedia catolică, versiunea spaniolă (enciclopediacatolica.com)
- es Viețile sfinților (corazones.org)
- Artemi, Eirini «Τό μυστήριο της Ενανθρωπήσεως στούς δύο διαλόγους «ΠΕΡΙ ΤΗΣ ΕΝΑΝΘΡΩΠΗΣΕΩΣ ΤΟΥ ΜΟΝΟΓΕΝΟΥΣ»και «ΟΤΙ ΕΙΣ Ο ΧΡΙΣΤΟΣ» του Αγίου Κυρίλλου Αλεξανδρείας», Εκκλησιαστικός Φάρος, ΟΕ (2004), 145-271.
- Artemi, Eirini, «Τό μυστήριο της Ενανθρωπήσεως στούς δύο διαλόγους «ΠΕΡΙ ΤΗΣ ΕΝΑΝΘΡΩΠΗΣΕΩΣ ΤΟΥ ΜΟΝΟΓΕΝΟΥΣ»και «ΟΤΙ ΕΙΣ Ο ΧΡΙΣΤΟΣ» του Αγίου Κυρίλλου Αλεξανδρείας», Εκκλησιαστικός Φάρος, ΟΕ (2004), 145-271.
- Artemi, Eirini,Ο Άγιος Κύριλλος Αλεξανδρείας και οι σχέσεις του με τον έπαρχο Ορέστη και τη φιλόσοφο Υπατία, Εκκλησιαστικός Φάρος, τ. ΟΗ (2007), 7-15.
- Artemi, Eirini,Μία φύσις του Θεού λόγου σεσαρκωμένη. α). Απολιναρική ανάγνωση, β)Κυρίλλειος ανάγνωση, Εκκλησιαστικός Φάρος, τ. ΟΔ (2003), 293 – 304.
- Artemi, Eirini,Αι Ιστορικαί Ανακρίβιαι της ταινίας AGORA του Αλεχάντρο Αμπεναμπέρ, Ορθόδοξος Τύπος, τεύχ. 1819(2010),7.
- Artemi, Eirini,Οι χρήσεις της εθνικής γραμματείας στο έργο του Κυρίλλου Αλεξανδρείας, ΠΟΡΕΙΑ ΜΑΡΤΥΡΙΑΣ, αφιερωματικός τόμος στη μνήμη του Μακαριστού Πάπα και Πατριάρχη Αλεξανδρείας και πάσης Αφρικής κυρού Πέτρου του Ζ, (2010), 114-125.. ISBN 978-84-8239-018-5
- Sfintii Atanasie si Chiril, patriarhii Alexandriei, 24 mai 2012, CrestinOrtodox.ro
- Sfântul Chiril, condeiul de aur al tainelor dumnezeiești Arhivat în , la Wayback Machine., 9 iunie 2010, Grigore Meșteroaie, Ziarul Lumina
- Sfântul Chiril al Alexandriei, „apărătorul Maicii Domnului“ Arhivat în , la Wayback Machine., 9 iunie 2009, Adrian Agachi, Ziarul Lumina
- Sfinții Atanasie și Chiril, apărătorii adevărului despre Hristos Arhivat în , la Wayback Machine., 17 ianuarie 2010, Ștefan Ionescu-Berechet, Ziarul Lumina
- Icoane și hramuri ale Sfinților Atanasie și Chiril Arhivat în , la Wayback Machine., 18 ianuarie 2011, Mădălina Mihăilă, Ziarul Lumina
- Sfantul Chiril al Alexandriei, 31 mai 2008, CrestinOrtodox.ro