Casa Wolphard-Kakas din Cluj-Napoca

Casa Wolphard-Kakas
Casa Wolphard-Kakas din Cluj-Napoca
Clădire
Stil arhitectural	Renaissance
Loc	Cluj-Napoca
Oraș	Cluj-Napoca  Cluj-Napoca
Țară	România
Adresă	Piața Unirii Nr. 31
Actualii beneficiari	Adrianus Wolphard, Stephanus Wolphard, Stephanus Kakas
Coordonate	46.76972°N 23.59082°E ({{PAGENAME}})
Începută	1534
Terminată	1600

Casa Wolphard-Kakas din Cluj-Napoca (Piața Unirii nr. 31) a fost construită în trei etape: 1534-1544, 1576-1582 și 1590-1600, predominant în stilul Renașterii. Reprezintă un prototip pentru arhitectura epocii. Prima fază are încă influența stilului gotic, a doua fază a Renașterii nord-italiene, iar faza a treia are accente spre baroc.

Ceasul solar

Ceasul solar

În interiorul unei firide, încadrată de console, este desenat un cadran solar (vezi poza), unic în Transilvania. Ceasul este un semicerc, împărțit în porțiuni, care indica orele. În mijlocul semicercului, pe un cui, era dispusă o sârmă a cărei umbră măsura timpul, după mersul soarelui pe cer. Cadranul este unic, pentru că este singurul rămas din secolul XVI.

Istoric

Casa a început sa fie construită în stil renascentist, la comanda lui Adrianus Wolphard, paroh, apoi vicar episcopal și consilier la Curtea Regală din Budapesta. Adrianus Wolphard a studiat științele umaniste la Universitatea din Bologna și, întors la Cluj, a început construcția imobilului. Mare admirator al renașterii italiene, Adrianus a introdus motive specifice acesteia în clădirea construită. A murit însă, înainte de finalizarea lucrării, casa fiind continuată de fratele său, Stephanus Wolphard, jude-primar al orașului Cluj, matematician și astrolog de renume. În timpul vieții lui Stephanus Wolphard s-a construit primul etaj al casei și partea din spate a curții și, foarte probabil, lui i se datorează existența cadranului solar. Clădirea a fost definitivată abia după moartea lui Stephanus Wolphard, când soția lui s-a recăsătorit cu Stephanus Kakas, membru al unei familii din Ungaria, refugiată în Transilvania, clădirea căpătând numele de „Wolphard-Kakas”. Casa avea la etaj și un salon pe al cărui tavan era amenajat un zodiac astronomic.

Din clădirea finalizată la 1600 a mai rămas neatins doar o parte din fațada parterului dinspre curte. Clădirea a fost parțial demolată în 1894, o parte din ancadramentul ușilor și ferestrelor fiind luate și încastrate în casa pe care și-a ridicat-o orfevrarul Elek Szathmari pe str. Republicii nr. 37. O altă parte împreună cu alte elemente de decor ale casei, se află astăzi în Lapidarul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Referințe

• Lukács József (2005). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0. 
• Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (1995). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Ștefan Pascu (1974). Istoria Clujului. Bucharest. 

Legături externe

• Casa Wolphard–Kakas, azi Universitatea de Artă și Design și sediu bancă, Cluj-Napoca Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine.
• Frumusețea lăuntrică a Caselor Hintz și Kakas (Cocoș) Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 11 aprilie 2012, Leonard Horvath, Ioan Ciorca, România liberă

Vezi și

• Lista locurilor în Cluj-Napoca