Broșteni, Caraș-Severin
Broșteni | |
Krassóborostyán | |
— sat — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 45°02′45″N 21°39′03″E / 45.045864°N 21.650955°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Caraș-Severin |
Oraș | Oravița |
SIRUTA | 51172 |
Prima atestare | 1690 |
Populație (2021)[1] | |
- Total | 533 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 325603 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Broșteni (în maghiară Krassóborostyán) este un sat ce aparține orașului Oravița din județul Caraș-Severin, Banat, România.
Satul Broșteni este compus astăzi din 533 de oameni cu 250 de numere de casă, în timp ce în anul 1880 comuna, la vremea aceea, număra în jur de 1800 de suflete, de atunci, comuna, mai apoi satul, a fost intr-o continuă scădere, astfel, în jurul anilor 1944-1946 comuna număra 1468 de suflete (1438 de ortodocși, 25 de romi, 5 evrei), în anul 2002 satul număra peste 600 de suflete.
Istorie
modificareAcest articol sau această secțiune pare să conțină cercetare originală. Dacă textul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci va fi șters. |
Date despre fondarea satului nu avem cu certitudine,există diferite așa zise "povestiri" despre cum s-a fondat satul,însă,o dată exactă nu avem.Se crede că satul a fost fondat in jurul anilor 1200-1210 , prima sa atestare documentară fiind din 1690.
După tradiție,satul în forma sa primitivă a fost în locul care poartă azi numele de "Război",adică cu aproximativ 1,5 km mai spre apus față de locul în care se află astăzi.Se crede că strămutarea s-a făcut din cauza lipsei de apă,iar că denumirea acestuia provine de la legenda care susținea că înainte de a găsi apă,oamenii din acele timpuri au găsit broaște.Prima Biserică se consideră că a fost zidită in anii 1500-1600,însă,date concrete nu găsim.Biserica cea nouă a satului a fost zidită in anul 1778,iar sfințită la data de 31 Octombrie 1792,de către episcopul sârbesc din localitatea Vârșeț, anume Iosif Ivanovici de Șacabent. Aceasta a fost pictată pentru prima dată la anul 1800 de către pictorul Ciolacovici.Biserica cea veche avea trei preoți parohi,tradiția menținându-se inclusiv în noua Biserică până la anul 1890 când trece in neființă Pr.Ioachim Mangiuca (Tatăl lui Simeon Mangiuca).De atunci,parohia va avea doar câte doi preoți,până după anul 1960 când parohia va rămâne cu un singur preot.
Lista preoților parohi din satul Broșteni (în care se regăsesc și preoți din vechea biserică)
Pr.Gavril Lupulovici - 1767 - 1793 (lipsit de preoție pentru, purtate scandaloasă)
Pr.Stoicu - până la anul 1773 (lipsă informații)
Pr.Costa - 1774 (lipsă informații)
Pr.Luca - 1774 (lipsă informații)
Pr.Ilia Popovici - 1774 - 1802 (lipsă informații)
Pr.Gavril Iancovici - 1783 - 1832 (lipsă informații)
Pr.Isac Iancovici - 1793 - 1836 (mort)
Pr.Ioan Bercean - 1801 - 1806 (renunță la preoție,moare în 1821)
Pr.Nistor Bercean - 1801 - 1810 (mort)
Pr.Iacob Vasilievici - 1811 - 1842 (lipsă de informații)
Pr.Mărian Bercean - 1832 - 1853 (mort)
Pr.Ioan Iancovici - 1833 - 1866 (mort)
Pr.Ioachim Mangiuca - 1842-1890 (mort)
Pr.Ioan Juica - 1844 - 1897 (mort)
Pr.Isac Iancovici - 1845 - 1896 (mort)
Pr.Aurel Popovici - 1891 - 1895 (mutat la Mercina)
Pr.Petru Alexiu - 1891 - 1913 (mort)
Pr.Ilie Ciorei(Tatăl) - 1898 - 1939 (pensionat)
Pr.Titu Ciorei(Fiul) - 1917 - 1922 (mutat la Răchitova)
Pr.Simeon Alexiu - 1925 - 1944 (mort)
Pr.Nicolae Grau - 1944 - 1950 (mort)
Pr.Neda Aurel - 1950 - 1963 (mort)
Pr.Antonie Cârpan - 1950 - 1999 (pensionat, moare in 2005)
Pr.Iosf Toc - 1999 - 2001(mort)
Pr.Lăpușneanu Lucian - 2002 - prezent
Personalități
modificare- Simeon Mangiuca (1831 - 1890), folclorist, membru de onoare al Academiei Române
- Ilie Ciorei (1864 - 1946), preot, folclorist.
- Georgian Schinteie (1994 - prezent), folclorist, interpret de muzică populară
- Octavian Berlogea (1926 - 2018), medic, ministrul al Sănătății în perioada 22 august 1952 - 10 iunie 1954
Note
modificare- ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
modificare