Înalta Curte de Casație și Justiție
 România |
| Autoritatea legislativă în România: |
| Parlament format din: Camera Deputaților Senat |
| Autoritatea executivă în România: |
| Președintele |
| Guvernul |
| Autoritatea judecătorească în România: |
| Înalta Curte de Casație și Justiție Curțile de apel Tribunalele Judecătoriile Consiliul Superior al Magistraturii Ministerul Public Sursa: Constituția României |
Înalta Curte de Casație și Justiție (abreviat ÎCCJ, cunoscută în trecut sub numele de Curtea Supremă de Justiție) este instanța judiciară supremă, în ierarhia instanțelor judecătorești, din România. ÎCCJ are competența de a judeca recursul în interesul legii și de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.
Istoric
modificarePână în octombrie, 2003, instituția s-a numit Curtea Supremă de Justiție (CSJ).[1] La acel moment, președintele instituției a contestat ordonanța de urgență prin care Curtea Supremă de Justiție a fost transformată în Curte de Casație.[1] Magistrații Curții Supreme de Justiție vor avea de rezolvat mai multe dosare, pentru că ei vor trebui să judece toate recursurile formulate de părți în cauzele civile.[1]
Organizare
modificareÎnalta Curte de Casație și Justiție este organizată în:
- Secția I civilă și de proprietate intelectuală,
- Sectia a II-a civila,
- Secția Penală,
- Secția de contencios administrativ și fiscal,
- Secțiile Unite.
Totodată, mai funcționează:
- Completele competente sa judece recursul in interesul legii,
- Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept,
- Completele de 5 judecatori.
Aceste secții judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri. Printre altele, soluționează și cereri de strămutare și conflictele de competență.
Completul de 9 judecători soluționează recursuri și cereri în cauzele judecate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție și are rol de instanță disciplinară.
Secțiile Unite judecă recursurile în interesul legii și soluționează sesizări privind schimbare jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Jusției.
În cadrul ÎCCJ mai funcționează și alte câteva departamente și direcții: Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică, Cancelaria, Departamentul economico-financiar și administrativ, Biroul de informare și relații publice, Biroul relații internaționale, Compartimentul de audit public intern. Inalta Curte de Casație și justiție este singura instanța suprema ce funcționeaza in România.Conducera Inaltei Curți de Casație și justiție se asigură de către președinte, vicepreședinte și Colegiul de conducere.
Conducere
modificareÎnalta Curte de Casație și Justiție este condusă de un președinte, secondat de vicepreședinte și consiliul de conducere. Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Aceeași adunare aprobă raportul anual de activitate (dat publicității) și bugetul acestei instituții.
Potrivit legii, "președintele, vicepreședintele și președintii de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani"[2]. Numirea se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată[2].
Lista șefilor ÎCCJ
modificare- Informații suplimentare: Lista președinților Înaltei Curți de Casație și Justiție
- Nicolae Kretzulescu (1861)
- Vasile Sturdza (1862-1869)
- Scarlat Fălcoianu (1869-1875)
- Alexandru Crețescu (1875-1885)
- Constantin Schina (1885-1904)
- Scarlat Pherekyde (1904-1907)
- Gheorghe Bagdat (1908-1917)
- Corneliu Râmniceanu-Manolescu (1917-1919)
- Victor Râmniceanu (1919-1924)
- Gheorghe V. Buzdugan (1924-1927)
- Oscar Niculescu (1927-1930)
- Ioan Stambulescu (1930-1931)
- Dimitrie Volanschi (27 martie 1931 - 1 iunie 1938)
- Dimitrie Gheorghe Lupu (1940-1944)
- Sorin Moisescu (20 iunie 1998 — 6 aprilie 2000)[3][4]
- Paul Florea (aprilie 2000 — 16 iunie 2004)[5][6][7]
- Nicolae Popa (iunie 2004 — 15 septembrie 2009)[8][2]
- Lidia Bărbulescu (interimar) (15 septembrie 2009 — 15 septembrie 2010)[2][9]
- Adrian Bordea (interimar) (16 — 17 septembrie 2010)[9][10]
- Livia Doina Stanciu (17 septembrie 2010 — 14 septembrie 2016)[10][11][12]
- Iulia-Cristina Tarcea (14 septembrie 2016 - 14 septembrie 2019)[13][14]
- Corina Corbu (14 septembrie 2019 - prezent)
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ a b c Președintele Curții Supreme de Justiție se plânge că nu a fost consultat, 27 august 2003, Amos News, accesat la 29 noiembrie 2014
- ^ a b c d Judecatorul Adrian Bordea desemnat pentru al III-lea interimat la sefia Curtii Supreme. Cine este magistratul care va judeca marile dosare de coruptie si cat de importanta este functia de presedinte ICCJ, 16 septembrie 2010, Attila Biro, Victor Cozmei, hotnews.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ Cea mai mare "neimplinire" a lui Sorin Moisescu este nesolutionarea dosarelor mineriadei din iunie 1990, 19/06/1998, ziaruldeiasi.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ A murit Sorin Moisescu, presedintele Curtii Supreme de Justitie, 7/04/2000, ziaruldeiasi.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ Justitie decapitata, 17 iunie 2004, evz.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ Coruptia bate Justitia, 18 iunie 2004, evz.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ Pensionat direct in legenda, 18 iunie 2004, evz.ro, accesat la 7 iulie 2011
- ^ Nicolae Popa, omul lui Iliescu, mai sta doi ani la Inalta Curte, 6 septembrie 2007, Dan Tapalaga, hotnews.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ a b Presedinte interimar al ICCJ - Adrian Bordea[nefuncțională], 17 septembrie 2010, stiri.rol.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ a b Livia Doina Stanciu, judecatoarea care l-a condamnat pe Mircia Gutau, a fost desemnata in functia de presedinte al ICCJ. Adrian Bordea, cel mai scurt interimat din istoria ICCJ, 17 septembrie 2010, Ionut Baias, Catalina Ciociltan, wall-stret.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ Băsescu a semnat numirea Liviei Doina Stanciu la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, 17 sep 2010, mediafax.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ PRIMUL INTERVIU cu Livia Stanciu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Nu este permis să discriminăm pozitiv infractorii, 28 mai 2014, Mediafax, accesat la 27 octombrie 2014
- ^ Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, www.presidency.ro
- ^ Digi24, Cine este Iulia-Cristina Tarcea, noua şefă a Curţii Supreme, www.digi24.ro
Legături externe
modificare