Astra IVA

Astra IVA (Întreprinderea de vagoane Arad, actualmente Astra Arad) este o familie de trenuri de metrou de concepție românească, livrate metroului din București între 1978^[1] și 1992. În total au fost produse 252 de rame, adică 504 vagoane.^[2] Ele au fost proiectate inițial pentru a funcționa doar câte o ramă (2 vagoane legate permanent, formație B'B'-B'B'), însă au funcționat și grupate în trenuri de câte 2^[3] sau 3^[4]^{:p. 17} rame (4, respectiv 6 vagoane). Conform Metrorex, în decembrie 2016 mai existau 186 de vagoane IVA în inventar, din care 24 de vagoane (4 trenuri) în exploatare.^[5]

Între anii 1994 și 1996, conducerea a decis modernizarea a 21 de rame IVA (42 vagoane), pentru a face 7 trenuri speciale pentru traseul Eroilor - Industriilor. Acestea au avut modificări importante la partea tehnică, primind computere de bord și piese noi. Acestea au fost făcute în concurență simultan de două companii: Faur și Electroputere Craiova^[6], motiv pentru care există unele diferențe. Din punct de vedere vizual ele au fost dotate cu două tipuri de afișaje și sunt vopsite într-o schemă albastră, lucru după care sunt cunoscute mai ales. Dintr-un motiv necunoscut, deși ele au fost pregătite efectuând anumite probe, conducerea a abandonat acest proiect, cele 7 trenuri rămânând în conservare în Depoul Berceni.^{[necesită citare]}

În anul 1995, conducerea metroului a decis să fie construite niște vagoane intermediare, fără post de conducere precum cele actuale, pentru a transforma ramele de 2 vagoane în rame de 3 vagoane. Cinci vagoane au fost construite de Astra Arad, însă, dintr-un motiv necunoscut proiectul a fost abandonat, vagoanele fiind abandonate în triajul gării Arad.^[7]

În anul 2000, mai multe vagoane IVA au fost modernizate și dotate cu sistem ATO/ATP Dimetronic special pentru M4.^[8]^{:slide 10}

În anul 2008, Alstom, compania care se ocupă cu întreținerea trenurilor Metrorex, a modernizat un vagon al unei rame vechi. Deși la partea tehnică acesta nu a fost modernizat decât primind unele piese noi, acesta are modificări drastice la design. Partea frontală exterioară a fost modificată și înlocuită cu o mască modernă din plastic, iar la interior a primit scaune, geamuri și bare noi.^[9]^[10]^{:slide 39}

Între 2011 și 2014 au fost modernizate 15 trenuri IVA ca parte a contractului de mentenanță semnat cu Alstom. S-a acționat asupra elementelor electrice și pneumatice, dar nu și asupra aspectului.^[10]^{:slide 38}^[11]

După introducerea noilor tipuri de trenuri Bombardier Movia și CAF, ramele Astra Arad sunt retrase gradual din funcționare.^[12] Garniturile Astra IVA încă circulă pe Magistrala 4. Inaugurarea Magistralei 5 s-a realizat prin mutarea unor rame Bombardier de pe Magistrala 3. Astfel, acestea au fost înlocuite cu Astra IVA pe Magistrala 3 pentru următorii ani.

Specificații

Constructor: ASTRA
Numerele unităților: 001-252 (001* și 002* prototipuri)
Lungime: 2 × 19 m
Lățime: 3100 mm
Înălțime: 3600 mm
Ecartament: 1435 mm
Greutate (gol): 2 × 36000 kg
Propulsie: 4 × 215 KW
Putere (a treia șină): 750 V CC
Accelerație: 1,3 m/s2
Decelerație: 1,3 m/s2
Frânare de urgență: 2 m/s2
Viteză maximă: 80 km/h
Locuri pe scaune: 2 × 34
Locuri în picioare: 2 × 166
Aranjament/cuplare: Perechi unite permanent
Număr de unități produse: 2 × 254 (508)
Linii deservite: M3, M4

Sursă: Site-ul Metrorex^[13]

Garnitură de metrou de tip Astra IVA în anii 80'. Garniturile erau vopsite în galben, de unde și porecla "trenul galben fără cai"

Vezi și

Metroul din București

Note

^ Cristina Răduță (30 martie 2014), „VIDEO Cum a fost introdus în subteran primul metrou în anul 1978”, Adevărul, accesat în 5 iulie 2018
^ Andrei Ando (14 martie 2009), „La Arad, un vagon și jumătate pe schimb”, Jurnalul Național, accesat în 13 iunie 2016
^ „Ordinul nr. 1163/2014 privind mandatarea Societății Comerciale de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A. de a modifica prețurile unitare ale Contractului de mentenanță de material rulant și feroviar pentru circulația în tunel nr. 91/2003, pentru anul X contractual, și de a semna un act adițional în acest sens”. Monitorul Oficial. 8 iulie 2014. Accesat în 13 iunie 2016.
^ „Raportul anual Metrorex pe anul 2014” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 aprilie 2016. Accesat în 8 ianuarie 2016.
^ „Raportul anual Metrorex pe anul 2016” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 31 decembrie 2017. Accesat în 5 iulie 2018.
^ „Electroputere nu va mai face niciodată locomotive sau vagoane de metrou. Statul vrea fabrica înapoi”, Economica.net, accesat în 13 iunie 2016
^ „30 de ani de exploatare a metroului bucureștean”. Univers Ingineresc (17/2009). 1 august 2009.
^ Marin Aldea, Prezentare Metrorex la forumul Railway Pro, 24-25 februarie 2016, Buzău
^ ALEX MICSIK, „Alstom Transport Romania prezinta prototipul vagonului de metrou tip Astra Transport Romania.”, Foto.agerpres.ro, arhivat din original la 19 august 2016, accesat în 13 iunie 2016
^ ^a ^b „Forumul pentru Mobilitate urbana sustenabila Vizita operationala (Alstom Transport)” (PDF). 14 noiembrie 2016. Arhivat din original (PDF) la 17 august 2016. Accesat în 13 iunie 2016.
^ „15 trenuri vechi ale Metrorex au fost modernizate de Alstom. Ce lucrări s-au făcut. Galerie FOTO”, Economica.net, accesat în 13 iunie 2016
^ IVA la transira.ro
^ „Raportul metrorex pe 2014” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 aprilie 2016. Accesat în 8 ianuarie 2016.

Legături externe

Pagină despre trenurile ASTRA IVA Arhivat în 10 februarie 2009, la Wayback Machine.
ASTRA/IVA
ASTRA/IVA modernizate de Alstom

[adev2014-03-30-1] Cristina Răduță (30 martie 2014), „VIDEO Cum a fost introdus în subteran primul metrou în anul 1978”, Adevărul, accesat în 5 iulie 2018

[jurnalul2016-06-13-2] Andrei Ando (14 martie 2009), „La Arad, un vagon și jumătate pe schimb”, Jurnalul Național, accesat în 13 iunie 2016

[3] „Ordinul nr. 1163/2014 privind mandatarea Societății Comerciale de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A. de a modifica prețurile unitare ale Contractului de mentenanță de material rulant și feroviar pentru circulația în tunel nr. 91/2003, pentru anul X contractual, și de a semna un act adițional în acest sens”. Monitorul Oficial. 8 iulie 2014. Accesat în 13 iunie 2016.

[raport2014-4] „Raportul anual Metrorex pe anul 2014” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 aprilie 2016. Accesat în 8 ianuarie 2016.

[5] „Raportul anual Metrorex pe anul 2016” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 31 decembrie 2017. Accesat în 5 iulie 2018.

[economica.net_electroputere-6] „Electroputere nu va mai face niciodată locomotive sau vagoane de metrou. Statul vrea fabrica înapoi”, Economica.net, accesat în 13 iunie 2016

[Leonida-7] „30 de ani de exploatare a metroului bucureștean”. Univers Ingineresc (17/2009). 1 august 2009.

[Aldea2016-8] Marin Aldea, Prezentare Metrorex la forumul Railway Pro, 24-25 februarie 2016, Buzău

[foto.agerpres.ro_2016-06-13-9] ALEX MICSIK, „Alstom Transport Romania prezinta prototipul vagonului de metrou tip Astra Transport Romania.”, Foto.agerpres.ro, arhivat din original la 19 august 2016, accesat în 13 iunie 2016

[:8-10] „Forumul pentru Mobilitate urbana sustenabila Vizita operationala (Alstom Transport)” (PDF). 14 noiembrie 2016. Arhivat din original (PDF) la 17 august 2016. Accesat în 13 iunie 2016.

[economica.net_2016-06-13-11] „15 trenuri vechi ale Metrorex au fost modernizate de Alstom. Ce lucrări s-au făcut. Galerie FOTO”, Economica.net, accesat în 13 iunie 2016

[12] IVA la transira.ro

[13] „Raportul metrorex pe 2014” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 aprilie 2016. Accesat în 8 ianuarie 2016.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]