Campionatul republican de handbal feminin categoria A 1959-1960 a fost a 15-a ediție a eșalonului valoric superior al campionatului național de handbal feminin în 11 jucătoare din România. Competiția a fost organizată de Federația Română de Handbal (FRH) și a fost câștigată de Știința București.[1][2] Deoarece campionatul republican în 11 jucătoare a fost ulterior reorganizat și restrâns, doar patru echipe din ediția 1959-1960 au participat la ediția următoare.[3]
Campionatul republican de handbal feminin în 11 categoria A 1959-1960
Partidele s-au desfășurat pe stadioane din orașele de reședință ale echipelor. În București meciurile s-au jucat pe diferite terenuri de sport, în funcție de disponibilitatea acestora și de apartenența lor la bazele sportive ale echipelor.
Localizarea echipelor din campionatul republican categoria A în sezonul 1959-1960
În vara anului 1959, Federația Română de Handbal a luat „o serie de măsuri menite să asigure o mai judicioasă desfășurare a activității oficiale și să creeze cele mai bune condițiuni de pregătire în cadrul secțiilor de handbal din întreaga țară”.[4] Consemnând rapida dezvoltare și expansiune a recent introduselor competiții de handbal în șapte jucători, desfășurate în săli de sport, Federația a decis „ca principalele întreceri în handbalul în 11 [...] să-și scurteze durata prin reducerea numărului de echipe participante”.[4] În consecință, spre deosebire de ediția ediția anterioară a campionatului republican, care s-a desfășurat cu 12 echipe, la cea din 1959-1960 au luat parte doar 10 echipe.
Deoarece Olimpia București și Știința București, echipe calificate din ediția anterioară, fuzionaseră între timp, Biroul FRH a hotărât ca, pe locul rămas liber în urma fuziunii, „să fie admisă formația Record Mediaș”.[4] Astfel, echipele participante la ediția 1959-1960 a campionatului republican au fost:
Tractorul Brașov, echipă denumită la acea vreme „Tractorul Orașul Stalin”;
Cetatea Bucur București, echipă denumită „Progresul București” începând din etapa a X-a, după fuziunea cu aceasta din urmă;[5]
1) Conform numărului 3468 din 31 august 1959 al ziarului Sportul Popular, scorul final a fost 4–9.[12] Ziarul Neuer Weg consemnează însă, în numărul 3218 din 1 septembrie 1959, că scorul a fost 6–9.[13] Clasamentul după patru etape, publicat de ziarul Sportul Popular în numărul 3483 din 24 septembrie 1959[14], alte clasamente intermediare consemnate de ziarul Neuer Weg, precum și clasamentul general la finalul turului campionatului, publicat de Neuer Weg în numărul 3254 din 13 octombrie 1959, confirmă că scorul corect a fost 6–9.[9]
2) Nume ortografiat de ziarul Sportul Popular „Poleclai” în etapa a III-a, respectiv „Polecla” în etapa a V-a.[15][16] Ortografiat „Polechla” de ziarul Neuer Weg.[9] În cronica etapei a XII-a, publicată în numărul 3642 al Sportului Popular, numele handbalistei este ortografiat tot „Polechla”.[17]
3) 3–2 la pauză, conform numărului 3492, din 10 octombrie 1959, al ziarului Sportul Popular[18], și numărului 238, din 10 octombrie 1959, al ziarului Vörös Zászló[19], respectiv 2–2, conform numărului 3251, din 9 octombrie 1959, al ziarului Neuer Weg.[20]
4) Partida dintre Rapid București și Tractorul Brașov, încheiată pe teren cu scorul de 6–4 (2–2) pentru formația din București, a fost omologată cu scorul de 6–0, pentru că echipa Tractorul a prezentat carnete de legitimare nevizate pe anul în curs.[21]
5) Echipa Record Mediaș a fost penalizată cu 0–6 pentru neprezentare.[6]
6) Fosta Cetatea Bucur București, fuzionată cu Progresul București sub numele acestuia din urmă.[5] Începând din această etapă, Cetatea Bucur este menționată în presa sportivă sub denumirea Progresul București.[6]
7) Fosta Steaua roșie Sibiu, denumită în presa sportivă, începând din această etapă, C.S.M. Sibiu.[6]
8) Echipa Constructorul Timișoara a fost penalizată cu 0–6 pentru neprezentare.[22]
^ ab„UN PUTERNIC CLUB SPORTIV: PROGRESUL BUCUREȘTI”. Sportul Popular. Arcanum.com (nr. 3577 (anul XV)): pag. 2. . Accesat în . Cele două cluburi Progresul și Cetatea Bucur, luate separat, aveau puternice secții de performanță la unele discipline sportive, însă erau deficitare într-o serie de alte ramuri de sport. Prin unificare, forța noului club este evident sporită și Progresul București este astăzi unul din cele mai puternice cluburi sportive din țara noastră.