Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria
| Maria Anna Josepha de Austria | |
| Contesă Palatină | |
 Maria Anna Josepha (c. 1678) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1]  Regensburg, Sfântul Imperiu Roman |
| Decedată | (34 de ani) Viena, Monarhia Habsburgică |
| Înmormântată | Cripta Capucinilor din Viena |
| Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză) |
| Părinți | Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman Eleonora Gonzaga |
| Frați și surori | Eleonora Maria Josefa de Austria Carol Iosif al Austriei[*] Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman Ferdinand al IV-lea, Rege al Romanilor Mariana de Austria |
| Căsătorită cu | Johann Wilhelm[*] (din ) |
| Copii | NN von der Platz[*] |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | aristocrat |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | duce |
| Familie nobiliară | Casa de Habsburg |
Modifică date / text  | |
Maria Anna Josepha de Austria (n. 20 decembrie 1654, Viena – d. 4 aprilie 1689, Viena) aparținând Casei de Habsburg, a fost arhiducesă a Austriei și contesă a Palatinatului prin căsătoria cu Johann Wilhelm al Palatinatului, ducesă de Neuburg și Jülich-Berg.[2]
Biografie
modificareMaria Anna Josepha a fost fiica împăratului romano-german Ferdinand al III-lea (1608–1657) și a celei de-a treia soții a sa, Eleonora Gonzaga (1630–1686), fiica ducelui Carol al II-lea Gonzaga. Maria Anna Josepha a fost sora vitregă a împăratului Leopold I, care era căsătorit cu Eleonora-Magdalena de Pfalz-Neuburg din 1676 și care intenționa să strângă legăturile dintre casa Pfalz-Neuburg și familia imperială.
Maria Anna Josepha s-a căsătorit pe 25 octombrie 1678 la Wiener Neustadt[2] cu Johann Wilhelm de Pfalz-Neuburg (1658–1716), din Casa de Wittlesbach, cunoscut sub numele „Jan Wellem”, fratele împărătesei Eleonora (căsătorită cu împăratul Leopold I). Datorită căsătoriei cu fiica împăratului Ferdinand al III-lea, Johann Wilhelm a devenit Duce de Jülich și Berg în 1679 pentru a putea deveni prinț domnitor.[3] Ceremonia de nuntă a fost săvârșită de arhiepiscopul Leopold Karl de Kollonitsch care, în memoria acestei nunți și a căsătoriei Eleonorei, sora Mariei Anna, a dat ordin să ridice monumentul „Coloana Mariei” în piața principală din orașul Wiener Neustadt.[4]
După căsătorie cei doi s-au stabilit la Düsseldorf ducând acolo o viață fastuoasă.[2] Johann Wilhelm a fost guvernatorul orașului în numele tatălui său[5] și s-a opus cu tărie Reformei protestante și de aceea și-a creat mulți dușmani printre principii imperiali protestanți.[6] În ceea ce privește relația cu rudele spaniole ale soției sale, Johann Wilhelm, apăsat permanent de probleme financiare, a încercat în zadar să obțină postul de guvernator al Olandei spaniole.
Maria Anna a murit de tuberculoză la vârsta de 34 de ani în timpul unei vizite la curtea imperială din Viena și a fost înmormântată în Cripta Capucinilor. Cei doi fii ai ei au murit imediat după naștere în 1683, respectiv 1686.[7]
Note
modificare- ^ Habsburg, Maria Anna Josepha (BLKÖ)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b c Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3, p. 291.
- ^ „Kurfürst Jan Wellem”. www.geschichtswerkstatt-duesseldorf.de. Accesat în .
- ^ Ferdinand C. Böheim, Wendelin Boeheim: Chronik von Wiener-Neustadt, vol. 2, Editura Prandel & Ewald, 1863, p. 173.
- ^ Hans und Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena 1994, ISBN 978-3-85001-485-4, p. 299.
- ^ Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5, p. 560-561.
- ^ Gustav Prümm: Ein Gewinn fürs ganze Leben, Books on Demand, 2009, p. 54.
Bibliografie
modificare- Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3.
- Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5.
- Hans und Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena 1994, ISBN 978-3-85001-485-4.