Baia de Aramă
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Baia de Aramă este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitatea componentă Baia de Aramă (reședința), și din satele Bratilovu, Brebina, Dealu Mare, Mărășești, Negoești, Pistrița, Stănești și Titerlești. Are o populație de 5.617 locuitori. Râul Brebina străbate acest vechi târgușor mehedințean, în zonă existând o mulțime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Astăzi însă, natura și-a reintrat în drepturi. Altădată, aici erau mine de cupru, dar acum localitatea prezintă mai mult interes agro-turistic, fiind situată în apropierea multor obiective turistice montane.
Baia de Aramă | |||
— oraș — | |||
Mănăstirea Baia de Aramă | |||
| |||
Localizarea satului pe harta României | |||
Localizarea satului pe harta județului | |||
Coordonate: 45°0′0″N 22°48′41″E / 45.00000°N 22.81139°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Mehedinți | ||
SIRUTA | 109924 | ||
Atestare documentară | 1581 | ||
Reședință | Baia de Aramă[*] | ||
Componență | |||
Guvernare | |||
- primar al orașului Baia de Aramă[*] | Ilie-Ion Tudorescu[*][1] (PSD, octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 91,11 km² | ||
Altitudine | 275 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 4.478 locuitori | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Poziția localității Baia de Aramă | |||
Modifică date / text |
Istorie
modificareLa Baia de Aramă din zonă, de la Bratilov, Mircea cel Bătrân a adus meșteri sași, precum Ciop Hanoș. Roțile pe care acesta le amenajase aici, înainte de 1392, sunt pomenite în mai multe acte. Baia de Aramă a fost sat și nu a devenit târg decât din secolul al XVII-lea. Așezarea se afla pe marele drum de sub munte ce traversa Țara Românească. De la Râmnic și Ocna Mare, drumul pornea spre Târgul Jiului și Severin, trecând prin Polovragi, Târgul Gilort și Baia de Aramă, fiind utilizat și de negustorii sibieni. La jumătatea secolului al XVII-lea, această rută a fost folosită de Paul de Alep și patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoria lor pe la mănăstirile din Țara Românească.
Geografie
modificareAșezare geografică
modificareBaia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți.
Paralela 45 nord trece prin această localitate.
Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet. Tot de Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Carstul este presărat de un mare număr de peșteri binecunoscute prin comorile lor de frumuseți: Bulba, Cloșani, Ponoarele, Izverna.
Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, țapul, iepurele, veverița, viezurele, porcul mistreț și chiar lupul sau ursul. Dintre rarități menționăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și o serie de șopârle.
Râul Bulba
modificareAlături de păduri și pășuni, apele sunt o bogăție deosebită. Orașul este străbătut de râul Bulba care izvorăște din peștera cu același nume aflată în legătură cu Peștera Ponoarele prin care se scurge apa lacului Zătoni. Debitul râului este sporit de numărul mare al izvoarelor care îl alimentează, dintre care cel mai cunoscut este Bolborosul, care țâșnește la poala Cornetului de la baza unei stânci. Denumirea sugerează forța cu care izvorul țășnește bolborosind într-o limbă rece și cristalină a frumuseții nealterate de trecerea timpului. Aici, la Bolboros, se organizau mai ales în zilele călduroase de vară ieșiri la iarbă verde și petreceri cu lăutari până noaptea târziu. Cu toate că asemenea petreceri sunt tot mai rare în ultimul timp, Bolborosul rămâne un loc fermecător care îi așteaptă pe cei setoși de frumusețe. Apele izvorului au fost captate pentru o păstrăvărie aflată în administrarea Ocolului Silvic din Baia de Aramă. Ceva mai jos se află un alt izvor care a fost captat și adus până în fața bisericii și a școlii, unde țâșnește într-o fântănă aspectuos construită cu douăsprezece guri, o adevărată risipă de bogăție.
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Baia de Aramă se ridică la 4.478 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.349 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,13%), cu o minoritate de romi (7,26%), iar pentru 12,57% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,67%), cu o minoritate de baptiști (4,02%), iar pentru 12,84% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
modificareOrașul Baia de Aramă este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ilie-Ion Tudorescu[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
Partidul Național Liberal | 5 | ||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||||
Alianța Dreapta Unită | 1 |
Personalități născute aici
modificare- State Baloșin (1885 - 1953), arhitect, diplomat;
- Doru Buzducea (n. 1972), profesor universitar.
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe
modificareImagini
modificare-
Monumentul lui Tudor Vladimirescu (monument istoric)
-
Monumentul lui Tudor Vladimirescu (detaliu)
-
Biserica de lemn din satul aparţinător Brebina (monument istoric)
-
Biserica cu hramurile „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din satul aparţinător Brebina
-
Biserica din satul aparţinător Titerlești (monument istoric)
-
Monumentul eroilor
-
Casă, str.Republicii nr.3 (monument istoric)
-
Casă, str.Republicii nr.5 (monument istoric)
-
Casă, str.Republicii nr.7 (monument istoric)
-
Casă pe Calea Victoriei (monument istoric)
-
Casă pe Calea Victoriei (monument istoric)
-
Biserica din satul aparţinător Mărășești
-
Biserica de lemn din satul aparţinător Pistrița (monument istoric)
-
Drumul spre satul Pistrița
-
Clădirea fostei şcoli