Cezar Petrescu

Cezar Petrescu
Romancierul Cezar Petrescu
Date personale
Născut	1 decembrie 1892 Cotnari, Iași, România
Decedat	9 martie 1961 (68 de ani) București, Republica Populară Română
Înmormântat	Cimitirul Bellu
Părinți	Dimitrie Petrescu Mirabela Petrescu
Cetățenie	România
Religie	Biserica Ortodoxă
Ocupație	romancier, nuvelist, traducător, gazetar, redactor
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Educație	Facultatea de Drept a Universității din Iași
Alma mater	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Lucrări remarcabile	Întunecare
Membru titular al Academiei Române
Semnătură

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 - Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism Romantism - Realism Parnasianism - Simbolism Naturalism - Modernism Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru) Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii

Portal România

Portal Literatură

Proiectul literatură

Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, județul Iași – d. 9 martie 1961, București) a fost un romancier, nuvelist, traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineața, Bucovina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamfil Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924). Membru titular al Academiei Române (din 1955).

Date biografice

S-a născut la Hodora-Cotnari, județul Iași, fiu al inginerului Dimitrie Petrescu. Acesta era profesor la Școala Practică de Agricultură de lângă Roman (aflată în arealul actual al comunei Horia), unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903 (perioadă în care instituția se transformase în Școală Inferioară de Agricultură). A urmat liceul la Roman și apoi, la Iași, unde a susținut bacalaureatul în anul 1911. A obținut licența în drept în anul 1915.

Cezar Petrescu, scriitor fecund, care, pe urmele lui Honoré de Balzac, aspira să scrie o nouă "Comedie umană", o Cronică românească a veacului XX. Este cunoscut, totodată, ca unul dintre cei mai de seamă gazetari ai primei jumătăți a secolului trecut.

Alături de Lucian Blaga, Adrian Maniu și Gib Mihăescu întemeiază revista Gândirea în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul (1924) și Curentul 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România literară, 1938 - suprimate în 1940. Se afirmă ca romancier cu romanul Întunecare (1927-1928).

Obține Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoții gornistului - în colaborare cu Mihail Novicov. În 1955 este ales membru titular al Academiei Române.

Opera

Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 de volume publicate: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note de călătorie și memorialistică.

Cronica românească a veacului XX

• Rodul pământului
  • Scrisorile unui răzeș, 1922
• Târgurile unde se moare
  • Drumul cu plopi, 1924
• Fantasticul interior
  • Omul din vis („povestiri cu morți”), 1925
  • Omul care și-a găsit umbra, 1928 – conține patru nuvele: „Omul care și-a găsit umbra”, „Palace”, „Dezertarea lui Toader Mânzu” și „Somnul”
  • Aranca, știma lacurilor, 1929 – conține trei nuvele: „Adevărata moarte a lui Guynemer”, „Fereastra” și „Aranca, știma lacurilor”
  • Simfonia fantastică, 1929
  • Baletul mecanic (2 vol.), 1931
• Război și pace
  • Întunecare, 2 vol., 1927–1928
  • Plecat fără adresă.1900, 1932
  • Sosit fără adresă, 1932
  • Ochii strigoiului, 1942
• Capitala care ucide (temă semănătoristă)
  • Calea Victoriei, 1930
  • Greta Garbo, 1932
  • Oraș patriarhal (2 vol.), 1932
  • Duminica orbului, 1935
  • Carlton, 1944
• Satyricon
  • La paradis general, 1930
• Ciclul 1907
  • Mane, Tekkel, Fares, 1937
  • Noi vrem pământ, 1938
  • Pământ … mormânt, 1943
• Carnet de vară, 1927
• Cain și Abel, 1930
• Flori de gheațǎ, 1931
• Kremlin, 1931
• Pǎmânt și cer (ciclul petrolului)
  • Comoara regelui Dromichet, 1931
  • Aurul negru, 1934
• Miss România
  • Nepoata hatmanului Toma, 1933
  • Floarea de agave, 1933
• Apostol, 1933 și 1944 – Scris în memoria primului sau dascǎl, Nicolae Apostol.
• Cheia visurilor, 1935
• Cei trei regi, 1936
• Adǎpostul Sobolia, 1945
• Războiul lui Ion Săracu, 1945

Rădăcini din celălalt veac

• Trilogia Romanul lui Eminescu, 1935–1936
  • Luceafărul, 1935
  • Nirvana, 1935
  • Carmen Saeculare, 1936
• Ajun de revoluție 1848, 1954

Alte romane

• Baletul mecanic -- Romanul baletul mecanic în format pdf

Literatură pentru copii

• Pif – Paf – Puf, 1930
• Fram, ursul polar, 1932
• Iliuță copil, 1938
• Omul de zăpadă, 1945
• Cocârț și bomba atomică, 1946
• Neghiniță, 1949

Imagini

• 
  Profesor Dimitrie Petrescu (1860-1907), tatăl scriitorului
• 
  Olga Comoniță (1871-1956), mama scriitorului
• 
  Cezar Petrescu licean
• 
  Cezar Petrescu la vârsta de 29 de ani, circa 1921
• 
  Cezar Petrescu la anii maturității
• 
  Cezar Petrescu la vâsta a treia, 1956
• 
  Cezar Petrescu reprezentat pe un timbru din 1992
• 
  Muzeul Cezar Petrescu din Bușteni

Bibliografie

• O antologie a literaturii nemțene, Laurian Ante, Ed. Mușatinia, Roman, 2006, p. 219-222, ISBN 978-973-876-251-0
• Un dicționar al literaturii din județul Neamț de la copiști la suprarealiști, secolul al XV-lea - 2012, Tomșa Constantin, Ed. Cetatea Doamnei&Crigarux, Piatra Neamț, 2014, ISBN 978-606-8450-22-3

Legături externe

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – P
• Muzeul memorial Cezar Petrescu din Bușteni, județul Prahova

Articole biografice

• LA FRONTIERA ISTORIEI/ Tristetea unui prozator pe Calea Victoriei, 9 dec 2009, Adrian Majuru, Ziarul financiar
• Când „Calea Victoriei” e lipsită de glorie…, 23 noiembrie 2009, Clara Margineanu, Jurnalul Național
• Cezar Petrescu, la Busteni Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 26 iunie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă