Aurelia Cionca
| Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
| Aurelia Cionca | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  București, România |
| Decedată | (74 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | pianistă |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Instrument(e) | pian |
Modifică date / text  | |
Aurelia Cionca (n. 16 mai 1888, București – d. 17 decembrie 1962, București), a fost o pianistă și profesoară de pian din România, care, printre alții, i-a avut ca studenți pe Dinu Lipatti, Dan Mizrahi și Eugen Ciceu.[1]
În 1895 a avut loc la București prima întâlnire a reginei Elisabeta (Carmen Sylva) cu Aurelia Cionca, un copil-minune pe care regina a sprijinit-o apoi să devină pianistă.[2] Mulțumită reginei, Aurelia Cionca a cântat din copilărie în fața unor muzicieni renumiți, ca Bronisław Huberman, Kubelik, Grunfeld și Pablo Sarasate.
A debutat în cariera concertistică la vârsta de 9 ani, când s-a afirmat ca un talent remarcabil. De pildă, la adunarea generală anuală a societății ASTRA ținută la Beiuș în august 1898, în cadrul obișnuitei «producțiuni literar-artistice» ce a urmat adunării propriu-zise s-a produs mica pianistă Aurelia Cionca, venită tocmai de la București.[3]
Studiile începute în țară le-a completat la Conservatorul Regal de Muzică din Leipzig (1903-1906)[4], unde a fost eleva favorită a profesorului Alfred Reisenauer, un pedagog renumit, elev al lui Franz Liszt.[5][6]
A dat numeroase concerte în diferite orașe europene (Viena ori Leipzig, Varșovia, Berlin, Oranienburg sau Budapesta[4]), bucurându-se pretutindeni de o deosebită prețuire. Concomitent a desfășurat o rodnică activitate pedagogică la Conservatorul din București.[6]
Aurelia Cionca a fost și compozitoare. Între compozițiile sale se numără și „Patru balade galbene pe versuri de Lorca”.[7]
A fost recompensată cu titlul de Artist Emerit.[6]
Nina Cionca este nepoata sa de frate.
Premieră
modificareDupă ce a rămas necunoscută timp de 84 de ani, creația postumă a lui Liszt, „Rapsodia română”, descoperită în 1931 la Weimar de Octavian Beu, a fost interpretată în premieră la 17 decembrie 1931, de pianista Aurelia Cionca, la Ateneul Român din București[8]. La 19 aprilie 1932, d-na Aurelia Cionca Pipoș, profesoară la Academia Regală de Muzică din București, a interpretat această lucrare în sala „Casinoului Militar” din Timișoara, cu ocazia turneului pe care l-a întreprins în centrele și orașele muzicale din Transilvania[9]
Note
modificare- ^ Friends of Eugen Cicero
- ^ „Date din viața Elisabetei de Wied, Regina României, Carmen Sylva”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Relații de rudenie în mediul intelectual românesc din vestul Transilvaniei în a doua jumătate a secolului 19 și începutul secolului 20” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b Muzica și muzicienii Brașovului în secolul al XIX-lea
- ^ Sviatoslav Richter Recordings and Videos: settembre 2008
- ^ a b c „Aurelia CIONCA”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Revista Magazin
- ^ “Pianistul publicului” Franz Liszt (1811-1886)
- ^ „Un eveniment muzical” în ziarul „VESTUL”, 24 martie 1932, anul III, nr. 488
Bibliografie
modificare- Aurelia Cionca: Monografie de Nina Cionca; Editura Muzicală, 1986
- Carmen Sylva și Aurelia Cionca în: SCIA-TMC, 1993, 40, p. 39-48.
- Pages d'un album de la pianiste Aurelia Cionca (1900-1906) în: RRHA-BA, 1994, 31, p. 67-73.
- Viorel Cosma, Muzicieni români în texte și documente (XXIII) Fondul Aurelia Cionca In Revista MUZICA Nr.2 / 2013