Radu de la Afumați

Radu de la Afumați (sau Radu al V-lea; n. 1493, Târgoviște, Țara Românească – d. 2 ianuarie 1529, Cioroiași, Dolj, România), fiul lui Radu al IV-lea cel Mare, a fost Domn al Țării Românești de mai multe ori: decembrie 1522 - aprilie 1523, ianuarie - iunie 1524, septembrie 1524 - aprilie 1525 și august 1525 - ianuarie 1529. A devenit in cursul domniei și ginere postum a lui Neagoe Basarab, prin căsătoria cu Ruxandra, fiica acestuia (21 ianuarie 1526). După asasinarea lui Radu, Ruxandra a devenit soția unui alt voievod, Radu Paisie.

Date personale
Radu de la Afumați (Radu al V-lea)
Domn al Țării Românești
Piatra de mormânt a lui Radu de la Afumați, pe care sunt trecute toate cele 20 de bătălii pe care le-a purtat în timpul domniei sale
Născut	1493^[1] Târgoviște, Țara Românească^[1]
Decedat	2 ianuarie 1529 (36 de ani)^[2]^[1] Cioroiași, Dolj, România
Înmormântat	Mănăstirea Curtea de Argeș
Părinți	Radu cel Mare
Frați și surori	Radu Paisie Radu al VI-lea Bădica Vlad al VII-lea Vintilă Mircea Ciobanul
Căsătorit cu	Voica Ruxandra Basarab
Copii	Radu Ilie Haidăul Anna of Wallachia[*][[Anna of Wallachia (Bef 1526 -)\|]]^[3]
Ocupație	monarh
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Dinastia Drăculeștilor
Domn al Țării Românești (1x)
Domnie	decembrie 1522 – aprilie 1523
Predecesor	Teodosie
Succesor	Vladislav al III-lea
Domn al Țării Românești (2x)
Domnie	ianuarie – iunie 1524
Predecesor	Radu al VI-lea Bădica
Succesor	Vladislav al III-lea
Domn al Țării Românești (3x)
Domnie	septembrie 1524 – aprilie 1525
Predecesor	Vladislav al III-lea
Succesor	Vladislav al III-lea
Domn al Țării Românești (4x)
Domnie	august 1525 – 2 ianuarie 1529
Predecesor	Vladislav al III-lea
Succesor	Moise Vodă
Modifică date / text

Domnie

A dus în general o politică antiotomană, începându-și domnia cu o victorie asupra lui Mehmed-beg, pașa de Nicopole și fiu al unei fete din familia Craioveștilor și al lui Ali Mihaloglu, pașa de Semendria (Smederevo)^[4], pretendent la tronul Țării Românești. Între 1522 și 1525, pe teritoriul țării s-au purtat lupte crâncene cu turcii și cu Vladislav al III-lea și Radu Bădica, pretendenți la scaunul domnesc, sprijiniți de Înalta Poartă. Inscripția de pe mormântul lui Radu de la Afumați de la Curtea de Argeș amintește de 20 de bătălii. La îndemnul Craioveștilor s-a supus un timp sultanului, dar, la sfârșitul domniei, când a încercat să reia politica antiotomană, boierii au urzit un complot și l-au ucis. Se spune că a fost ucis împreună cu fiul său Vlad de către boierii Neagoe și Drăgan în timp ce se afla în biserica numită Cetățuia (sec. XV), situată în nordul orașului Râmnicu Vâlcea.^[5]

Domnitorul și-a dobândit titlul în urma bătăliei sale cu turcii, lângă satul Afumați.

Note

^ ^a ^b ^c https://www.geni.com/people/Radu-Afumati/6000000028460102817 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ http://genealogy.euweb.cz/balkan/basarab.html#RA Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Genealogics
^ Dracula, Matei Cazacu
^ Povestea lui Radu de la Afumați, domnitorul celor 20 de războaie. A sfârșit măcelărit într-o biserică, 17 august 2016, Dănuț Zuzeac, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2016

Bibliografie

Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
V. Mărculeț, A.V. Ștefănescu, S. Ion, Gherghina Boda, G. Marcu, M. Chiriac, Elena-Gabriela Maximciuc, I. Mărculeț, S. Stoica, Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Ed. Meronia, București, 2009.

Lectură suplimentară

(redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
(redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
Rezachevici, Constantin: Cronologia domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]

Mormântul lui Radu de la Afumați

Vezi și

Legături externe

Radu de la Afumati – Domnitorul celor 20 de razboaie, 24 noiembrie 2009, Alexandru Safta, Descoperă
Un erou ignorat: Radu de la Afumați Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 25 iunie 2010, Adrian Bucurescu, România liberă

Predecesor: Teodosie	Domn al Țării Românești 1522 – 1523	Succesor: Vladislav al III-lea
Predecesor: Radu al VI-lea Bădica	Domn al Țării Românești 1524	Succesor: Vladislav al III-lea
Predecesor: Vladislav al III-lea	Domn al Țării Românești 1524 – 1525	Succesor: Vladislav al III-lea
Predecesor: Vladislav al III-lea	Domn al Țării Românești 1525 – 1529	Succesor: Moise Vodă

[a6eff4748ed4c0ea08110f4bf9f7c5cd-1] ttps://www.geni.com/people/Radu-Afumati/6000000028460102817 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[ac42f0da91b0cca47e2e3992c73beb34-2] ttp://genealogy.euweb.cz/balkan/basarab.html#RA Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[15a9ce51b7f50b2dcbf2a7823d47b1e9-3] Genealogics

[4] Dracula, Matei Cazacu

[5] Povestea lui Radu de la Afumați, domnitorul celor 20 de războaie. A sfârșit măcelărit într-o biserică, 17 august 2016, Dănuț Zuzeac, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2016

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]